Moscova nu va exercita presiuni asupra muncitorilor migranți moldoveni din Rusia – asigurări de la premierului moldovean după o întâlnire, vineri, cu Dmitrii Rogozin, vicepremierul rus care a vizitat Chişinăul şi Tiraspolul. Sa-l credem pe domnul Rogozin sau să ne pregătim de ce e mai rău? Si cum anume? Pentru că astăzi Rusia respinge fructele moldoveneşti, iar mâine ar putea respinge migrantii. Un interviu cu Victor Lutenco, directorul Biroului pentru relaţii cu diaspora.
Europa Liberă: Dle Lutenco, săptămâna aceasta, începând de joi, organizaţi, în premiera dacă nu greşesc, zilele diasporei la Chişinău. Vom vorbi neapărat şi despre aceasta, dar mai târziu în interviu. La început am sa va întreb totuşi despre ceva ce ar viza o parte a diasporei, cea din Rusia: puţini observatori cu care am discutat în ultima vreme despre relaţia moldo-rusă de după asocierea Moldovei la UE se îndoiesc că va urma o nouă lovitura a Moscovei, mai aproape de alegerile din noiembrie, şi anume respingerea, prin diferite metode, a migranţilor moldoveni. „Moscow Times” estima nu demult că aceasta ar putea fi cea mai dură lovitură pe care Rusia ar putea să o dea Moldovei. Cat de pregătite sunt autorităţile pentru aşa ceva? Că embargourile ruse au găsit totuşi nepregătită Moldova, orice s-ar spune şi orice justificare am căuta...
Victor Lutenco: „Este foarte greu să spunem că ar exista anumite opţiuni de politici prin care ai putea să te pregăteşti pentru astfel de mişcări pe care le-ar putea face orice ţară. Pe de altă parte, anumite măsuri noi le-am adoptat şi am fost gata de ele încă înaintea primăverii din anul acesta, fiindcă restricţii la graniţă, neadmiteri în Federaţia Rusă au început încă din toamna anului trecut. Şi erau anumite semnale care ne dădeau semne de îngrijorare şi am adoptata anumite măsuri încă de atunci. Din păcate, trebuie să constatăm că politica migraţională pe care o resimte cetăţeanul nostru în federaţia Rusă este destul de imprevizibilă. Şi din păcate, aşteptarea aceasta sau, dacă doriţi, posibilitatea ca anumite măsuri mai drastice să fie luate faţă de cetăţenii noştri noi nu o excludem. Asta este adevărat, dar vreau să vă asigur că anumite măsuri au fost întreprinse şi noi suntem gata, în măsura posibilităţilor, de a le înfrunta. ”
Europa Liberă: Daca v-as cere acum o avertizare, cum ar veni, de la autoritate la cetăţean: la ce sa se aştepte în perioada următoare, până la alegerile din noiembrie, ce le-aţi spune, ce i-aţi sfătui mai bine zis pe cetăţeni să facă?
Victor Lutenco: „Eu cred că cel mai bun sfat e să fie foarte atenţi vizavi de schimbările de legislaţie care se produc în Federaţia Rusă. Înţeleg că nu de fiecare dată ar avea capacitatea s-o facă, dar în măsura posibilităţilor să încerce să respecte foarte strict legislaţia statului în care se află. Nu doar a federaţiei Ruse, dar a oricărui stat în care se află. Asta ar fi garanţia cea mai importantă a faptului că nu ar fi afectaţi de anumite schimbări rapide.”
Europa Liberă: Dle Lutenco, dar am vorbit cu suficienţi cetăţeni care chiar zic că nu au nici o problemă cu legea rusă, dar s-au trezit cu interdicţii?
Victor Lutenco: „Asta este situaţia. Din păcate, ne ciocnim şi noi cu foarte multe cazuri de acest fel, încercăm să reacţionăm prin intermediul secţiei consulare, a Ambasadei noastre, am văzut şi cazuri stranii de tot când restricţiile se impuneau şi copiilor, şi maturilor pentru nişte abateri pe care oricare cetăţean rus le-ar putea admite, dar la ai noştri nu li se permite accesul în federaţia Rusă. Dar un mijloc mai bun sau în general acceptabil la moment nu există.”
Europa Liberă: De ce Rogozin, de departe nu cel mai prietenos Chişinăului demnitar rus, se împarte cu aşa gen de asigurări – că Moscova nu-i va atinge pe migranţii moldoveni. Nu ar trebui oare sa înţelegem contrariul, ca tocmai vin vremuri grele pentru ei?
Victor Lutenco: „Eu nu aş vrea să mă implic acum în afirmaţii politice sau în interpretarea anumitor declaraţii ale unor politicieni ruşi. Singurul lucru pe care vreau să-l menţionez e că din perspectiva guvernului noi atragem în permanenţă o atenţie foarte mare cetăţenilor noştri, oriunde s-ar afla, dar în federaţia Rusă cu atât mai mult, şi vom depune absolut toate eforturile ca ei să fie în siguranţă.”
Europa Liberă: Vom schimba acum registrul discuţiei – până acum s-au desfăşurat câteva congrese ale diasporei, de cele mai deseori aici, în Chişinău. Acum plănuiţi ceva mai de anvergură - Zilele diasporei. De ce? Care e motivul extinderii? Probabil şi cheltuielile vor fi mai mari... Cere e rostul?
Victor Lutenco: „Congresul oricum va fi organizat în 1-3 septembrie. Îl organizăm o dată la doi ani şi aceasta va fi ediţia a 6-sea. Zilele diasporei este o nouă modalitate, o modalitate extinsă, de a răspunde la cererile, la apelurile pe care le avem din diasporă de a intensifica colaborarea cu ei, de a intensifica felurile în care noi îi promovăm, îi arătăm, le dăm piste de lansare în republica Moldova. Nu este o activitate inedită pe plan global: zilele diasporei se organizează şi în Scoţia, şi în Irlanda, şi în Armenia, şi în Israel şi în multe alte state. Noi doar am preluat ş8i am adaptat experienţa aceasta la Republica Moldova. scopul este de a arăta atât în Republica Moldova, cât şi pentru reprezentanţii diasporei întreg coloritul, tot spectrul de lucru care se face în diasporă, dar în acelaşi timp de a folosi aceste zile pentru a oferi adiţional servicii pentru diasporă. Astfel, de exemplu pe data de 28 august absolut toate instituţiile publice din cadrul guvernului îşi vor deschide uşile pentru a răspunde întrebărilor, pentru a arăta cu ce s-au ocupat, pentru a arăta posibilităţile pe care le au aceste instituţii şi, dacă aţi observat, instituţiile şi-au anunţat programul şi agenda acestor zile ale uşilor deschise: avem om serie de ateliere pentru membrii diasporei, avem un târg al serviciilor oferite diasporei, care va fi în scuarul Catedralei în data de 29. Tot atunci în scuarul Teatrului de Operă şi Balet vor fi o serie de activităţi culturale pentru familiile celor care revin în ţară pentru perioada vacanţei, am vrea să le oferim un spaţiu special pentru ei. În data de 30 organizăm un Festival al diasporei la complexul Vatra din afara Chişinăului – deci este o nouă modalitate pentru ei de a se întâlni, de a se vedea, de a vedea meşterii populari, de a procura anumite lucruri de care au nevoie atunci când promovează cultura noastră peste hotarele ţării, de a invita acolo cetăţenii statelor în care ei se află şi cu care au venit acum în Moldova, deci oaspeţii ţării noastre, turiştii. Este pentru noi o modalitate de promova turismul în Republica Moldova. Am elaborat o broşură împreună cu Agenţia Turismului, cu cele mai importante locaţii turistice, pensiuni, inclusiv cu reduceri pentru ei în această perioadă. Deci, utilizăm aceste trei zile pentru a deservi mai multe scopuri şi obiective: şi promovarea turismului, şi apropierea lor de Republica Moldova, şi menţinerea contactului acesta cu Republica Moldova, dar şi schimbarea anumitor stereotipuri de ţară. De asemenea, avem programul DOR care se implementează chiar în aceste momente în care 101 copii din diasporă au revenit în republica Moldova, anume pentru a le menţine, a le reconstrui legătura aceasta cu Republica Moldova.”
Europa Liberă: Deci, 28-30 august – Zilele diasporei în Moldova, tabăra DOR pentru copii părinţilor care muncesc peste hotare… O perioadă destul de lungă guvernul a încercat să-şi instituţionalizeze oarecum relaţia sa cu diaspora şi s-a creat biroul pe care îl conduceţi. Pentru că numărul celor plecaţi a crescut constant, iar comunicarea cu ei nu răspundea acestei creşteri… Iată acum, de ceva vreme, există acest birou. Dacă v-aş cere o agendă de măsuri prin care autorităţile şi-ar putea apropia diaspora, le-ar putea soluţiona cât mai multe probleme concrete, care ar fi acestea?
Victor Lutenco: „Este o întrebare foarte bună. O agendă de genul acesta pe 10 ani înainte elaborăm chiar acum: se va numi” Strategia diaspora 2025. Este un document prin care ne propunem să răspundem la această întrebare şi la o serie de alte întrebări: ce aşteaptă guvernul de la diasporă, cum vede diaspora ca participant la actul de dezvoltare a Republicii Moldova, la ce se aşteaptă diaspora, care sunt modalităţile de interacţiune care ar aduce cât mai mult folos ambelor părţi, dar şi dezvoltării Republicii Moldova? Am implicat şi specialiştii de talie internaţională, ne consultăm cu diaspora, cu cei mai diverşi actori din diasporă, cu cei mai diverşi actori din interiorul ţării, şi politicieni, şi din societatea civilă, o serie de ministere cu care interacţionăm. Pentru moment, lucrăm la elaborarea acestei strategii.”
Europa Liberă: Care ar fi totuşi problemele imediate ce nu suferă amânare şi ar trebui rezolvat poate chiar în aceste zile destinate diasporei?
Victor Lutenco: „Eu cred că pe de o parte noi ar trebui încontinuu să valorificăm tot potenţialul şi toată cererea care există în diasporă pentru activităţi culturale, fiindcă anume aceste activităţi recreează podurile de legătură cu cetăţenii noştri de peste hotare şi în momentul în care pierdem legătura cu ei este egal cu a pierde un cetăţean. Asta mi se pare extrem de necesar: să recreăm această legătură, să-i readucem în spaţiul amintirilor, gândului despre Republica Moldova. Pe de altă parte, avem nevoie să creăm un mecanism prin care să reacţionăm foarte rapid în situaţia în care concetăţeanul s-a pomenit într-un necaz şi are nevoie de ajutor urgent. Pentru că de fiecare dată noi mecanismul acesta îl improvizăm, în funcţie de situaţie. Dar ar trebui să avem un mecanism care să acţioneze permanent. Ar fi o a doua necesitate urgentă. Şi în cel de-al treilea rând, avem nevoie de mecanisme cât mai diversificate prin care cetăţenii noştri pot contribui la dezvoltarea ţării. Fie că e vorba de investiţii în anumite afaceri, fie de deschiderea mediului de afaceri – cât mai diverse modalităţi pentru că oamenii sunt foarte diferiţi, nivelul de bunăstare este foarte diferit, statele în care se află sunt diferite şi ei pot contribui în diverse modalităţi. De aceea în cadrul Zilelor Diasporei organizam şi seminarul de politici economice în care vom avea 11 politici publice elaborate de către un membru al diasporei şi un reprezentant al guvernului care au lucrat într-o echipă.”
Europa Liberă: Deci, filosofia ar fi: nu neapărat să-i aducem acasă, că oricum ar fi un demers inutil, dar să le folosim experienţele şi potenţialul la primenirea ţării. Dle Lutenco, vă mulţumim.
