Cunoscuţi fruntaşi ai vieţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile au publicat o declaraţie în care îşi exprimă „profunda îngrijorare” în legătură cu faptul că asupra autorităţilor de la Chişinău s-ar exercita tot mai multe presiuni pentru a le determina să facă „cedări unilaterale şi incompatibile cu normele si principiile dreptului internațional, care pot prejudicia grav negocierea viitorului statut al regiunii transnistrene în cadrul R. Moldova”. O convorbire cu unul dintre semnatarii declaraţiei, fostul deputat Vasile Nedelciuc, preşedinte al Asociaţiei pentru Politică Externă.
Europa Liberă: Aşadar, sunteţi printre semnatarii unei declaraţii, întitulate sugestiv „cu privire la Liniile Roșii ale Reglementării Transnistrene”. Declaraţie în care este exprimată îngrijorarea faţă de tot mai multe presiuni la care sunt, cum se spune, supuse autorităţile moldovene ca acestea să facă cedări unilaterale în procesul de reglementare transnistreană. Este o temă deja cunoscută, dar – chiar cu riscul de a ne repeta – despre ce cedări este vorba?
Vasile Nedelciuc: „După cum cunoașteți, președinția OSCE-ului este condusă de Germania, care a inițiat un proces de negocieri intens cu autoritățile Republicii Moldova, dar și cu ceilalți parteneri implicați în procesul de negocieri privind identificarea unor soluții pentru reglementarea conflictului transnistrean. Din surse demne de încredere, dar și din ceea ce a publicat presa și oficial- instituțiile implicate în acest proces, cunoaștem că OSCE, Germania, dar și Statele Unite ale Americii presează într-un fel Republica Moldova pentru a accepta anumite solicitări ale regimului de la Tiraspol, solicitări care, chipurile, ar deschide ușile pentru o negociere cu Tiraspolul în privința statutului de mai departe al regiunii transnistrene.
Cunoaștem că transnistrenii insistă foarte mult la negocieri pentru ca autoritățile de la Chișinău să accepte utilizarea numerelor transnistrene la autoturisme pentru călătoria în străinătate. De asemenea, este cerută recunoașterea diplomelor de studii eliberate de universitățile din Transnistria. Astea luate împreună demonstrează că, de fapt, Moscova și negociatorii implicați în acest proces insistă asupra faptului ca Moldova să înceapă a recunoaște treptat autoritățile din Transnistria. Or, pe data de 19 august, recent, într-un interviu pentru „Nezovisimaya Gazeta”, președintele așa-zisului parlament de la Tiraspol, Krasnoselskii spune clar că Tiraspolul nu va discuta cu Chișinăul nici un fel de statut, de federație sau confederație. Într-un cuvânt, transnistrenii nu doresc un stat comun cu Republica Moldova, ei insistă pe independența Transnistriei și pe această cale vor să preseze Chișinăul să înceapă recunoașterea acestui statut, fără a ține cont de interesele statului Republica Moldova și fără a ține cont chiar și de majoritatea populație din Transnistria. După cum cunoașteți, majoritatea simplă a cetățenilor din Transnistria sunt moldovenii din teritoriile rurale ale Transnistriei. Rușii sunt concentrați la Tiraspol și mai puțin la Râbnița. Așadar, în opinia noastră, Chișinăul nu poate accepta aceste cerințe ale Transnistriei pentru că pe această cale complicăm și mai tare negocierile privind statutul de mai departe al regiunii transnistrene și mai ales, creăm probleme foarte mari și pentru Ucraina. În opinia noastră, nici un fel de negocieri privind statutul Transnistriei nu pot fi făcute în afara cadrului Constituției Republicii Moldova și în afara normelor de drept internațional. Acest lucru nu poate fi făcut fără o coordonare și cu Ucraina. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă Chișinăul ar recunoaște pentru Transnistria un statut care ar stimula foarte mult separatismul, nu numai în partea noastră, dar și în Ucraina.”
Europa Liberă: Se spune în declaraţie că aceste cedări ar fi „incompatibile cu normele şi principiile dreptului internaţional”. Reiese că președinția germană a OSCE, ca primă vioară în acest sens, ar împinge spre ambiguitate normele şi principiile dreptului internațional?
Vasile Nedelciuc: „Într-un fel, da. Trebuie să ținem cont că atunci când vorbim de președinția germană, nu vorbim despre Germania ca un întreg total. Vorbim de niște politicieni care, în curând, au și ei niște alegeri, își încheie mandatele, mă refer la ministrul de externe german sau la doamna Nuland, președintele Obama, și fiecare din ei dorește să vină cu niște rezultate. Întrucât conflictul transnistrean este cel mai aproape de frontierele europene, ei pedalează pentru identificarea unei soluții de reglementare până la sfârșitul acestui an. Or, Republica Moldova în situația actuală nu este pregătită să negocieze cu Transnistria care este reprezentată de persoane care sunt implicate în diferite activități neconstituționale sau în diferite afaceri, care nu cadrează cu interesele majorității populației din Transnistria. Eu cred că în general nu ar trebui să vorbim despre un statut pentru întreaga Transnistrie, mai degrabă un statut pentru Tiraspol, și nicidecum acordarea unui statut care ar consolida și mai mult poziția rusofonilor de la Tiraspol, discriminând în totalitate populația vorbitoare de limbă română. Este nevoie să găsim o soluție care ar asigura drepturile și libertățile tuturor cetățenilor din Transnistria. Am da libertate și ucrainenilor din Transnistria, să-și vorbească limba lor și să nu fie dirijați și coordonați de cei de la Tiraspol, care reprezintă interesele Moscovei.”
Europa Liberă: Declarația, pe care ați semnat-o și dumneavoastră, este menită să încurajeze autorităţile moldovene în împotrivirea presiunilor sau este una care să le facă să renunţe deja la vreo decizie inspirată de partenerii străini?
Vasile Nedelciuc: „Temerea noastră este că, conducerea Republicii Moldova, presată pe de o parte de probleme din interior, de problema furtului miliardului, de presiunea străzii, de alegerile prezidențiale, ar putea să cedeze prea mult și să recunoască anumite atribute de statalitate pentru Transnistria, complicând enorm de mult negocierile cu cei de la Tiraspol în formatul 5+2. De aceea, am vrut să atenționăm conducerea Republicii Moldova, să o încurajăm să înțeleagă ce, de fapt, societatea civilă se opune unor asemenea decizii. Pe de altă parte, am vrut să atragem atenția actorilor internaționali, cei care au interes și participă la negocierile privind statutul Transnistriei, să înțeleagă că un statut pe care îl vor ei acum pentru această regiune nu ar rezolva acest conflict, dar l-ar conserva și ar crea un punct de instabilitate și de stimulare a separatismului pentru mai departe. Este nevoie să ne uităm la Europa, la experiența europeană și să oferim celor din Transnistria drepturi și libertăți care sunt deja în toată Europa și care asigură prezervarea identității culturale, lingvistice, dreptul la asociere și în nici un caz crearea entităților statale care nu au nici un temei istoric, etnic și lingvistic. Cum putem oferi un statut pentru Transnistria în care domină limba rusă, în care majoritatea populației din acel teritoriu, mă refer la moldoveni și ucraineni, sunt în totalitate discriminați. Limbile lor nu se folosesc deloc, nici în instituții, nici în justiție, nicăieri. De aceea, vrem o reglementare care cadrează cu normele de drept internațional, vrem un statut care să nu blocheze integrarea europeană a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Sarcină destul de ingrată a autorităților moldovene de a se opune unor presiuni ce vin din partea unor importanți parteneri europeni. Dar este oare împărtășită poziția Germaniei, a politicienilor germani la care ați făcut referire, de exemplu, şi de alţi parteneri europeni?
Vasile Nedelciuc: „În contextul Brexit-ului, vă dați seama că în Europa nu există o unitate privind viitorul Uniunii Europene. Există opinii tot mai diferite în privința, de exemplu, a problemei refugiaților, a modului în care ar trebui să funcționeze instituțiile europene. Cu siguranță există state în Uniunea Europeană care nu sunt de acord cu inițiativele venite recent din partea ministrului de externe german, bunăoară, statele nordice, mă refer și la Polonia, nu mai vorbesc de România. Cu siguranță sunt și state care ar vrea o reglementare a problemei pentru a se apropia mai mult de Federația Rusă și a continua afacerile foarte profitabile pentru ei cu Federația Rusă. Aici intră nu numai Germania, dar și Franța și Germania. Nu putem ceda în acest moment, mai bine să rămână acest conflict înghețat așa cum este, pentru ca ulterior să vină o altă clasă politică, să se ridice conștiința populației și din stânga Nistrului și să găsim o rezolvare care ar exclude pe viitor nu numai conflictele militare, dar ar care are exclude confruntările și nu am prejudicia statele dimprejur.”
Europa Liberă: Se vorbeşte în textul declaraţiei despre faptul că „rezultatul acestor presiuni pot servi ulterior drept precedent periculos pentru alte situații, zone și conflicte înghețate”. Dar unii ar spune că negocierile de reglementează a conflictelor provenite din URSS durează de peste un sfert de secol şi ar trebui odată şi-odată finalizate.
Vasile Nedelciuc: „Este adevărat. Regret foarte mult că Organizația Națiunilor Unite sau alte instituții internaționale nu au inițiat un proces, o conferință de reglementare a tuturor conflictelor din zona post-sovietică. Cred că rezoluția acestui conflict este imposibil de identificat uitându-ne numai la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Trebuie să vedem lucrurile în ansamblu și să înțelegem că aceste conflicte sunt un rezultat al destrămării URSS și că Moscova nu dorește să piardă controlul în aceste teritorii și incită, stimulează, coordonează frământările din regiune, dorește să rămână această zonă gri care să nu fie atractivă pentru investitorii occidentali, pentru NATO, pentru Uniunea Europeană și ele să rămână în continuare sub controlul Moscovei. Dacă acest lucru ar fi pus în dezbatere la nivel internațional și ar fi implicate nu doar, să zicem, Germania sau Statele Unite, dar și alte state europene, cu siguranță ar putea fi găsită o soluție pentru rezolvarea acestui conflict. Eu sunt sigur că pot fi identificate soluții care să satisfacă necesitățile și aspirației populației care trăiește în regiune, mă refer la Ucraina, Moldova, România. Or, de astă dată avem un Tiraspol care este ghidat de Moscova și Republica Moldova, un stat foarte slab, corupt și în felul acesta nu putem găsi nici o soluție de rezolvare a acestui conflict.”
