Citându-i pe liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, şi pe Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cu declaraţii făcute după primirea ieri la Bucureşti a speakerului moldovean, Andrian Candu, presa din România afirmă că cei doi i-ar fi criticat pe premierul şi preşedintele ţării lor că ar fi blocat împrumutul de 150 de milioane de euro promis Chişinăului în 2015. „Nu înţeleg care sunt motivele reale ca acest împrumut să fie blocat. Nu aşa trebuie să fie atitudinea noastră faţă de R. Moldova”, ar fi zis în faţa presei Liviu Dragnea. „Există o așteptare firească din partea Moldovei ca sprijinul financiar decis de Guvernul Ponta să le fie totuși acordat. Este inutil după ce pacientul a murit să-i mai faci respirație artificială”, a spus la rândul său Tăriceanu, citat de presă.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, a explicat că România aşteaptă un acord de intenţie (staff level agreement) între Republica Moldova şi FMI care să certifice calitatea reformelor, pentru ca să acorde prima tranşă din împrumutul pe care l-a promis în 2015 Chişinăului.
Mihai Gribincea: „S-a discutat și prima tranșă a împrumutului de 150 de milioane de euro, urmează, sperăm noi, să fie primite de Chișinău până la sfârșitul lunii iulie. Domnul Candu a prezentat o evaluare a situației interne din Republica Moldova, subliniind determinarea Guvernului de a continua cu reformele, așa cum prevede foaia de parcurs care a fost asumată la începutul anului. De asemenea, s-a subliniat interesul evident al autorităților ca Republica Moldova să primească această primă tranșă de împrumut.
Când vorbim, de exemplu, despre acea foaie de parcurs, domnul Candu a menționat că, în principiu, conform estimărilor autorităților moldovenești, 60 la sută din acele angajamente care au fost luate, au fost îndeplinite și în următoarele săptămâni, de fapt până la sfârșitul lunii iulie, se așteaptă ca și celelalte angajamente să fie îndeplinite în proporție de sută la sută.
Evident că s-a subliniat și importanța reluării relației cu Fondul Monetar Internațional pentru că, de fapt, după cum știți, condiționalitatea care a venit din partea României ține de așa-numitul Staff Level Agreement cu Fondul – acordul care trebuie să fie semnat de Republica Moldova cu Fondul Monetar Internațional. În acest context, domnul președinte Candu a informat interlocutorii despre faptul că la jumătatea lunii iulie se așteaptă o nouă misiune a Fondului Monetar Internațional, care de această dată va avea mandat să negocieze cu Republica Moldova și, în acest fel practic se vor îndeplini acele condiționalități despre care se vorbește foarte mult.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, vreau câteva precizări să facem. Și, în primul rând, pentru că s-a vorbit în termeni diferiți – mai întâi s-a zis că o condiție a Bucureștiului pentru debursarea acestor bani ar fi începerea negocierilor cu FMI, iar după asta, s-a precizat că ar fi necesar semnarea unui acord, semnarea unui document cu FMI – aș vrea să ne explicați dumneavoastră cum e de fapt? Când ar putea propriu-zis să înceapă debursarea banilor?
Mihai Gribincea: „Pot spune cu certitudine, pentru că am participat la întrevederea domnului prim-ministru Filip cu domnul prim-ministrul Cioloș, în care s-a vorbit de la bun-început despre necesitatea de a avea un Staff Level Agreement cu FMI, după aceasta ar urma acordarea primei tranșe. Chiar în cadrul întrevederii de ieri domnul Cioloș a subliniat că România dorește ca acest acord, ajutorul financiar să nu fie văzut doar ca un ajutor financiar. El trebuie văzut și ca o dovadă a faptului că Moldova își recâștigă încrederea în relațiile sale atât cu România, atât și cu partenerii occidentali.”
Europa Liberă: Da, e limpede, dar acest acord despre care dumneavoastră spuneați e altceva decât un acord de finanțare, un memorandum de înțelegere?
Mihai Gribincea: „Cred că, totuși, până la urmă, ar fi corect probabil de tradus ca un acord de intenții între Moldova și FMI.”
Europa Liberă: Deci, da, e limpede – partea română ar vrea o dovadă clară că se avansează pe direcția cu FMI.
Mihai Gribincea: „Da. Problema este că acest acord de intenții cu FMI va fi o dovadă în ceea ce privește mersul reformelor în Republica Moldova. Semnarea unui asemenea acord de intenții, pentru că nu e un acord final, va fi o dovadă a faptului că autoritățile de la Chișinău implementează acele înțelegeri sau reforme despre care s-a vorbit sau care sunt mai ales indicate în foaia de parcurs.”
Europa Liberă: În această înțelegere a acestei condiții înseamnă că nu e suficient să înceapă negocierile cu FMI.
Mihai Gribincea: „FMI are pe agenda sa nu doar negocierile cu Republica Moldova. E o instituție care are foarte multe dosare de gestionat. Deci, cred că în ceea ce privește relațiile cu Moldova aceste negocieri avansează cu mult mai rapid decât ar fi într-un cadru normal. Anume datorită faptului că și România, și Statele Unite, am putea spune așa, fac lobby pe lângă Fondul Monetar Internațional ca să aibă loc aceste negocieri cu Moldova într-un ritm mai accelerat. Deja în iulie vine o misiune a Fondului Monetar la Chișinău.”
Europa Liberă: Și ați mai pomenit un termen - sfârșitul lunii iulie. De unde rezultă acest termen?
Mihai Gribincea: În primul rând, aseară, în timpul întrevederii domnului președinte Candu cu domnul prim-ministru Cioloș, domnul Cioloș a declarat că procedura tehnică pentru acordarea primei tranșe de împrumut va fi demarată. De fapt, deja a fost demarată pentru că a avut loc un schimb de scrisori între miniștrii de finanțe din Republica Moldova și România. Deci, chiar după ce se ia decizia politică despre acordarea acestei prime tranșe, evident că sunt niște proceduri tehnice care ar putea dura până la două luni. Ca să se scurteze aceste două luni, să nu fie după venirea misiunii FMI la Chișinău în iulie și încă să mai dureze două luni, de fapt s-au început aceste proceduri tehnice deja acum. De aceea am și spus că sper ca până la sfârșitul lunii iulie, sau cel târziu la jumătatea lunii august această primă tranșă să fie acordată Republicii Moldova. Evident, cu condiția ca acele reforme care au început să și continue. A rămas, cred eu, cea mai complicată parte a foii de parcurs de implementat – ceea ce ține de combaterea corupției și reforma justiției. Și, dacă Guvernul de la Chișinău își va face treaba, evident că nu vor fi motive ca acest acord de intenții să nu fie semnat.”
Europa Liberă: E limpede cu asta, domnule ambasador. Acuma aș vrea să mai clarificăm un aspect. Am mai văzut la știri, citat fiind domnul Tăriceanu, domnul Dragnea, care par a exprima niște nemulțumiri în legătură cu faptul că Guvernul și președintele Iohannis ar întârzia cu acest acord și că ar trebui acum să fie oferit acest ajutor. Cum ar trebui să înțelegem la Chișinău? E vorba de simple discuții, dezbateri politice pe scena politică românească sau e altceva?
Mihai Gribincea: „Nu cred că trebuie să fac comentarii cu privire la dezbaterile politice de pe scena politică românească. Cred că sunt niște opinii ale unor partide. E democratic ca fiecare partid să aibă opinia sa. Deci, unele partide sunt în opoziție, este natural să critice guvernarea. Și, după cum am văzut, nici domnul Candu nu a dat prilej să se înțeleagă că s-ar implica în, să spunem așa, dezbaterile politice de la București.”
