Miliardul furat nu trebuie pus pe umerii cetăţenilor. Moldova trebuie să semneze un memorandum cu FMI. Discuţiile privind desemnarea unui candidat comun la prezidenţiale din partea Platformei DA, PAS, PLDM şi PPEM au intrat în impas. Sunt câteva declarații pe care le-a făcut liderul PPEM Iurie Leancă în interviul acordat Europei Libere.
Europa Liberă: Cetățenii Republicii Moldova rămân a fi revoltați de jaful bancar, dar mai ales de faptul că cei vinovați așa și nu sunt atrași la răspundere. Și deseori se face trimitere și la numele dumneavoastră care, aflându-vă în fruntea guvernului, ați fi acceptat aceste garanții bancare. Ce puteți spune tranșant despre această mare și durută problemă a societății moldave?
Iurie Leancă: „Ceea ce am făcut noi, în 2014, preluarea acestei responsabilități de pe sistemul bancar asupra guvernului și transformarea într-o datorie publică, altă soluție însemna să lași pe seama acționarilor, să lași pe seama băncilor să își restructureze datoriile ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar în asemenea caz i-ați protejat pe cei care se fac responsabili de dispariția miliardului.
Iurie Leancă: „Sub nicio formă nu e adevărat. Și în SUA la timpul său, și acum în Italia, și în Marea Britanie anterior, atunci când au falimentat bănci importante de sistem, statul intervenea. În 2014 am avut și noi două opțiuni. O opțiune, cea pe care ne-am asumat-o, și aceasta a însemnat să protejăm sistemul bancar și, în mod special, depunerile la sute de mii de oameni. A doua opțiune să lăsăm pe seama fondului de garantare a depunerilor care nu ar fi acoperit nici măcar a zero, virgulă, nu știu câta parte, și cu riscul ca sistemul să falimenteze în totalitate. Ceea ce ar fi însemnat o catastrofă mult mai mare pentru Republica Moldova. În ceea ce privește frauda propriu-zisă, iată aici era nevoie de reacție. Păcat că nu am putut să o prevenim prin instituțiile care au toate pârghiile, misiunea FMI aici a emis și un comunicat, a nominalizat aceste instituții care aveau toate pârghiile pentru a preveni și a interveni, și a sancționa.”
Europa Liberă: Dar se zice că și pe masa dumneavoastră, pe când erați premier, și pe masa președintelui, și pe masa speakerului a existat această informație cum dispare miliardul.
Iurie Leancă: „Într-adevăr am știut, m-am preocupat, am organizat ședințe, am cerut, am insistat.”
Europa Liberă: Dar banii au dispărut.
Iurie Leancă: „Dar nu guvernul poate interveni, nu are pârghii. De exemplu, mă informa Banca Națională a Moldovei că a mai apărut o problemă în Banca de Economii. Tot ce puteam eu era să solicit intervenția Procuraturii, intervenția CNA ș.a.m.d. Guvernul are un rol limitat în ceea ce privește sistemul bancar, fiindcă este un sistem autonom, există un regulator care se numește Banca Națională, obligată să supravegheze acest sistem, să prevină apariția unor astfel de situații, când se eliberează credite așa-zise toxice, neperformante și care au atins cifre exorbitante, devalizând băncile, punând în pericol funcționalitatea acestora ș.a.m.d. Deci, în 2014 am avut această soluție: sau intervine statul și, în același timp, cere mult mai categoric investigația și aceasta am făcut-o prin contactarea companiei Kroll și aceasta am făcut-o prin solicitarea unor experți americani, britanici și de la Comisia Europeană să vină aici la noi să stea pe lângă instituțiile de drept, să urgenteze acest proces de interacțiune cu alte țări, fiindcă foarte mulți bani au fost scoși din Republica Moldova, pentru a-i recupera cât mai repede și a diminua povara pe stat.”
Europa Liberă: L-am auzit pe fostul președinte Voronin, dar și mai nou pe acest fost angajat al CNA, domnul Gofman care, atunci când făcea o listă de vinovați, vă punea și pe dumneavoastră pe această listă.
Iurie Leancă: „Eu i-aș sugera tovarășului Voronin să-și analizeze propriile greșeli de pe timpul președinției. BEM a început să fie devalizată pe timpul lui, cu împrumuturi, inclusiv pentru sediul PCRM ș.a.m.d. Și acest Gagichevici e „dinozaur” de pe timpul lui Voronin, și până în 2009 a făcut tot felul de intervenții de acestea absolut ilegale, până în 2009 era un fel de „îngeraș” de pus la icoană. Despre acest Gofman am mai vorbit, e un personaj dubios, concediat de la conducerea CNA, inclusiv la insistența mea, după ce am văzut în presă ce bogăție a acaparat el, a trecut un an și jumătate și acum a fost scos de la naftalină, și-a administrat bănuiesc că niște pastile și a rezolvat problema cu amnezia.”
Europa Liberă: Cine cu cine luptă în acest caz?
Iurie Leancă: „Aceasta e problema, am sentimentul că în continuare există anumite lupte între niște grupări. Și iată o grupare l-a scos pe acest Gofman: du-te și vorbește.”
Europa Liberă: Care sunt aceste grupări?
Iurie Leancă: „Îmi cereți să vă spun chestii care, iarăși, țin de domeniul speculațiilor și nu aș vrea să mă lansez în acestea. Sunt instituțiile de drept. Am cerut intervenția din străinătate. Nu știu, de altfel, au mai venit acei specialiști americani, fiindcă știu că Washingtonul era gata să îi delege, după ce i-am rugat.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ați depus mărturie în acest caz?
Iurie Leancă: „M-am și autoinvitat și la Comisia de anchetă a parlamentului care prea multă lumină nu a adus, și am depus mărturii pe dosarul Filat. Deci, am spus mereu că sunt cel mai interesat să se verse cât mai multă lumină, să fie penalizați cei care s-au făcut vinovați de aceste furturi și banii să îi recuperăm, cel puțin, o bună parte din acești bani. Aceste atacuri nu au început ieri, nu au început alaltăieri, au început acum un an și ceva, în momentul în care am declarat că plec din PLDM. Și am fost atacat într-o manieră josnică, atribuindu-mi-se lucruri de care nu port nicio responsabilitate, denigrându-mă ș.a.m.d. Iată și această ultimă apariție a lui Gofman, când a zis că arestarea mea este iminentă, dânsul nu a spus care ar fi motivul. Încă o dată, această garanție a fost o decizie a guvernului, nu doar a mea personală, la insistența Băncii Naționale. Aici nu-mi dau seama care poate fi vina mea. Din contra, am acționat cu multă responsabilitate, fiind conștient de faptul că ulterior va fi folosită această decizie pentru a fi atacat. Dar nu am de ce să mă tem. Sunt gata să vorbim, să explicăm. Să vedem cu ce se termină investigația Kroll. Instituțiile noastre de drept să își urgenteze investigația fiindcă într-adevăr sunt întrebări legitime, de ce după un an și jumătate nu s-a avansat. Eu înțeleg că aceste scheme au fost aranjate foarte bine. Îmi spunea o delegație pe care o invitasem de la Banca Mondială doar pe acest subiect că ingineriile financiare le-au făcut foarte sofisticat. Deci, au avut minte cei care au furat banii. Dar un an jumătate deja ar fi trebuit să îi aducă pe mai mulți pe banca acuzaților sau nu doar acuzaților, dar cu sentință.”
Europa Liberă: Se aleg capitale occidentale acolo unde să se vorbească și mai tare despre acest jaf al secolului. SUA, Uniunea Europeană se zice că ar cunoaște foarte bine în ce constă acest dosar. Această informație ar ajuta Republicii Moldova?
Iurie Leancă: „Eu am văzut acest apel la o investigație internațională. Momentul în care am decis să contactăm această companie Kroll a fost începutul investigației internaționale. Deci, eu am lansat această investigație internațională, pornind de la ideea că doar cu resurse proprii și instituțiile proprii, noi nu am știut să prevenim această fraudă, nu am știut să găsim soluții la timp și e nevoie de această implicare din afară. Compania Kroll este una cu reputație foarte și foarte bună.”
Europa Liberă: Când va fi al doilea raport Kroll?
Iurie Leancă: „Sper că până la finele anului să avem al doilea raport, mult mai detaliat, cu nume mult mai multe, cu resurse financiare recuperate, cel puțin parțial.”
Europa Liberă: Nemulțumirea oamenilor nu e întâmplătoare. De exemplu, pentru datoria de 13 miliarde de lei după acest jaf al secolului, contribuabilii vor trebui să plătească, de fapt, 21 de miliarde de lei, în 25 de ani. Aceasta ridică mari semne de întrebare. Un calcul ipotetic arată că datoria îi revine fiecărui cetățean, aceasta înseamnă că ar trebui fiecare să achite aproape 7000 de lei.
Iurie Leancă: „În primul rând, îmi pare foarte rău că autoritățile și Banca Națională, și Ministerul Finanțelor nu au încercat să explice care este situația, care sunt soluțiile și care sunt condițiile pe care ni le impune FMI. Fiindcă orice memorandum, program de țară pe care îl semnezi cu FMI, banii care după aceea vin de acolo la Banca Națională, a propos, nu la guvern, la Banca Națională, pentru a stabiliza leul, pentru a crea rezervele necesare, bineînțeles că vin în anumite contexte. Autoritățile sub nicio formă nu și-au făcut datoria, nu au explicat care sunt condițiile, ce se întâmplă cu această datorie, cum va fi ea recuperată, care va fi rolul Băncii Naționale, de ce se insistă ca această datorie să fie achitată cu o dobândă de 5%, în momentul în care guvernul a oferit garanția Băncii Naționale cu 0,1%. Am avut o discuție în Comisia buget și finanțe cu reprezentanții FMI. Am rămas puțin surprins de reacția lor.”
Europa Liberă: Ce reacție au avut cei de la FMI?
Iurie Leancă: „Cumva porneau de la ideea că deja în Moldova există un consens pe aceste 5%. Și am zis nu, din păcate, autoritățile nu au explicat. De ce 5%? De ce nu 1%? Fiindcă, dacă e 1%, anul viitor nu ar trebui să fie deservită cu peste 700 de milioane, dar mai puțin de 100 de milioane. Plus că această cifră pornește de la situația de astăzi. Nu știu, cu cât mai mult cu atât mai bine, cel puțin 200, 300, 400 de milioane de euro sau dolari vor fi recuperați. Aceasta înseamnă automat că această povară pe bugetul național, pe contribuabilul moldovean va scădea. Activele încă nu au fost valorificate. Au luat credite mulți, mulți, mulți oameni, oameni de afaceri, păi, nu am văzut să fie finalizate, de exemplu, pe unul care a luat jumătate de miliard sau altul a luat 800 de milioane, cum sunt recuperați banii la stat. Deci, e mult de muncă. Chiar nu prea înțeleg de ce autoritățile nu vin să explice. Fiindcă societatea noastră deja este suficient de traumatizată prin acest furt al secolului.”
Europa Liberă: Și atunci nu există voință politică sau instituțiile statului rămân a fi în comă? Ce se întâmplă, domnule Leancă?
Iurie Leancă: „E în interesul instituțiilor statului, în primul rând, să explice ce se întâmplă.”
Europa Liberă: Cum vedeți șansele guvernului Republicii Moldova să negocieze un memorandum cu FMI? Și când ar putea să existe acest memorandum?
Iurie Leancă: „Este în interesul Republicii Moldova, societăţii, cetăţeanului ca acest memorandum să fie semnat. Cerinţele FMI sunt, în linii mari, benefice pentru autorităţile din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar ele trebuie să fie şi onorate.
Iurie Leancă: „Ideea este că, din momentul în care se semnează acordul acesta, până la aprobarea în bordul FMI a acestui acord, va dura două-trei luni. Și autorităţile vor trebui să demonstreze că acele lucruri în care s-au angajat şi încă nu au fost finalizate sunt transpuse în cadrul legal, în realităţi ş.a.m.d. pe sistemul bancar, în mod special.”
Europa Liberă: Transparentizarea proprietarilor reali ai băncilor, îmbunătăţirea supravegherii în sectorul bancar. Sunt nişte lucruri sensibile şi care trebuie obligatoriu să fie onorate.
Iurie Leancă: „Dar absolut necesar. Tocmai de aceea este bine să fie acest memorandum, este în interesul societăţii per ansamblu, fiindcă FMI are pârghii de a exercita presiuni pe instituţiile din Republica Moldova să facă odată şi odată regulă la toate subiectele la care v-aţi referit. Ce am auzit eu, că ar fi vorba despre septembrie-octombrie.”
Europa Liberă: Să fie semnat. Şi să vină suport financiar din partea FMI când?
Iurie Leancă: „Imediat după aceasta vin banii. Şi ei se duc iarăşi la Banca Naţională. Dar ceea ce e foarte important, după aceea se dezleagă şansa de conlucrare cu Comisia Europeană. Am fost la Bruxelles, la Berlin, am discutat timp îndelungat şi cu comisarul pe extindere şi vecinătate, am vorbit despre relaţia cu FMI, dar şi despre aşteptările Comisiei Europene pe reforma justiţiei, de exemplu, care a însemnat şi bani pentru noi la buget în alte domenii. Am venit de acolo mult mai moderat optimist, decât înainte de a pleca la Berlin şi Bruxelles, pe simplul motiv că am constatat câteva lucruri. În primul rând, cu toate acţiunile sinucigaşe întreprinse de noi după 2014, după noiembrie, Republica Moldova nu a dispărut cu totul de pe agenda decidenţilor europeni, că mai avem o şansă şi avem şanse de a reveni nu doar în ţară la normalitate, dar şi în dialogul cu Uniunea Europeană. Dar aceasta depinde acum de cei care sunt aici.”
Europa Liberă: Guvernarea zice că 80% din angajamentele asumate au și fost îndeplinite. Spuneţi-mi dumneavoastră o reformă, un pas concret care s-a făcut şi cetăţeanul începe să beneficieze de la această mişcare.
Iurie Leancă: „Guvernarea ar trebui încă o dată să înţeleagă: bifarea în Planul de acţiuni că s-a mai adoptat o lege sau un act normativ a fost trecut nu înseamnă schimbarea realităţilor. Cetăţeanul va avea încredere că într-adevăr realizarea acestui Plan de acţiuni, transpunerea în viaţă a prevederilor Acordului de Asociere au eficienţă atunci când o vor resimţi pe buzunarul lor, în viaţa lor, când vor avea încredere în justiţie.”
Europa Liberă: Şi când va fi aceasta?
Iurie Leancă: „Aceasta ţine de guvernanţi. A bifa doar că am îndeplinit strategia pe reforma justiţiei 70% este un sacrilegiu să spui aşa ceva. Ce am constatat din discuţiile la Bruxelles şi la Berlin, că anumită stabilizare a avut loc, anumiţi paşi au fost întreprinşi, aceasta este analiza lor, dar sunt insuficienţi. Fiindcă avem nevoie de acţiuni mult mai coerente, accelerate. Cei de la Bruxelles, bineînţeles, urmăresc şi îndeplinirea Planului de acţiuni la nivel de cadru legislativ ş.a.m.d., dar ei aşteaptă schimbări în mod special în realităţile care ne înconjoară pe noi.”
Europa Liberă: Domnul Plahotniuc, care este coordonator, el angajându-se sau promiţând partenerilor din exterior că va menţine stabilitatea, că va încerca să promoveze reformele adevărate, îşi îndeplineşte acest rol?
Iurie Leancă: „Ca fost prim-ministru pot doar să zic că nicio persoană, cât de influentă nu ar fi ea, nu poate face miracole. Nu cred că este cazul să discutăm despre rolul domnului Plahotniuc, coordonator sau mai ştiu eu care este funcţia.”
Europa Liberă: Da, dar el şi-a asumat responsabilitatea pentru stabilitate şi pentru tot binele pe care urmează să-l facă statului.
Iurie Leancă: „Responsabilitatea este, în primul şi în primul rând, a guvernului şi a celor care deţin majoritatea în Parlament.”
Europa Liberă: Dar majoritatea e coordonată de domnul Plahotniuc.
Iurie Leancă: „Aşa s-a scris, că dânsul coordonează. Dar responsabilitatea, în primul rând, revine celor care pun semnături pe decizii, care au pârghii oficiale de a interveni, de a contura politici.”
Europa Liberă: Miza alegerilor prezidenţiale şi faptul că nu reuşiţi să cădeţi de acord cei de pe segmentul de centru-dreapta asupra unui candidat unic de ce un fiasco aici?
Iurie Leancă: „Chiar dacă procesul încă nu a fost finalizat şi nu-l putem declara cu totul depăşit, dar constat, după trei luni de discuţii, că într-adevăr progres nu am înregistrat. Nu am înregistrat progres nici la capitolul creării unei agende comune şi a unei platforme comune a partidelor de centru-dreapta pe alegerile prezidenţiale, pe rolul viitorului preşedinte, dar şi într-un context mai larg.”
Europa Liberă: Ce vă împiedică?
Iurie Leancă: „Alegerea preşedintelui ar fi logic să fie doar un element în constituirea acestei platforme. Nu am reuşit la chestii mult mai simple. Am spus de la bun început că, pentru a reuşi, e nevoie de încredere reciprocă, e nevoie de agendă comună, e nevoie de o conturare foarte clară a obiectivelor comune. Pentru aceasta, cel puţin, am zis că e bine să nu ne atacăm. În pofida acestor înţelegeri de principiu, constat că, aşa cum am fost atacat personal până la discuţiile de la Berlin, aceste atacuri, defăimări continuă într-o manieră sistemică, o face aceasta şi Platforma „DA”, şi colega mea de guvern, cu care am avut o conlucrare foarte bună, Maia Sandu. Eu am zic că, chiar dacă noi nu reuşim să avem un candidat comun pentru turul întâi, este, în primul rând, foarte important să menţinem uşa deschisă pentru conlucrare în turul doi. În al doilea rând, am mai spus o chestie, dacă noi toţi pretindem că suntem forţe pro-europene, ceea ce înseamnă forţe mature, civilizate, cel puţin în atitudinile noastre publice, e foarte bine să nu încercăm să ne atacăm reciproc, ci să demonstrăm: de ce sunt eu mai bun decât alţii; de ce viziunea mea; de ce echipa care e în spatele meu este mai potrivită?”
Europa Liberă: Pe moment o compatibilitate politică între dumneavoastră, cei care reprezentanţi forţele de dreapta, nu există?
Iurie Leancă: „Ce înseamnă compatibilitate politică? Aceasta înseamnă să fie încredere că poţi crea o echipă. Aceasta înseamnă să fie o agendă comună. Aceasta înseamnă să ai înţelegere şi la nivel de echipe şi obiective pe termen imediat.”
Europa Liberă: Dar toate acestea nu se întrunesc până la această oră?
Iurie Leancă: „Deocamdată, după trei luni de discuţii, de fapt, mai mult mimare de discuţii, noi nu am avansat prea mult. Ba din contra, continuă aceste atacuri. Să mai încercăm săptămâna viitoare, eventual, să mai discutăm, să vedem dacă putem după o situaţie de suspans, pe ultima sută de metri, să ne înţelegem. Dacă nu, e foarte important să fim corecţi unii cu alţii, să ne axăm pe problemele reale, să ne axăm pe pericolele reale pentru Republica Moldova şi atunci să găsim şi o formulă de conlucrare, dacă nu în turul întâi, atunci în turul doi.”
Europa Liberă: Bănuiesc că toamna va fi şi mai fierbinte decât vara. Miza acestor alegeri prezidenţiale rămâne să fie una destul de mare. Admiteţi că un partid vrea să monopolizeze toată puterea în stat, să aibă toate funcţiile, toate pârghiile? Mă refer la PD.
Iurie Leancă: „Eu pot constata că deja acest partid deţine mult mai multe pârghii decât s-au raportat la rezultatele alegerilor parlamentare din 2014. E o situaţie deja distorsionată şi Parlamentul, şi guvernul, şi autorităţile locale la nivel de raioane, primari care migrează voluntar sau forţat, e o situaţie foarte clară. De ceea, este foarte important ca preşedintele, cel puţin, să vină din altă zonă, după mine, e absolut necesar să vină din zona de centru-dreapta, pentru a oferi o alternativă reală pentru modernizarea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: După 25 de ani de la Declaraţia de Independenţă, se edifică acest stat democratic şi de drept?
Iurie Leancă: „Am văzut analiza unui politician din alt stat, care zicea că statul lui a ajuns la reanimare. Şi m-am gândit că poate e o paralelă bună şi pentru Republica Moldova. În 2015 statul Republica Moldova a ajuns în spital în această reanimare, unde ajung bolnavii foarte şi foarte afectaţi de boli, de atunci organismul respectiv s-a stabilizat cât de cât. Dar acum încă nu mi-e clar dacă va mai rămâne în reanimare şi cu şanse, mă tem, încă viabile de a ajunge în morgă sau totuşi ar putea fi trecut pacientul Republica Moldova într-o secţie terapeutică. Și după aceea să revină la normalitate, la o viaţă decentă în interesul acelor celule care constituie organismul Republica Moldova.”