Curtea Constituțională a decis vineri 4 martie că președintele urmează să fie ales prin vot direct și nu de Parlament, cum s-a întâmplat din 2001 încoace. Înalta Curte a răspuns astfel la sesizarea unui grup de deputați liberal-democrați, în opinia cărora în iulie 2000, parlamentarii au încălcat legea modificând Constituția în partea ce se referă la alegerea șefului statului și asta pentru că au făcut-o fără a ține cont de avizul Curții Constituționale. Care sînt consecințele practice ale verdictului.
Hotărârea judecătorilor a restabilit textul constituțional de până la modificarea operată de comuniști acum 15 ani, prin urmare Moldova va reveni la republică semi-prezidențială, când șeful statului era ales de către popor.
Argumentând această decizie, președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că intervențiile din anul 2000 au generat situații de impas politic, precum și un cerc vicios de alegeri și dizolvări:
„În timp ce prevederile constituționale privind procedura de alegere a președintelui ar trebui să asigure buna funcționare a organelor constituționale, aceasta permite repetarea infinită a alegerilor și a dizolvărilor. Având în vedere imperativul evitării unui vid legislativ precum și ținând cont de impasul abordării impasului constituțional, în contextul expirării apropiate a mandatului actualului președinte, Curtea dispune revigorarea mecanismului legal anterior modificării Constituției. ”
La fel, înalta Curte indică în hotărârea sa că declară neconstituționale prevederile legii care au dus la revizuirea constituției și la alegerea ultimilor președinți, începând cu Vladimir Voronin, cu votul a 61 de deputați. Această decizie însă nu se extinde asupra actelor adoptate de președinți sau de cei care au exercitat interimatul funcției.
Hotărârea curții i-a contrariat pe unii experți constituționali. Iată, bunăoară ce ne spune Victor Pușcaș, fost președinte al Curții Constituționale:
„Nu înțeleg ce a făcut Curtea,. Partea rezolutivă nu-mi permite să afirm că noul președinte va fi ales de către întreg poporul. Dacă aceasta a hotărât Curtea Constituțională și s-a întors la situația care era până în 2000, atunci după 23 martie când expiră mandatul președintelui Republicii Moldova ales de către parlament, noul președinte va fi ales de către întreg poporul, prin alegeri universale, directe, secrete și liber exprimate.”
Expertul în drept constituțional Alexandru Arsene crede că totuși decizia Curții nu scoate în afara legii articolul care prevede că șeful statului este ales de către deputați:
„Este un abuz de drept din partea Curții Constituționale pentru că articolul 134, alineatul 2 din Constituție spune că, Curtea Constituțională este independentă de orice altă autoritate publică și se supune numai constituției. Or, Constituția nu-i deleagă nici un drept Curții Constituționale de a modifica Constituția, de a anula articole. Și atunci, care ar fi legitimitatea alegerii președintelui, legitimitatea.”
Mandatul actualului președinte, Nicolae Timofti, expiră la 23 martie. În următoarele zile, deputații ar trebui să stabilească data noilor alegeri. Ultimul sondaj de opinie arată că circa 83 la sută din cetățenii Republicii Moldova susțin alegerea președintelui de către popor.
