Linkuri accesibilitate

Poate aduce viitorul lider al Republicii Moldova schimbări majore? Și dacă da, care ar putea fi ele?


La sfîrșit de săptămână cu Valentina Ursu și invitații săi.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:36:43 0:00
Link direct

Cetățenii Republicii Moldova își vor alege la 30 octombrie și, eventual, în al doilea tur de scrutin un președinte, după 15 ani în care șeful statului era votat de deputați în Legislativ. Atribuțiile acestuia sunt limitate pentru că regimul de guvernare este unul parlamentar. Dar așteptările alegătorilor sunt mari. Poate aduce viitorul lider al Republicii Moldova schimbări majore? Și dacă da, care ar putea fi ele? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Se pare că diaspora va avea un cuvânt greu de spus în turul doi. Mulți dintre cei aflați în străinătate sunt dezamăgiți. Nu au încredere în politicienii de la Chișinău. Și, în general, par a fi dezinteresați de alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Politicienii moldoveni par a fi ignorați de cetățenii din afara granițelor deoarece aceștia nu mai cred în promisiuni deșarte.

Ascultați și citiți Electorala 2016 cu Valentina Ursu, la radio Europa Liberă!

Ruslan Vdovicenco este tânărul de la Călărași care cu 10 ani în urmă nici nu bănuia că își va vedea viitorul în Statele Unite și nu în Moldova. Acolo, peste ocean, în California, a ajuns de la vânzător de înghețată la director de firmă. Republica Moldova și Statele Unite ale Americii sunt țările lui. În această toamnă va vota pentru doi președinți. Ruslan Vdovicenco spune că orice vot contează.

Ruslan Vdovicenco: „Pentru mine este un interes foarte mare de a merge la votare. Și chiar de a ajuta secţia de votare să organizeze aceste alegeri. Pentru că Republica Moldova are o necesitate foarte mare de aceste alegeri.”

Europa Liberă: Ce preşedinte ar putea să conducă Republica Moldova ca să poată recâştiga încrederea din partea cetăţenilor în instituţia prezidenţială, dar şi în statul Republica Moldova despre care se spune că s-ar afla pe muchia de prăpastie?

Ruslan Vdovicenco: „Republica Moldova se află nu pe muchia de prăpastie, dar într-o stare chiar dezastruoasă. Un preşedinte demn ar fi acel preşedinte care ar fi pentru oameni. Când va fi preşedintele pentru oameni şi pentru ţară, atunci va fi un preşedinte demn, cu o mână de fier.”

Europa Liberă: Din 1991, de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, toţi politicienii promit că sunt pentru oameni, în interesul cetăţeanului, vin în funcţii ca să soluţioneze problemele cu care se confruntă statul şi toţi fac asemenea promisiuni.

Ruslan Vdovicenco: „Aceasta şi e problema, că toţi fac numai promisiuni. Până la moment eu nu am văzut un preşedinte demn în Republica Moldova, să punem mâna la inimă şi să spunem că e acesta preşedintele nostru, cum noi suntem ai lui.”

Europa Liberă: De fapt, ce înseamnă o promisiune electorală, cât costă ea, ce valoare are, atunci când o face politicianul în campania electorală?

Ruslan Vdovicenco: „Eu cred, şi după experienţa pe care o am din afara ţării, că acesta este un angajament, nu este o promisiune, când ai spus că astăzi faci şi mâine nu mai doreşti să faci. Există o lege după care acelaşi preşedinte ar trebui să se conducă, sunt oamenii pe care ar trebui să-i înţeleagă şi să-i vadă pe toţi, nu numai pe cineva, este o ţară pe care ar trebui să o vadă. În ţările din Occident, mai bine zis în Statele Unite ale Americii, candidatul la preşedinţie nu face promisiuni, dar îşi ia un angajament ce ar dori el să facă şi ce va face, în cazul că va deveni preşedinte. În Republica Moldova sună mai mult a promisiuni goale şi ieftine. Altceva este când ai să alegi dintre doi, cum e aici, Partidul Republican şi Partidul Democrat, este puterea şi opoziţia. Dar sunt doi candidaţi şi nu ca la noi, au vrut să fie 20 şi ceva şi, în cazul dat, sunt 12.”

Europa Liberă: Sunt prea mulţi pentru un stat mic ca Republica Moldova?

Ruslan Vdovicenco: „Nu sunt prea mulţi, sunt foarte, extrem de mulţi.”

Europa Liberă: Ce probleme ar trebui prioritar să ajungă pe agenda viitorului preşedinte al Republicii Moldova?

Ruslan Vdovicenco: „Viitorul preşedinte al Republicii Moldova eu cred că are o sarcină supraîncărcată. Ţara este o problemă la momentul dat, începând de la instituţiile statului şi terminând cu persoana, persoana în vârstă care nu are ce mânca, pentru că are o pensie mizerabilă, cea mică nu are unde merge la o grădiniţă, pentru că ori nu sunt locuri, ori nu sunt copii, din două una. Aşa că eu cred că întreaga ţară Moldova este o problemă foarte mare la momentul dat şi trebuie să vină un preşedinte cu mână de fier.”

Europa Liberă: Adică să fie mai cu autoritate sau autoritar să fie, să vină pe placul moldovenilor?

Ruslan Vdovicenco: „Să fie cu autoritate pentru persoane şi să fie autoritar pentru persoane. Pentru că atunci când statul pe care îl conduci are stimă faţă de preşedinte şi, reciproc, preşedintele are o stimă foarte mare pentru poporul său, atunci va fi totul bine. Dar când într-un stat preşedintele, şi nu numai preşedintele, guvernarea vine cu promisiuni şi statul nu are respect nici faţă de preşedinte, nici față de guvernare, atunci nu va merge nimic într-o direcţie bună.”

Europa Liberă: Ruslan Vdovicenco a plecat de nevoie sau de bună voie din Republica Moldova?

Ruslan Vdovicenco: „A plecat de nevoie din Republica Moldova, pentru că nu a avut posibilitatea să se manifeste, să arate cine este el, unde merge el şi cum merge el, ceea ce pot să arăt aici ca cetăţean al altui stat.”

Europa Liberă: Ai de acum şi cetăţenia americană?

Ruslan Vdovicenco: „Da. Şi alegeri prezidenţiale voi avea două, pentru că am două ţări deja. Aşa a vrut viaţa, să am două ţări.”

Europa Liberă: Şi care alegeri sunt mai importante: cele din Moldova sau prezidenţialele din America?

Ruslan Vdovicenco: „Aşa cum am două ţări, ambele sunt de aceeaşi mare importanţă pentru mine. Unele vor fi mai simple, altele vor fi cu mult mai complicate.”

Europa Liberă: Adică?

Ruslan Vdovicenco: „În SUA pentru mine vor fi cu mult mai simple alegerile, pentru că deja totul este clar. Dar în Republica Moldova sunt foarte confuz. Nu pot să spun că am un favorit pe care îl voi alege prompt, cu mâna pe inimă şi să spun că acesta e preşedintele meu. Încă nu-l am.”

Europa Liberă: Dar în Statele Unite ale Americii votezi persoana, platforma, partidul? Pentru cine îţi vei da votul?

Ruslan Vdovicenco: „Le combin pe toate – şi pentru partid, şi pentru persoană.”

Europa Liberă: Şi cine e?

Ruslan Vdovicenco: „Este Hillary Clinton pentru care îmi voi da votul. Și o spun cu mâna pe inimă. Dar în Moldova nu am pe cine încă, nu pot spune aşa ceva.”

Europa Liberă: Ce te împiedică să fii mai hotărât, atunci când vine vorba de a alege persoana potrivită care trebuie să ajungă în fruntea Moldovei?

Ruslan Vdovicenco: „Nu am văzut niciun angajament la nimeni absolut.”

Europa Liberă: Dar la vot vei merge?

Ruslan Vdovicenco: „Voi merge.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să lipseşti de la vot?

Ruslan Vdovicenco: „Cum se spune în Moldova, a lăsa să voteze cineva pentru tine, dar pentru mine înseamnă a nu-ţi păsa de nimic. În cazul dat, ar trebui să te dezici de cetăţenie. Am stat de vorbă cu mulţi oameni care zic: „Noi voi merge la vot, pentru că nu am pe cine alege şi chiar nu merg”. În cazul dat eu cred că trebuie să te dezici şi de cetăţenie, nu numai să nu mergi la vot.”

Europa Liberă: A propos, era şi un citat, oamenii politici răi sunt aleşi de către cetăţenii buni care nu votează.

Ruslan Vdovicenco: „Corect, sunt de părerea aceasta şi eu. Pentru că noi avem ceea ce alegem.”

Europa Liberă: Unii sunt de părere că acum Republica Moldova alege între Est şi Vest. Acest factor geopolitic atât de mare importanţă să aibă pentru votanţi?

Ruslan Vdovicenco: „Eu cred că este şi un fel de speculaţie: cineva şi-a ales Vestul, cineva şi-a ales Estul. Este un joc politic, dar fiecare stat îşi alege ceea ce merită.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu Moldova, când alege calea estică şi când va merge să se apropie de Uniunea Europeană? Ce diferenţe găsiţi voi?

Ruslan Vdovicenco: „Eu aş sugera moldovenilor să înţeleagă ce înseamnă Uniunea Europeană. Și să ţină bine minte cum am crescut noi, generaţiile mai mari ca noi, şi ce înseamnă galoşi. Eu cred că foarte mulţi care vor merge de data aceasta la vot cunosc ideologia, ce înseamnă comunism şi înţeleg şi cunosc cum au crescut copiii lor, cum au crescut ei singuri, în ce condiţii şi ce au văzut în viaţă. Este nu cerul şi pământul, dar este ceva foarte diferit ceea ce văd eu şi ceea ce am văzut, cum cresc copiii într-un stat de drept şi cum cresc copiii într-un stat comunist.”

Europa Liberă: Ruslan Vdovicenco a reuşit să iniţieze o afacere acolo, peste ocean, în Statele Unite ale Americii. Cât de importantă e această clasă de mijloc într-un stat prosper şi, mai ales, într-o ţară în curs de dezvoltare, precum Republica Moldova?

Ruslan Vdovicenco: „Clasa medie este foarte importantă. De fapt, pentru statul american toţi oamenii și toate clasele sunt importante, pentru că ei nu te încurcă să faci ceva, dimpotrivă, te ajută. Şi când locuieşti într-un stat prosper şi nu te gândeşti cum să iei dintr-o parte, să nu vadă cineva şi să pui în cealaltă parte şi iarăşi să nu te vadă nimeni, nu vom ajunge nicăieri. În statul american taxele sunt taxe şi munca este muncă, şi legea este lege. La noi este puţin altfel, pentru că, începând de la: „Cum să mă gândesc să nu merg astăzi la serviciu, dar să îmi meargă salariul”, ori, sunt foarte multe exemple pe care poţi să le dai cum omul de rând şi clasa medie locuieşte. Dar avem şi de ce locui aşa, pentru că în cazul când nu eşti susţinut de un stat în care locuieşti, apar ideile cum să trăieşti altfel, de a te întreţine şi de a-ţi întreţine familia. Sunt două răspunsuri pozitive şi pentru stat şi guvernare, şi pentru persoane de ce ei fac aceasta şi de ce corupţia este la un nivel foarte înalt, şi de ce statul se poartă aşa cu ei.”

Europa Liberă: Exodul moldovenilor continuă. Ce va fi cu acest stat peste cinci-zece ani, dacă lumea tot își va face valizele să plece în străinătate, crezând că acolo mai cinstit bucata de pâine şi-o câştigă?

Ruslan Vdovicenco: „Eu cred că va continua încă mult timp, dacă va fi aşa în ţară. Când sunt în SUA, chiar vreau să merg cu satisfacţie foarte mare în Republica Moldova, dar, când ajung în Republica Moldova, mă dezamăgesc total. Și iarăşi vreau la casa cealaltă, în SUA. Cred că în cinci-zece ani Republica Moldova va dispărea ca stat, în caz dacă continuă exodul.”

Europa Liberă: Ce te dezamăgeşte cel mai mult, atunci când revii în Moldova?

Ruslan Vdovicenco: „Absolut totul. Vă dau un exemplu simplu. Dacă s-a câştigat acel grant pentru repararea drumului Chişinău-Ungheni-Iaşi, eu sunt originar din Călăraşi şi merg pe drumul acela, cred că am făcut mai mult pe drum cu maşina din Chişinău până în Călăraşi, decât am făcut din Istanbul până în Chişinău cu avionul. Ziua m-am uitat la calitatea drumurilor, cum lucrează persoanele pe şantier, în ce condiţii, şi nu vorbim numai de guvernare, vorbim şi de persoanele de pe şantier, vorbesc de acest exemplu, fiindcă sunt din domeniu şi ştiu cum se lucrează. Dacă persoana a venit la serviciu, ea trebuie să fie la serviciu, să nu doarmă sub copaci, trebuie să fie acelaşi inspector zi de zi pe şantier. Acesta a fost un mic exemplu, ca să înţelegeţi ce m-a dezamăgit. Absolut totul m-a dezamăgit în Republica Moldova. Mai sunt câţiva oameni cu suflet mare şi cu suflet bun care mă fac să mă reîntorc în Patrie.”

Europa Liberă: Despre voi, cei care v-aţi făcut un nume bun în străinătate, se zice că aţi fi abandonat ţara şi aţi fi lăsat-o de izbelişte, pentru că, dacă voi aţi fi rămas, nu ajungea Moldova acolo unde a ajuns astăzi. Voi, cei descurcăreţi, voi, cei întreprinzători, voi, cei care mai implicaţi sunteţi în viaţa social-politică, i-aţi lăsat pe cei mai neputincioşi să facă viitorul acestui stat şi pentru aceasta sunteţi învinuiţi uneori.

Moldova, Ruslan Vdovicenco
Moldova, Ruslan Vdovicenco

Ruslan Vdovicenco: „În cazul când eu rămâneam în Republica Moldova, nu avansam, nu creşteam ca persoană. Nu am avut posibilitatea, pentru că am fost crescuţi trei copii numai de mama, tatăl decedând într-un accident rutier, nu am putut să merg la universitate, nu era să pot să avansez în serviciu din cauza că era să devin şi eu un corupt. Şi cel mai mult, nu avea să pot să ajut atâtea persoane câte am ajutat de când sunt în Statele Unite ale Americii. Şi celor care zic că am abandonat le-aş sugera ca şi ei să avanseze într-un serviciu şi să se manifeste cei care sunt în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ruslan Vdovicenco se gândeşte să revină în Republica Moldova? Dacă nu azi, peste zece ani, dacă nu peste zece, peste 20 de ani?

Ruslan Vdovicenco: „Sincer, la moment nu. Voi reveni în Republica Moldova să-mi vizitez oamenii dragi, să vizitez mormântul tatălui. Voi fi foarte fericit şi voi participa la creşterea şi prosperitatea Republicii Moldova, în cazul când va fi nevoie şi voi vedea că merge spre aceasta.”

Europa Liberă: În concluzie, dacă Ruslan Vdovicenco ar fi în fruntea Republicii Moldova, ce ar face ca să se bucure de popularitate, de respect din partea cetăţenilor?

Ruslan Vdovicenco: „Ar încerca să înţeleagă oamenii şi ar dovedi oamenilor să fie şi el înţeles şi respectat de ei.”

Europa Liberă: Cum?

Ruslan Vdovicenco: „Totul se face prin lege. Începând de la legea familiei şi a casei, până la legea la nivelul ţării. Când vine o persoană în frunte, nu înseamnă că persoana face totul. Persoana face legile şi legile fac persoanele.”

*

Distanță mare – prezență la vot mică, este pronosticul Liliei Țicu, care de 20 de ani muncește în Grecia. Candidații înscriși în cursa electorală nu se grăbesc să îi motiveze pe conaționali să participe la alegeri, menționează Lilia Țicu care are mari așteptări de la viitorul șef de stat al Moldovei.

Lilia Țicu: „Aş dori la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova să câştige vectorul european şi nicidecum cel rusesc. Pentru că eu lucrez cu ruşii pe insula Rodos şi pot să vă spun că este sărăcie, mizerie, lipsă de bani, sunt oameni nervoşi, ba chiar flămânzi.”

Europa Liberă: Cât de mult regretă Lilia Ţicu pentru faptul că nu poate să-şi exprime această opţiune în data de 30 octombrie?

Lilia Țicu: „Regret foarte mult, pentru că eu aş vota pentru o doamnă. Îmi pare rău, dar nu am posibilitate nici să zbor la Atena, nici să zbor la Chişinău ca să revin. Pentru că eu muncesc şi nimeni nu-mi permite să fac voaiajuri în perioada în care am contract de muncă semnat.”

Europa Liberă: Şi atunci nu ştiu cât de îndreptăţit ar fi să te întreb dacă ai anumite aşteptări de la următorul preşedinte, pe care nu-l vei vota.

Lilia Țicu: „Am aşteptări, deoarece este familia mea acolo. Și eu sper familia să voteze pentru un preşedinte pro-european.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă următorul şef de stat concret în Republica Moldova? Două-trei probleme pe care ar trebui să le soluţioneze prioritar, care ar trebui să se regăsească pe agenda viitorului şef de stat?

Lilia Țicu: „Întoarcerea miliardului în Republica Moldova este cea mai importantă problemă. Despre aceasta vorbeşte toată lumea, că Republica Moldova, fiind o ţară atât de mică ca teritoriu, ca insula Rodos, nimeni nu poate să găsească vinovaţii de furtul secolului. Nu se poate de găsit şi de tras la răspundere persoanele care au furat miliardul? Doi, aştept de la noul preşedinte să aducă investiţii în Moldova şi să ridice agricultura, pentru că agricultura are nevoie de bani şi de tehnologii avansate. Dacă nu există un preşedinte care să aducă investiţii în agricultură, să aducă tractoare şi tehnică modernă, care să are şi să semene, să prăşească pe 100 de hectare de pământ, Republica Moldova cu zece boi nu se ridică din mizerie, rămânem acelaşi stat feudal.”

Europa Liberă: Şi trei?

Lilia Țicu: „Şi trei, vreau noul preşedinte să fie mai atent şi mai receptiv la tineret. Adică, să se găsească o soluţie pentru ca tinerii din Moldova care fac universităţi de stat să nu plece în afara republicii, să rămână acasă, să se facă un fond special pentru susţinerea tineretului. Pentru că tinerii au idei. Tineretul este cel care mişcă lumea, tineretul este cel care face revoluţii, să nu mai vorbim că alţii profită de temperamentul şi iluziile, şi ideile tineretului.”

Europa Liberă: Se pare că toate aceste trei probleme, care au fost enunţate de Lilia Ţicu, ar trebui să fie în vizorul executivului şi Legislativului. Parlamentul şi guvernul sunt instituţii chemate să facă cadrul legal bun, ca legea să funcţioneze, iar executivul să promoveze politici în favoarea cetăţeanului.

Lilia Țicu: „Preşedintele este cel care face ordine şi care coordonează toate mişcările Legislativului şi executivului, pentru că moldovenii atâta timp s-au intoxicat de parlamentari. Şi preşedintele va fi un om care va răspunde. Din moment ce moldoveanul îşi va alege preşedintele, îşi va da votul pentru el, îşi va pune anumite speranţe, atunci şi preşedintele va fi dator să răspundă conform celor promise cetăţeanului de rând.”

Europa Liberă: Voi, cei care aveţi o şedere lungă în străinătate, pentru că acolo v-aţi găsit şi loc de muncă, şi salariu decent, voi vă gândiţi la viitorul Republicii Moldova? Mai ales, cum vă închipuiţi că va putea să pară ziua de mâine?

Lilia Țicu: „Sângele te trage înapoi. Eu întotdeauna mă gândesc la Moldova, pentru că acolo, la Rădenii Vechi, am fost copil, la Chişinău am făcut facultatea. Și întotdeauna în mine rămâne o speranţă că eu mă voi întoarce în Moldova, că voi putea face ceva bun pentru Moldova. Poate copiii mei, care au facultăţi europene şi viziune europeană asupra lumii, poate ei vor fi buni ca să aplice ceva nou, modern în Republica Moldova. Întotdeauna las loc pentru ţara mea în sufletul meu. Rădăcinile mele sunt acolo.”

Europa Liberă: Şi aceasta spui după aproape 20 de ani de aflare la muncă în Grecia?

Lilia Țicu: „Da. Spun aceasta, pentru că, cu cât înaintez mai mult în vârstă, cu atât sângele te trage mai mult înapoi. Noi iubim Grecia, noi iubim ţările unde ne aflăm, dar ţara noastră, rădăcinile noastre sunt acolo. Noi suntem prima generaţie de emigranţi economici. Noi încă n-am tăiat ramura de sub picioarele noastre, nu ne-am tăiat aripile. Noi întotdeauna ne gândim să revenim acasă la noi. A doua generaţie de emigranţi, care sunt copiii noştri, de acum eu nu ştiu cum vor proceda ei. Dar eu sper că poate câţiva dintre ei, cei mai deştepţi, vor reveni acasă. Și vor ridica în picioare Republica Moldova. Ori, cel puţin, vor ajuta la revenirea la normal a ţării noastre.”

Europa Liberă: Deocamdată, rezultatele alegerilor care au avut loc de-a lungul timpului arată că reprezentanţii diasporei, comunităţii de moldoveni sunt nepăsători, atunci când trebuie să participe la vot, sunt indiferenţi. Cum se explică această atitudine?

Lilia Țicu: „Noi nu suntem indiferenţi, dar eu am semnat un contract de muncă. Eu nu pot lăsa locul meu de muncă şi să merg la Atena și să votez. Nu am nici banii pe care ar trebui să-i plătesc, 500 de euro, pentru a merge la Atena să votez şi a reveni seara înapoi.”

Europa Liberă: Per ansamblu, cum explici această atitudine a cetăţenilor din străinătate care nu merg să voteze?

Lilia Țicu: „Ei nu mai au nicio speranţă. Pentru că, probabil, acei cetăţeni de acum au tăiat ramura de sub picioare, adică ei nu mai vor să revină în Moldova. Le spun tuturor moldovenilor care se află pe continent să meargă la alegeri, pentru că ei au posibilitate mai mare, au şi mai multe mijloace de transport ca să ajungă la consulatul şi la ambasada Moldovei şi să voteze. Şi, mai ales, să voteze pentru un preşedinte pro-european. Pentru că eu observ că foarte mulţi moldoveni de ai noştri, fiind în Europa, îşi imaginează că Putin poate să aducă beneficii Moldovei, adică, politica pro-rusească poate să aducă beneficii Moldovei, ceea ce eu nu cred. Eu vreau să îndemn moldovenii să voteze, totuşi, pentru un preşedinte pro-european.”

Europa Liberă: Care sunt valorile cele mai importante pe care le preţuiţi voi acolo, în Occident?

Lilia Țicu: „Egalitatea tuturor în faţa legii, aceasta este cel mai important pentru Europa, de la opincă la vlădică toată lumea plăteşte impozitele, toată lumea se foloseşte de buchea legii şi răspunde în faţa legii exact cum o cere legea. Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Mai mult de jumătate din moldoveni, cred, acum muncesc în Europa şi ar fi păcat ca moldovenii care muncesc în Europa să meargă acum la alegeri şi să-şi dea votul pentru un preşedinte pro-rus.”

*

Marcel Cîrlan a făcut școală în Portugalia și în România. Acum face studii de doctorat în Rusia. El spune că va vota pentru un președinte capabil să ia decizii în funcție de propriile convingeri și în funcție de interesele națiunii. L-am întrebat dacă există mai multe asemănări sau deosebiri între preferințele votanților moldoveni din această țară.

Marcel Cîrlan: „Cetăţeanul Republicii Moldova, o parte mare dintre ei, vorbim de cei, probabil, 400-500 de mii care lucrează la muncă grea, muncă neagră, pe lângă faptul că au dreptul de vot, ei nu conştientizează că trebuie de mers la vot. Pentru ei este primordial să-şi facă un ban şi să lucreze în acea zi, chiar dacă e duminică. Cu părere de rău, la momentul dat o parte mare din diasporă, cetăţeni ai Republicii Moldova, care se află aici, nu cred că vor participa la vot. Doi la mână, este legat de secţiile de votare. Dacă va fi ca doi ani în urmă, dacă se vor deschide doar câteva şi din nou va fi o prezență foarte mare de oameni şi nu vor reuşi, iar va fi o problemă.”

Europa Liberă: Este adevărat că acolo se vorbeşte şi mai apăsat despre vectorul geopolitic, încotro merge Moldova: cu Estul, cu Vestul şi opţiunea cetăţeanului e în funcţie de locul unde se află?

Marcel Cîrlan: „Probabil, da. Pentru că fiecare cetăţean încearcă să-şi vadă de interesele proprii. Deci, lui îi este bine în Federaţia Rusă, vede un vector mai mult estic. Cine se află în partea Uniunii Europene îşi vrea un bine pentru el şi pentru copiii lui în Uniunea Europeană. De aceea, încearcă fiecare să-şi apere statul în care se află.”

Europa Liberă: Votul lor este pentru politicianul de stânga, pentru politicianul pro-rus? Cum e?

Marcel Cîrlan: „Sunt unii oameni în Federaţia Rusă care speră în continuare să se ducă în partea Uniunii Europene. Dar o parte mare, este adevărat, îşi vor exercita dreptul de vot pentru persoana care va fi adeptă pentru Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Tot referitor la opţiunea cetăţeanului, să credem că moldovenii îşi doresc un preşedinte tătucă, un preşedinte precum administrează treburile Vladimir Putin în Federaţia Rusă?

Marcel Cîrlan: „Ideea este că în fiecare stat, şi nu vorbim de Republica Moldova, oricare cetăţean, în aceeaşi Europă, uitaţi-vă ce se întâmplă în Europa la momentul dat, fiecare cetăţean vrea un preşedinte cu verticalitate, cel care într-adevăr îşi asumă obligaţii din momentul învestirii sale în funcţia de preşedinte. Reiterez, se întâmplă în toată lumea, începând cu Uniunea Europeană şi vorbind acum de chiar aceleaşi State Unite ale Americii.”

Europa Liberă: Sondajele arată că cetăţenii Republicii Moldova preferă mai degrabă să-l simpatizeze pe Putin şi nu pe propriul preşedinte de stat.

Marcel Cîrlan: „Da, este adevărat. Actualul preşedinte al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, este unul dintre acele exemple care produce un efect pozitiv pe întreg globul pământesc. Şi aceasta o demonstrează însăşi politica sa externă pe care o are, politica sa internă.”

Europa Liberă: Paradoxul e că cetăţenii Republicii Moldova vor să trăiască într-un stat democratic, dar în frunte să fie un om cu mâna de fier, un om autoritar, o persoană care să bată cu pumnul în masă.

Marcel Cîrlan: „Dacă vorbim de un stat democrat, noi nu putem vorbi de dictatură. Dacă vorbim de o persoană cu pumnul de fier, avem nevoie de el. Dar, cu părere de rău, actuala lege fundamentală a Republicii Moldova oferă nişte atribute preşedintelui mai mult protocolare. El nu are atribute definitive ca să poată bate cu pumnul în masă şi să zică: „Domnilor, facem aşa sau aşa”. Dar dacă s-ar aduce pe viitor o modificare în legea fundamentală a Republicii Moldova care va oferi preşedintelui mai multe atribute, eu aş da votul meu unui preşedinte într-adevăr cu o mână de fier, care cuvântul lui ar fi lege, alături de organul legislativ, organul executiv şi instituţia judecătorească a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Pentru Marcel Cîrlan contează cum va fi clădită în continuare relaţia dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă?

Marcel Cîrlan: „Este foarte important. Avem o istorie, vorbesc de relaţiile moldo-ruse, începând din secolul XIX şi terminând cu momentul dat. Este vorba de o relaţie prietenească, este vorba de o relaţie economică, care trebuie dusă în continuare cu bună credinţă. Uitaţi-vă ce se întâmplă la nivel de embargou. Noi, dacă vorbim cu orice persoană care se ocupă de agricultură, fiecare îşi va spune problemele proprii, pentru că până când s-a exportat în Federaţia Rusă vin, legume, fructe a fost bine, din momentul punerii embargoului totul a stagnat.”

Europa Liberă: Dar Rusia de ce a impus aceste restricţii pentru producţia din Moldova?

Marcel Cîrlan: „Federaţia Rusă a impus acel embargou vorbind despre necalitatea vinului. Într-adevăr, vinul era fără calitate. Şi ce e legat de alte ramuri, îmi este greu să mă expun, pentru că atunci când a fost impus embargoul, a fost impus încă în timpul preşedintelui Voronin. Și cred că a fost legat anume de relaţia Voronin-Putin. Dar, probabil, să fi fost şi alte motive, doar ei le ştiu, la nivel de sus. Doar ei cunosc ce se întâmplă în realitate.”

Europa Liberă: Pe acele timpuri se bănuia că Federaţia Rusă vrea federalizarea Republicii Moldova şi de aceasta Chişinăul nu a vrut să accepte planul Kozak.

Marcel Cîrlan: „Planul Kozak este un plan mai mult subiectiv. Sunt alte momente care se pot rezolva şi nu federalizarea. Noi trebuie să ne asumăm obligaţia faţă de aşa-zisa republică transnistreană şi faţă de partea aceasta a Găgăuziei, trebuie să ajungem la un numitor comun. Dar nu se ajunge, pentru că sunt interese la mijloc. Interesele le au oamenii cu funcţii înalte în Moldova, de aceea nu se rezolvă problema dată.”

Europa Liberă: Şi atunci viitorul preşedinte, următorul şef de stat al Republicii Moldova, va putea să rezolve toate aceste probleme care fac ca statul să fie mai puţin funcţional, să rămână sărac, să rămână corupt? Câtă povară cade pe spatele următorului preşedinte?

Marcel Cîrlan: „Să dea Dumnezeu ca viitorul preşedinte al Republicii Moldova să fie un preşedinte de bună-credinţă. Să dea Dumnezeu. Pentru că noi în ultimii 10-15 ani vedem ce se întâmplă în Republica Moldova. Oamenii au nevoie de o stabilitate, oamenii au nevoie să se hrănească, aceasta e problema Republicii Moldova acum. Oamenii duc un mod de trai sub mediu şi oamenii cred subiectiv, cred că viitorul preşedinte, aşa cred şi eu, poate fi un preşedinte cu verticalitate şi sperăm la asta, printre cele 12 sunt persoane care încearcă să integreze, putem spune, interesele comune. Şi când vorbesc de interese comune, vorbesc de relaţiile cu România, relaţiile cu Federaţia Rusă. Dar cei care au o formă mai extremistă, nu cred că e corect, dar sunt. Între acei 12 sunt persoane care într-adevăr pot avea viitor în calitate de preşedinte al Republicii Moldova.”

*

În străinătate la secțiile de vot ar putea să ajungă puțini alegători, sugerează și antreprenorul Alexandru Cazacu, moldovean stabilit de mulți ani în Italia. El își amintește că la ultimele alegeri parlamentare moldovenii din diasporă au fost foarte activi. Oamenii veneau de la sute de kilometri să voteze pentru că mai aveau o speranță. Dar, pentru că speranța a fost furată, Alexandru Cazacu intuiește o absență a diasporei la acest scrutin. Nu ar fi o indiferență, e ultimul mod de a protesta, constată președintele Asociației Dor din orașul Parma, Italia.

Alexandru Cazacu: „Cetăţenii din străinătate sunt activi în ceea ce priveşte soarta ţării. Dar este o lipsă totală de informare a cetăţenilor din diasporă despre scrutinul prezidenţial.”

Europa Liberă: Şi cum vă explicaţi voi această lipsă de interes din partea concurenţilor electorali, în primul rând, pentru că ei sunt protagoniştii, eroii principali ai acestei curse?

Alexandru Cazacu: „Concurenţii electorali nu consideră necesar să investească în informarea diasporei despre acest scrutin. În primul rând, pentru că nu e vorba despre alegeri parlamentare, unde trebuie să treacă un partid întreg şi, adică, merită de investit bani şi eforturi, dar e vorba de poziţia de preşedinte al ţării, care la noi, de fapt, e funcţie simbol. Preşedintele nu are foarte multe pârghii de a influenţa situaţia politică în ţară şi, respectiv, nu-şi dau mare interes de a promova aceste alegeri în diasporă.”

Europa Liberă: Voi ce fel de preşedinte vă doriţi? Cum ar trebui să fie următorul şef de stat care să vă poată recâştiga şi încrederea voastră, a celor care aţi lăsat casa şi masa şi v-aţi dus prin ţări străine?

Alexandru Cazacu: „În primul rând, trebuie să fie o persoană foarte puternică, cu principii, o persoană care nu va face jocul partidelor, o persoană care să apere interesele cetăţenilor şi nu interesele unor grupuri de persoane sau partide reprezentate în Parlament ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar voi regăsiţi un asemenea candidat pe lista electorală?

Alexandru Cazacu: „Eu am văzut, cel puţin, un candidat. Dintre candidaţii partidelor existente, personalităţi sau persoane pe care noi toți îi cunoaştem, eu nu prea văd un candidat care ar putea fi independent, nu ar fi influenţat de partidul său sau de partidele parlamentare, sau grupuri de interes din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Era un slogan cunoscut – pleacă ai noştri, vin ai noştri, iarăşi am votat ca proştii.

Alexandru Cazacu: „Da.”

Europa Liberă: Cum să procedeze cetăţeanul ca să nu mai calce pe aceeaşi greblă? Cum să aleagă grâul de neghină în această campanie prezidenţială?

Alexandru Cazacu: „Situaţia în Republica Moldova este dezastruoasă şi politică, şi economică. Cetăţeanul are doar dreptul de a alege, dar pionii sunt aceeaşi, respectiv, pe oricine ai alege, până la urmă, situaţia nu se va schimba. Poate ar trebui să trecem la nişte măsuri mai radicale şi trebuie, în general, poporul într-un mod oarecare să se organizeze atât în diasporă, cât şi în ţară, să-şi spună păsul, dar, pe de altă parte, să fie atent ca să nu fie manipulat de alţi aşa-zişi lideri care pot apărea pe parcurs.”

Europa Liberă: Mai era o vorbă, că oamenii politici răi sunt aleşi de către cetăţenii buni care nu participă la vot.

Alexandru Cazacu: „Desigur. La vot trebuie să participăm, dar nu avem alternativă. Eu, simplu cetăţean responsabil, după ce am susţinut toate partidele pro-europene, eu însumi nu ştiu pentru cine să-mi dau votul, deoarece toţi s-au discreditat.”

Europa Liberă: Paradoxul e că cei care votează cu politicienii de stânga totdeauna au ştiut pentru cine să voteze şi că trebuie să iasă la vot, iar cei care se consideră alegătorii segmentului de centru-dreapta ezită.

Alexandru Cazacu: „Exact. Segmentul de stânga are alegători permanenţi. Votează partidele de stânga pro-ruşii sau ruşii veniţi pe timpurile sovietice, rămaşi aici, care mai sunt nostalgici după puterea lor şi visează la aceleaşi condiţii care eu doresc să nu se mai repete. Respectiv, ei votează mereu partide anti-Republica Moldova. În al doilea rând, votează partide de stânga oamenii puţini informaţi. Ei sunt foarte uşor manipulabili sau influenţabili şi sunt persoane nostalgice după acele timpuri din tinereţea lor sovietică, care nu au fost deloc frumoase, dar politicienii noştri de dreapta au fost atât de „bravi” să creeze dezastrul din ziua de azi că alegătorii respectivi oricum mai visează la acele timpuri. Noi avem partide de stânga, socialişti, comunişti, câteva partide mici pro-ruse care nici nu trec pragul electoral, acestea au fost întotdeauna nişte partide anti-Republica Moldova. Chiar astăzi am privit un interviu cu Dodon, unde el spune clar că alipirea Crimeei şi a Donbasului nu este o ocupație, este o chestie legală şi corectă. Şi la întrebarea dacă s-ar întâmpla acelaşi lucru şi Basarabia ar fi alipită de România, el răspunde: „Nu poate fi, pentru că este total anticonstituţional”. Noi avem un exemplu clar de politician care manipulează societatea şi alegătorii. Sunt politicieni care lucrează împotriva statului Republica Moldova. Eu nu ştiu cum şi datorită căror interese aceşti politicieni nu sunt scoşi în afara legii, deoarece ei lucrează vădit, de ani de zile, împotriva noastră.”

Europa Liberă: Rămâne la discreţia cetăţeanului cu drept de vot să facă el alegerea. Moldova traversează ani grei de crize încă de la începuturi, de la proclamarea independenţei şi prea mulţi aşteaptă schimbarea fără să se implice.

Alexandru Cazacu: „Părerea poporului este foarte importantă într-o ţară democratică, dar problema este că poporul trebuie să fie informat. Nimeni nu are nevoie să informeze corect cetăţeanul, deoarece orice politician are nevoie de alegători proști, neinformaţi, uşor manipulabili.”

Europa Liberă: Se mai spune şi altfel, politicianul este persoana care sacrifică viaţa cetăţeanului pentru binele ţării.

Alexandru Cazacu: „Politicianul, de când văd eu, în Republica Moldova este omul care sacrifică viaţa cetăţeanului pentru binele său, nu al ţării...”

XS
SM
MD
LG