Ancheta continuă în Belgia, iar ziua de joi a adus câteva noutăți: în primul rând certitudinea că la atentate au participat cinci oameni, dintre care doi au scăpat, se află ascunși, sunt înarmați și extrem de periculoși.
Camerele de supraveghere din stația de metro Maelbeek, unde a avut loc unul din atentatele de marți, făcând mai mulți morți decât la aeroport, au arătat prezența unul alt terorist în afară de cel care s-a aruncat în aer. Acesta, împreună cu unul din cei trei de la aeroport care nu și-a acționat bomba, sunt căutați activ.
În schimb, tot joi au fost revelate o serie de grave erori în coordonarea diferitelor servicii belgiene. Acestea au provocat anunțul demisiei ministrului de interne Jan Jambon și a celui al justiției Koen Geens. Ambele demisii au fost respinse de premierul Charles Michel, care nu-și poate permite să fragilizeze guvernul de coaliție în momente atât de importante.
Demisia refuzată a celor doi se datora informațiilor, confirmate între timp, potrivit cărora unul din teroriști, Ibrahim El Bakraoui, fusese deportat anul trecut dinspre Turcia spre Belgia, iar Turcia semnalase autorităților de la Bruxelles faptul că omul era un potențial terorist.
Belgia nu a luat însă nici o măsură, iar Bakraoui și fratele său, împreună cu alți complici au ucis săptămâna aceasta 31 de persoane, rănit alte 300 și au produs o gravă fractură în funcționarea intra-comunitară a Belgiei.
Nu e singura falie de acest tip. Ancheta a stabilit deja că cei doi frați Bakraoui au fost implicați și în atentatele de la Paris din noiembrie, alături de Salah Abdeslam, cel arestat săptămâna trecută și care a anunțat joi, prin avocatul său, că nu se mai opune să fie extrădat spre Franța.
În sfârșit, tot joi au apărut primele elemente care permit anchetatorilor să considere că teroriștii au acționat în mod precipitat după ce complicele lor Abdeslam a fost arestat săptămâna trecută. Ei au ales în grabă holul aeroportului și o stație de metro, ținte ușoare, însă în realitate unul din planuri ar fi fost atacarea unei centrale nucleare din Belgia. O serie de discuri și benzi filmate, găsite deja după atentatele din Paris într-un apartament percheziționat, arătau peste 10 ore de supraveghere a casei directorului programelor de cercetări nucleare din Belgia.
Foarte multe erori și falii așadar în derularea anchetelor. Belgia rezistă însă tentației de a introduce starea de urgență. Dezbaterea se duce acum în jurul atitudinii de adoptat: o serie de măsuri securitare dure și extinse, cum au fost cele adoptate de Franța după atentatele din noiembrie, sau continuarea unui ritm de viață bazat pe prevenire, dialog și deradicalizare?
Fiecare tabără de politicieni și juriști prezintă argumente convingătoare, iar cei care resping ideea unei extinderi a represiunii și a controlului subliniază că nu s-a făcut încă dovada că renunțarea la libertăți în schimbul unei iluzorii securități ar putea duce la dispariția fenomenului terorismului.
În sfârșit, încă nu se cunoaște identitatea tuturor celor 31 de morți. Exploziile au fost atât de puternice încât munca medicilor legiști progresează cu foarte mare greutate.
