Europa Liberă: Deși nerecunoscută de nimeni, dar existentă de 24 de ani, regiunea transnistreană desfășoară aceste așa-zise alegeri. Rezultatul lor se răsfrânge în vreun fel asupra relației dintre Chișinău și Tiraspol?
Eugen Carpov: „Eu am impresia că în prezent o relație între Chișinău și Tiraspol aproape că nu există. Chișinăul este preocupat de problemele interne, dintr-o criză în alta. Și clasa politică, practic, este absentă în dosarul transnistrean. Spre regret o spun, pentru că anterior exista un proces, bun, rău, dar negocieri, în formatul „5+2”. Uitați-vă că domnul Bogojević, vicereprezentatul special al OSCE, a efectuat o vizită recent în Republica Moldova, și-a luat rămas bun după doi ani de aflare în această poziție. Și, practic, dacă ne-am uita care au fost rezultatele celor doi ani, am vedea că sunt foarte și foarte modeste. Începând cu 1 ianuarie, Președinția SCE este preluată de Germania și eu personal consider că este un element încurajator. Germania este o forță, este o putere europeană, un lider, este un stat care monitorizează îndeaproape ce se întâmplă în Republica Moldova, inclusiv pe dosarul transnistrean. Și cred că vom vedea anul viitor o implicare mult mai puternică a statului respectiv în calitatea sa și de președinte în exercițiu al OSCE.”
Europa Liberă: În formatul „5+2” actorii importanți nu s-au mai reunit ceva mai mult de un an. Sunt observatori, experți, dar și politicieni care spun că a devenit neviabil acest mecanism.
Eugen Carpov: „Pe de o parte regiunea transnistreană a Republicii Moldova impune precondiții pentru reluarea dialogului în formatul „5+2”, fapt inacceptabil și în contradicție cu unul dintre principiile pe care noi le-am agreat ca reguli de conduită în procesul de negocieri, ca niciun actor să nu vină cu precondiții, iar toate elementele să fie discutate la masa de negocieri. Uitați-vă că Transnistria merge conștient încălcând acest principiu. Pe de altă parte, Chișinăul este preocupat de probleme interne.”
Europa Liberă: Și dacă mecanismul este în impas, și dacă se mai fac și aceste reproșuri că nu este unul eficient, trebuie să se renunțe la el sau trebuie să se mențină de ochii lumii măcar activitatea acestuia?
Eugen Carpov: „Nu cred că trebuie se renunțe. Poate să se renunțe la un mecanism, atunci când există altul mai eficient. Și la moment eu nu cred că există un asemenea mecanism care să înlocuiască „5+2”. Să rămânem fără nicio punte de negocieri, iarăși este periculos pentru că atunci avem într-o situație când Chișinăul, necontrolând regiunea transnistreană, poate să se trezească cu surprize generate atât din interiorul regiunii transnistrene, cât și de factori internaționali, interesați în procese, inclusiv în destabilizarea situației din zona noastră.”
Europa Liberă: Ați amintim că de la 1 ianuarie Germania preia Președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Anterior, s-au făcut auzite voci care spuneau că unii diplomați germani ar fi sugerat utilizarea unor alți termeni decât federalizare, care să îmbrace procesul de negocieri într-o formă acceptată atât de Chișinău, cât și de Tiraspol. S-a vorbit vreodată despre federalizare?
Eugen Carpov: „Nu există o poziție oficială a Germaniei care să susțină federalizarea ca formă de reintegrare a Republicii Moldova. Germania pledează pentru o reintegrare care să fie favorabilă cetățenilor statului, care să facă Republica Moldova un stat puternic, funcțional, un stat previzibil. Și, din punctul acesta de vedre, niciodată, eu fiind în trecut, timp de patru ani, negociator șef, nu am discutat despre proiecte legate de federalizarea Republicii Moldova. Ba din contra, de fiecare dată, am demonstrat că este o formă de reintegrare care ar crea mai multe probleme, este una străină Republicii Moldova și trebuie să fim conștienți de importanța acțiunilor de genul acesta. Mai mult decât atât, ne amintim despre planul de federalizare făcut public de Partidul Socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon, plan elaborat nu la Chișinău pentru că nu am văzut autorii acestui document. Știu că s-a lucrat atât la Tiraspol, cât și cu parteneri din Federația Rusă. Planuri legate de federalizare vin cu totul din altă parte, nu din Germania.”
Europa Liberă: Să înțelegem că Federației Ruse i-ar fi mai convenabil ca să se găsească politicieni la Chișinău care să promoveze această idee?
Eugen Carpov: „Probabil că da. Dacă ne amintim de așa-numitul plan Kozak, vedem proiectul federalizării deja pus pe hârtie, unde era și regiunea transnistreană, și Găgăuzia în calitate de subiecți ai unei eventuale federații. Și slavă Domnului, acest proiect nu a fost dus până la capăt. Și nu cred că putem să revenim la el.”
Europa Liberă: Excludeți sută la sută renunțarea la acest plan?
Eugen Carpov: „Eu nu pot exclude nimic. Eu cred că, dacă Republica Moldova rămâne pe vectorul de integrare europeană, conlucrează cu partenerii noștri internaționali din Vest, atunci planul federalizării nu are nicio șansă.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar o clasă politică responsabilă la Chișinău ar putea apropia unificarea acelor două maluri ale Nistrului? Pentru că, dacă e să spunem pe șleau, de 24 de ani se poartă aceste negocieri și fără niciun rezultat. Unii zic că e mai mare costul acestor negocieri decât înfăptuirea de facto a acestei reîntregiri a Moldovei.
Eugen Carpov: „Eu am mai spus-o și repet: o clasă politică responsabilă ar putea apropia reintegrarea Republicii Moldova într-o formă care să vină în interesele statului nostru. Spre regret, astăzi noi nu avem o clasă politică responsabilă. Dar elementul principal pe care trebuie să ne bazăm este atractivitatea malului drept pentru malul stâng al râului Nistru. Pentru aceasta trebuie să ne facem tema de acasă, să devenim un stat realmente democratic, un stat prosper, cu respectarea drepturilor omului, cu asigurarea unui nivel decent de trai și atunci populația din stânga Nistrului va vota cu Republica Moldova și nu se va uita în altă parte.”
Europa Liberă: Revenind la aceste așa-zise alegeri în sovietul suprem de ieri de la Tiraspol, unii spun că a fost și este o confruntare între liderul de acolo Șevciuk și mediul de faceri din stânga Nistrului. De ce această ruptură între aceste două tabere?
Eugen Carpov: „O luptă pentru controlul regiunii transnistrene a existat în permanență. Cândva domnul Șevciuk îmi amintesc că făcea parte din așa-zisul, cum ați spus dumneavoastră, mediu de afaceri, el fiind și o parte a concernului Șerif care astăzi reprezintă oamenii de afaceri. Acum se pare că totuși domnul Șevciuk este în defensivă pentru că o majoritate se prefigurează în acest așa-
Sunt alegeri pe care nimeni nu le-a recunoscut, Republica Moldova, Chișinăul a reacționat așa cum a reacționat de fiecare dată, le-a anunțat ilegale. A chemat toți partenerii internaționali și statele, ambasadele, reprezentanții diplomatici să nu participe la aceste alegeri în calitate de oaspeți, de observatori, de vizitatori
zis soviet suprem din partea partidului de opoziție, așa-numit obnovlenie. Și eu nu văd nimic nou, de fapt. Sunt alegeri pe care nimeni nu le-a recunoscut, Republica Moldova, Chișinăul a reacționat așa cum a reacționat de fiecare dată, le-a anunțat ilegale. A chemat toți partenerii internaționali și statele, ambasadele, reprezentanții diplomatici să nu participe la aceste alegeri în calitate de oaspeți, de observatori, de vizitatori. Cu toate că avem excepții, evident că reprezentanți din Federația Rusă au fost prezenți acolo, au fost anumiți reprezentanți și din alte state, inclusiv din state europene, dar eu vreau să spun că au fost niște reprezentanți nerecunoscuți de nimeni care nu au avut niciun mandat din partea unor organe oficiale. Eu aș spune că sunt autoîntitulați reprezentanți care au fost și s-au declarat observatori. Deci, punctul lor de vedere nu valorează nimic pe plan juridic internațional. Și efectul este același: alegerile nu sunt recunoscute și continuă și situația care a fost și anterior.”
Europa Liberă: Adversarii lui Șevciuk îl acuză de punerea la cale a unor scheme offshore, de exemplu, cu Centrala Electrică de la Kuciurgan, în presă s-a scris că și în dreapta Nistrului anumite persoane s-ar folosi de aceste scheme offshore la livrarea de energie pe malul drept. De ce statul Republica Moldova nu are o poziție fermă pe marginea acestui subiect?
Eugen Carpov: „Da, uitați-vă că sunt voci expuse public atât despre existența unor intermediari în livrările de energie electrică de la Kuciurgan, stație care a devenit unica sursă de o vreme încoace, unica sursă majoritară, să îi spun așa, de livrare a energiei electrice. Sunt voci că ar exista și canale de contrabandă cu mărfuri prin regiunea transnistreană care leagă și partea dreaptă a râului Nistru cu zone din regiunea transnistreană, cu zone din Ucraina, portul Odesa. Eu cred că există elemente care stau la baza unor asemenea declarații și ține de voința politică a celor de la Chișinău, a guvernanților, instituțiilor care trebuie să examineze situația la domeniul respectiv, ține de ei să facă regulă, să scoată la lumină toate procesele, dacă acestea există. Eu cred că există și canale de contrabandă, și scheme în energetică, dar nu este suficientă voință pentru a le descoperi.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, administrația Șevciuk continuă să acuze autoritățile de la Chișinău, dar și pe cele de la Kiev de situația economică dezastruoasă în care s-a pomenit regiunea, dar nu recunosc că ar fi pierdut aceste autorități de acolo încrederea cetățeanului din regiune. Poate să se trezească lumea de acolo și să facă presiuni asupra administrației de la Tiraspol?
Eugen Carpov: „Eu cred că ar trebui să se trezească și societatea de pe malul stâng al râului Nistru să ceară mai multă responsabilitate de la cei care zic că îi guvernează. Situația se înrăutățește pe zi ce trece, cu siguranță, nu din cauza Chișinăului pentru că nu avem niciun motiv să creăm dificultăți locuitorilor din stânga Nistrului, dar totodată responsabilitatea o poartă cei de la Tiraspol. Ei sunt cei care, unde ar putea să obțină beneficii pentru dezvoltarea economică, impun condiții, blochează, așa cum este și în relația cu Chișinăul pe subiectul Acordului de Asociere, dar elementul care este extrem de important e Acordul de Liber Schimb care urmează să fie implementat și pe malul stâng al râului Nistru. De la 1 ianuarie este cunoscut că regiunea transnistreană rămâne fără preferințele autonome oferite de Uniunea Europeană. Deja mărfurile produse în regiunea transnistreană se vor vinde cu un preț mai mare în Uniunea Europeană pentru că va trebui să fie plătite toate taxele. Astfel, competitivitatea va scădea și lucrurile ar putea să devină și mai triste pentru ei acolo. Din punctul acesta de vedere, eu, cum o făceam și anul trecut, i-aș chema la mai multă responsabilitate pe cei care vorbesc în numele regiunii transnistrene și să revină la masa de discuții cu Chișinăul, astfel ca să găsim mecanismele de implementare în comun a Acordului UE-Republica Moldova pe zona de liber schimb.”
Europa Liberă: Tocmai voiam să vă întreb ce politică ar putea și trebuie să adopte Tiraspolul de la 1 ianuarie 2016, dacă la 31 decembrie anul acesta expiră preferințe comerciale autonome oferite de Bruxelles acum șapte ani Republicii Moldova, inclusiv regiunii transnistrene.
Eugen Carpov: „Alte soluții nu există, practic decât ca decât ca Tiraspolul să aplice aceleaşi reguli comerciale pe care le-a convenit Chişinăul cu Bruxellesul.”
Europa Liberă: Dar încăpăţânarea Tiraspolului în ce constă acum?
Eugen Carpov: „Anterior încăpăţânarea era bazată pe presupunerea că Federaţia Rusă va compensa pierderile pe care le suportă urmare a acestor decizii, că ajutoarele din Federaţia Rusă vor fi mai consistente, că promisiunile că Transnistria va deveni parte a unor procese integraţioniste cu Federaţia Rusă. Şi toate acestea încercau să fie puse ca element care prevala în raţiune. Dar uitaţi-vă că astăzi Federaţia Rusă este preocupată de cu totul alte probleme, bani în Federaţia Rusă sunt tot mai puţini, economia Federaţiei Ruse suferă. Şi probabil ruşilor nu le mai este a zone separatiste precum este regiunea transnistreană sau Abhazia, sau Osetia. Din punctul acesta de vedere, vedem că încă mai sunt declaraţii de sprijin, dar rămân doar vorbe şi mai puţin acoperite de suport material sau financiar.”
Europa Liberă: Şeful administraţiei de la Tiraspol, domnul Şevciuk, spunea că Transnistria a început să împrumute bani din exterior. De unde ar putea împrumuta aceşti bani pentru a achita pensiile şi salariile?
Eugen Carpov: „Nu cunosc altă sursă decât Federaţia Rusă, nu cred că există un alt stat care ar oferi bani regiunii transnistrene. Dar, după cum am menţionat, Federaţia Rusă oferă tot mai puţini bani şi în condiţii tot mai dificile pentru ruşii din Rusia.”
Europa Liberă: Tiraspolului îi este convenabil să spună că ar fi blocată economic regiunea de către Ucraina?
Eugen Carpov: „Aceasta este de fapt acea perdea de fum pe care o creează regimul de la Tiraspol. Pentru a-şi acoperi propriile incompetenţe şi decizii care nu aduc rezultat se caută duşmanii externi. Şi duşmanii tradiţionali sunt Chişinău şi, mai recent, Kievul, care sunt numiţi la Tiraspol ca responsabili pentru oricare blocadă economică, de fapt care nu corespunde realităţii.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, am citit presa din Ucraina. Analişti politici de acolo au făcut mai multe prognoze, pornind de la rezultatele aşa-ziselor alegeri de ieri din regiunea separatistă. Potrivit lor, Transnistriei nu i-ar mai fi rămas mult să existe ca structură autonomă. E un pronostic realist?
Eugen Carpov: „Este unul realist, dacă ne uităm mai mult din punct de vedere geopolitic. Vedem situaţia în Ucraina, Ucraina nu mai este un stat care să tolereze tranzitul militar din Federaţia Rusă spre regiunea transnistreană, tranzitul terestru cu tot felul de mărfuri, căile aeriene nu sunt accesibile pentru a ajunge din Federaţia Rusă în Tiraspol, pentru că oricum se survolează spaţiul aerian ucrainean. Republica Moldova îşi are punctul său de vedere care, slavă Domnului, nu s-a schimbat pe parcursul timpului şi chiar pe anumite segmente am devenit şi mai insistenţi. Aş menţiona doar controlul mixt care urmează să fie instituit pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, fapt care
Nimeni nu vrea să creeze transnistrenilor probleme, dar şi Ucraina şi Republica Moldova sânt interesate să controleze frontiera de stat care desparte cele două ţări.
anterior nu părea să fie posibil, acum există mult mai multă flexibilitate şi cred că până la urmă vom avea un rezultat pozitiv. Din punctul acesta de vedere, nimeni nu vrea să creeze transnistrenilor probleme, dar şi Ucraina şi Republica Moldova sânt interesate să controleze frontiera de stat care desparte cele două ţări. Şi sunt convins că noi trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru ca și controlul pe acest segment să devină unul eficient, aşa cum prevede legislaţia şi normele internaţionale. Transnistrenilor supravieţuirea în regim de insulă, când nu au contact cu mediul exterior, sigur că le va fi mai dificil. Aceasta ar trebui să genereze un alt fel de comportament din partea celor de la Tiraspol. Şi cred că dacă şi la Chişinău s-ar ajunge la o stabilitate politică cu Germania ca reprezentant OSCE, probabil am putea pe parcursul anului viitor să avem şi un progres substanţial pe reglementarea conflictului transnistrean.”
