„La fel ca în vremurile străvechi, şi astăzi apar mulţi învăţători politici şi religioşi falși, care promit raiul chiar aici, pe pământ, însă fără Hristos”, a spus patriarhul Kiril al Rusiei la liturghia oficiată în capitala României.
Fără să arate cu degetul într-o parte sau alta, înaltul ierarh rus s-a referit probabil în subsidiar la occidentali și la multiculturalismul încurajat de liderii Uniunii Europene, teme de reflexie critică pentru Kiril, care a vorbit de mai multe ori despre „catastrofa” îndepărtării occidentalilor de valorile morale.
Patriarhul român a pomenit și el despre „tentația secularizării”, sugerând în acest fel că se află pe aceeași lungime de undă cu invitatul său. Kiril și Daniel l-au celebrat astăzi pe Dimitrie cel Nou într-o slujbă comună, în care șeful Bisericii Ortodoxe Române, a povestit că în 1774, generalul rus Petru Saltîcov, întorcându-se din războiul ruso-turc (1768-1774) și trecând prin satul Basarabi (Basarabov) aflat pe teritoriul de azi al Bulgariei, la vremea aceea teritoriu otoman, unde aflase că erau rămășițele acestui sfânt, le-a luat cu el pentru a nu fi profanate de musulmani.
Odată ajuns însă la București, mitropolitul Grigorie al II-lea al Țării Românești, cu sprijinul unui negustor bogat (Hagi Dimitrie), l-a convins pe generalul rus să lase aceste rămășițe la catedrala mitropolitană, devenită catedrala patriarhală a României din 1925 până astăzi.
În acest fel, fiecare dintre cei doi înalți ierarhi și-au transmis, dincolo de cuvântările lor despre fericire și mesajele socio-politice.
„Fie ca legăturile dragostei dintre Biserica Rusiei şi a României să se întărească continuu”, a fost una dintre urările patriarhului Kiril, adăugând că „valorile ortodoxiei sunt comune pentru România și Rusia” și că „relațiile bune între oameni sunt atunci când au valori comune”, iar ortodocșii, indiferent în ce țară trăiesc și „oricum ar decurge istoria trebuie să țină minte” că au valori comune.
Acest mesaj sugerează că cele două țări ar putea să se regăsească împreună în generosul spațiu pan-ortodox, lăsând în urmă „tentațiile secularizării”, menționate de patriarhul român și „catastrofa” occidentală a abandonării valorilor creștine și morale, adusă în discuție de șeful Bisericii ruse.
Cu toate astea, cele două Biserici ortodoxe, cea română și cea rusă, nu au avut poziții comune în ultima perioadă.
Biserica Ortodoxă Rusă a boicotat anul trecut Marele Sinod din Creta, așteptat de sute de ani, la care înalții clerici români au fost foarte activi.
Apoi, în chestiunea Mitropoliei Basarabiei, negocierile trenează de mai bine de 20 de ani, iar cei care au dus tratativele, pe vremea în care nu erau încă patriarhi, au fost chiar Kiril și Daniel.
Prima rundă de discuții a avut loc la Geneva în 1997 între mitropolitul Moldovei, Daniel și mitropolitul Smolenskului, Kiril.
Un alt subiect ar fi trecerea tot mai multor români din județele din Estul României la vechiul rit, folosit de ortodocșii din Rusia.
În spatele temelor religioase și al ecumenismului, cei doi patriarhi, care se cunosc bine de când erau niște tineri promițători trimiși de bisericile lor în Occident, la studii sau cu treabă, ar putea reface încet-încet, puntea de legătură dintre București și Moscova.
Cele două state se află în relații reci, încă dinaintea instalării scutului antirachetă la Deveselu în sudul României, scut despre care Vladimir Putin a susținut că poate fi folosit și ca armă ofensivă împotriva Rusiei, cu toate că americanii și NATO au dat garanții că este vorba despre o armă defensivă.
