Comitetul Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova se va reuni din nou la Bruxelles la sfîrșitul lunii septembrie. Anunţul a fost făcut după reuniunea de miercuri de la Chișinău a acestui organism. Deputatul neafiliat Iurie Leancă, vice-copreședintele acestui comitet, a declarat Europei Libere că guvernarea are restanţe la capitolul implementării Acordului moldo-comunitar.
Europa Liberă: Pentru că sunteţi vice-copreşedinte al acestui comitet parlamentar de asociere moldo-comunitar, pe moment sunt mai multe realizări sau mai multe restanţe la capitolul implementării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE?
Iurie Leancă: „Dacă e să ne uităm la aspectul strict matematic, în sens de bifare a unor acţiuni care sunt prevăzute în Planul de Acţiuni de implementare a
Chiar şi la capitolul de bifare există puncte de vedere diferite, fiindcă guvernarea vine cu o matematică mai pozitivă, iar colegii, de exemplu, de la Institutul de Reforme şi Politici Europene au făcut evaluare meticuloasă, după mine, riguroasă şi corectă, care arată cifre mult mai modeste.
Acordului de Asociere, situaţia e marcată de multiple restanţe, deşi actualul guvern pretinde că depune eforturi pentru a recupera pierderile din 2015 şi 2016. Dar chiar şi la capitolul de bifare există puncte de vedere diferite, fiindcă guvernarea vine cu o matematică mai pozitivă, iar colegii, de exemplu, de la Institutul de Reforme şi Politici Europene au făcut evaluare meticuloasă, după mine, riguroasă şi corectă, care arată cifre mult mai modeste. Iar experţii din acest institut sunt membri ai echipei care a negociat Acordul de Asociere, deci, sunt oameni care ştiu nu doar teorie, ci ştiu foarte multă tactică. Ceea ce contează mult mai mult decât simpla aritmetică, că e 40 sau 50% din Acordul de Asociere implementat, este nu doar bifarea unor acţiuni de schimbare a cadrului legal, ci în mod special transpunerea în viaţă a acestor prevederi.”
Europa Liberă: Ce înseamnă această transpunere în viaţă? Şi cât timp se cere? Şi cine pune umărul să arate rezultate concrete? Sunt capabile autorităţile statului să reconfirme încrederea faţă de aceste instituţii europene, dar, mai întâi, faţă de cetăţenii ţării?
Iurie Leancă: „Pornim de la înţelegerea foarte clară că există o criză mare în Republica Moldova şi nu doar una politică, economică, financiară, bancară, dar criză de încredere din partea cetăţenilor faţă de instituţiile statului, pe de o parte. Şi o criză de încredere, un scepticism puternic din partea partenerilor noştri occidentali faţă de acţiunile întreprinse în 2015 şi în 2016. Dar aceasta nu este o problemă nouă. Şi anterior am avut deseori acest subiect, a fost invocată transpunerea în cadrul legal a acquis-ului comunitar sau a altor angajamente. E un pas relativ simplu, dar atunci când ajunge vorba de a schimba realităţile, în baza noilor legi, e mult mai complicat. Aţi pus întrebarea ce ar însemna transpunerea în viaţă? De exemplu, a fost aprobată o nouă lege privind
Sigur că putem la nesfârşit să perfecţionăm cadrul legal, dar dacă nu ne vom axa în mod special pe acest subiect, transpunerea în viaţă, atunci efectul va fi mic şi nu vom putea adăuga încredere.
procuratura, cu competenţe noi, mai pronunţate, pe capacitatea şi instrumentarul de luptă împotriva corupţiei, de exemplu, modalitatea nouă de desemnare şi numire a procurorului general, pe autoadministrarea procurorilor ca instituţie independentă. Dar ce s-a schimbat, din momentul în care a fost adoptată legea până acum la capitolul funcţionarea procuraturii? Altă încredere din partea cetăţenilor – respectarea mult mai exactă a buchii legii, eficienţa mult mai mare inclusiv la capitolul respectiv. Multe alte legi suferă exact de aceeaşi problemă. Deci, noi sigur că putem la nesfârşit să perfecţionăm cadrul legal, dar dacă nu ne vom axa în mod special pe acest subiect, transpunerea în viaţă, atunci efectul va fi mic şi nu vom putea adăuga încredere. Am informat, de altfel, astăzi colegii şi din Parlamentul moldovenesc, dar şi colegii din Parlamentul European despre faptul că intenţionez să vin cu o iniţiativă legislativă prin care să obligăm instituţiile guvernamentale sau agenţiile responsabile ca, după trei sau şase luni din momentul când o lege sau alta este adoptată, să elaborăm un mecanism şi aceste instituţii ale statului să vină să raporteze în Parlament, în faţa societăţii civile, despre mersul de îndeplinire şi transpunere în viaţă a noii legi.”
Europa Liberă: Dar, pe moment, potenţialul de a stagna cursul european ar fi mai mare decât potenţialul de a moderniza ţara?
Iurie Leancă: „Deocamdată noi suntem în această criză, ceea ce înseamnă că suntem într-o perioadă de stagnare. Majoritatea încă nu a manifestat, sub nicio formă, o înţelegere foarte clară la nivel de concept, de strategie, de reformare a justiţiei, în mod special, şi ce face pe fiecare verigă în parte. Nu avem o înţelegere foarte clară ce se întâmplă, exceptând Banca Naţională, unde, cel puţin, slavă Domnului, a fost ales un nou guvernator, printr-o manieră transparentă. Dar ce facem cu Comisia Naţională a Pieţei Financiare unde, de mult timp, de mai bine de un an, nu este preşedinte? Ce facem cu Consiliul Concurenţei? Ce facem cu alţi regulatori foarte importanţi pentru funcţionarea economiei şi a societăţii?”
Europa Liberă: Dar partenerii Republicii Moldova, partenerii de dezvoltare au solicitat să fie atraşi la răspunde toţi cei care se fac vinovaţi de furtul miliardului. De ce atât de puţin se mai vorbeşte despre felul cum pot fi recuperaţi banii aceştia?
Iurie Leancă: „Astăzi am vorbit şi pe acest subiect. A fost dezbătut într-o manieră destul de detaliată subiectul respectiv. În declaraţia comună există un punct care se referă la necesitatea atragerii celor care se fac vinovaţi pentru furtul miliardului şi să fie sancţionaţi, penalizaţi ş.a.m.d., la necesitatea recuperării resurselor furate. Deci, s-a discutat, şi nimeni nu a uitat despre acest subiect, despre importanţa susţinerii Kroll, ca să-şi ducă la capăt angajamentele sale, de a ne spune foarte clar cine a stat în spatele acestor fărădelegi şi cum recuperăm banii, astfel încât să nu vină toată presiunea doar pe contribuabil, pe cetăţean, în ultimă instanţă.”
Europa Liberă: Peste patru luni va avea loc o altă şedinţă a acestui comitet parlamentar de asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Până atunci pot fi arătate rezultate concrete, nu pentru cei din Occident, dar pentru cetăţenii Republicii Moldova?
Iurie Leancă: „În patru luni nu cred că poţi arăta rezultate. Avem probleme foarte complicate de sistem. Avem probleme de mentalităţi, de deprinderi. Dar în patru luni poţi iniţia schimbările atât de necesare în domeniile-cheie. Cel puţin în domeniul justiţiei poți veni cu o strategie foarte clară pe sistem şi pe fiecare instituţie în parte, mai ales că în curând, în sfârșit, se pare că vom primi aceste recomandări de analiză pe întregul sistem şi cum să le reformăm, din partea experţilor europeni. Acelaşi lucru poate fi iniţiat pe regulatori. Acelaşi lucru poate fi şi trebuie să fie făcut pe domeniul mass-media, despre care astăzi am vorbit. Şi nu este vorba doar de câte licenţe poate deţine un proprietar, dar şi de faptul că mass-media şi televiziunile să reflecte într-o manieră imparţială evoluţiile din ţară, să existe pluralismul de opinie, la fel cum să diminuăm propaganda din afară. Toate aceste subiecte au fost discutate astăzi şi, iarăşi, dacă există voinţă politică, sunt convins că se poate marca, cel puţin, la nivel de tendinţă strategii, plan de acţiuni şi primele efecte ar putea fi simţite.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vedeţi această voinţă politică? Se face ea sesizabilă?
Iurie Leancă: „Guvernul şi guvernarea au mai mult de o sută de zile. În afară de câteva doar mici elemente pozitive, tabloul general este unul foarte şi foarte descurajant. Astăzi reprezentanţii majorităţii, membri ai comitetului respectiv au tot făcut declaraţii că „veţi vedea că va fi bine”. Declaraţii de genul acesta am auzit pe parcursul a 25 de ani. Acum toată lumea vrea să vadă acţiuni şi mai puţin angajamente şi declaraţii că totul va fi bine.”
