Moldova a obținut unul foarte bun, mai bun chiar decât al Georgiei sau Ucrainei.
Acordurile de asociere nu reprezintă formulare standardizate de aplicat mecanic țărilor asociate, ci sînt calibrate, cel puțin în partea lor comercială și economică, să corespundă situației reale a fiecărei țări.
Primul asemenea acord de asociere a fost de altfel semnat cu Marea Britanie, care, în 1955, refuzase să intre în Comunitatea Europeană.
În mare, țările ne-europene semnatare trebuie să aplice o parte importanță a ceea ce se numește acquis communautaire, masa de legislație comună a țărilor Uniunii Europene. Cu toate acestea, gradul de aplicare de la o țară la alta variază foarte mult, după cum variază și voleul comercial.
Este limpede că atunci când a încheiat un acord cu Islanda, de pildă, sau cu Marocul, UE a trebuit să includă anumite clauze ce privesc pescuitul, dar că o țară ca Moldova nu va putea fi afectată de asemenea prevederi. In capitolul despre liberul schimb, Moldova are de oferit vin și produse agricole, nu pește.
Chiar și partea politică a acordului poate varia de la o țară la alta. Astfel, Serbiei nu i s-a putut cere să recunoască independența Kosovo, dat fiind că, deși Uniunea Europeană ca entitate politică a recunoscut Kosovo, cinci din țările UE, printre care și România, refuză să o facă.
Tot ce a trebuit să facă Serbia a fost să arate că e gata să înceapă negocieri cu Kosovo. De aceea, se poate spune că Acordurile de Asociere, deși urmează un model comun, sînt croite pe măsura fiecărei țări asociate.
Acordurile de asociere cu UE sînt însoțite în primul rând de un mare număr de facilități comerciale, similare cu cele pe care Statele Unite le oferă multor țări partenere sub denumirea „Clauza națiunii celei mai favorizate”.
Aceste acorduri, însoțite și de un acord al liberului schimb, nu garantează însă în niciun fel o integrare politică ulterioară și nici statutul de candidat la UE.
UE are de altfel asemenea acorduri cu țări de pe alte continente, cum sînt Chile sau Marocul, dar are deja Acorduri de Asociere cu țări la fel de fragile economic și politic ca Moldova, țări precum Albania sau Macedonia.
Pe deasupra, UE traversează de mai multă vreme ceea ce se numește “oboseala extinderii“. Populația UE, capitalele, partidele politice nu mai doresc o continuare a primirii de noi membri, în special țări sărace est-europene foste comuniste.
Dacă e adevărat că un acord de asociere nu garantează obținerea statutului de candidat, în schimb statutul de candidat nu poate fi obținut în absența acordului de asociere. Este vorba de etape obligatorii. Cel mai probabil este însă aceea că Moldova nu ar putea obține statutul de candidat pînă în anul 2020.
--------
Acordul de Asociere între Republica Moldova şi UE „nu poate fi amendat în nici un fel” şi este „cel mai favorabil făcut vreodată de Uniunea Europeană către o ţară terţă” a atras atenţia europarlamentara Monica Macovei într-un interviu pentru Europa Liberă la încheierea vizitei la Bruxelles a preşedintelui Igor Dodon:
„Şi vă dau un singur exemplu, puteţi exporta produse din Moldova în UE şi importaţi de la noi, din UE, numai dacă vreţi. Adică, banii vă vin, pentru că exportați. Şi sunt multe alte exemple.”
Președintele Dodon susține că „Acordul de asociere nu a adus nici un avantaj Republicii Moldova”, piaţa rusească a fost ratată, iar exporturile pe cea europeană s-au diminuat. Acest mesaj promovat cu insistenţă de şeful statului, inclusiv în recenta sa vizită la Bruxelles, a fost contrazis în mai multe analize recente ale experţilor economici. De exemplu, un studiu semnat de Michael Emerson, analist la Centrul de Studii Politice Europene şi Dionis Cenuşă de la Expert Grup arată că doar în perioada de negociere, semnare și intrare în vigoare a Acordului de Asociere, exporturile moldovene spre UE au crescut cu 11 la sută. Cei doi experţi vin şi cu alte argumente concluzionând că Acordul de Asociere aduce beneficii, iar o eventuală denunţare a acestuia ar fi „un suicid economic” pentru Moldova.
Preşedintele pro-rus Igor Dodon a declarat în repetate rânduri că va sprijini anularea Acordului de Asociere şi că acest lucru va fi posibil dacă Partidul Socialiştilor pe care l-a condus până la învestitură va obţine majoritate în legislativ după scrutinul parlamentar din 2018 sau dacă va fi convocat un referendum.
Acordul de asociere fiind un tratat internaţional poate fi anulat de Parlament la propunerea Ministerului de Externe, cel care este autorul acordului, spune fostul vice-misnistru de externe, Iulian Groza:
„Denunţarea propriu-zisă se adoptă de Parlament, dar procedura se generează de către Ministerul de Externe , prin guvern. Se fac consultări, analize, avize. Se trece prin comisiile parlamentare şi când toate procedurile sunt finalizate se transmite în parlament legea privind denunţarea unui acord internaţional. O discuţie despre denunţarea normal că poate avea loc în spaţiul public, dar efectele unei eventuale denunţări vor fi dezastruoase fiind că alt model real de a ne ajuta să punem în aplicare reformele, să asigurăm dezvoltarea ţării nu există. Alternative reale nu există pentru noi.”
Iulian Groza e de părere că discuţiile despre o eventuală denunţare a acordului sunt o pistă falsă şi populistă. În opinia sa, dezbaterile ar trebui orientate nu atât pe acordul de asociere în sine, cât mai curând pe modul în care acesta este pus în aplicare:
„Trebuie de văzut de ce el nu merge, de ce unele reforme nu sunt puse în aplicare, dar nu să distrugi un proces care a fost pregătit, gândit, negociat, care este conectat şi la o agendă de reforme şi la asistenţa financiară pe care Republica Moldova o primeşte.”
Atât timp cât majoritatea parlamentară şi guvernul sunt dominate de partide care cel puţin se declară pro-europeane o eventuală anulare a Acordului de Asociere, oricât de dorită ar fi de şeful statului, e improbabilă. Unii experţi îi sugerează preşedintelui Igor Dodon şi celorlalți oponenţi ai acordului de asociere să studieze mai atent cazul Armeniei, ţară din Parteneriatul Estic care a refuzat, sub presiunea Rusiei, să semneze Acordul de Asociere la UE şi care demonstrează cât de jos poate să cadă o economie în urma aderării la Uniunea Euroasiatică.
