La Varniţa au fost inaugurate astăzi câteva birouri ale medicilor de familie ce deservesc inclusiv cetăţeni domiciliaţi în localitățile controlate de regimul de la Tiraspol. Uniunea Europeană a alocat peste 50 de mii de euro pentru a extinde centrul de sănătate existent, echipat şi mobilat tot din bani europeni.
Patru din cinci medici de familie angajaţi la Centrul de sănătate Varniţa locuiesc în Bender, orașul aflat „peste deal” cum zic localnicii, adică foarte aproape. Şi cele mai multe asistente medicale merg după ture la Bender.
Cât privește fluxul de pacienți, aproape două treimi vin din Bender, Tiraspol, Slobozia sau satele de pe malul stâng al Nistrului. Frontieră imaginară dintre Transnistria şi Moldova, care s-ar afla la câteva sute de metri, undeva în câmp, nu-i împiedica pe acești oameni să ceară asistență la Varnița.
În 2009 Uniunea Europeană şi-a propus să reducă din neîncrederea ce s-a acumulat în cele două decenii de dușmănie cu care s-a lăsat conflictul de la Nistru.
Drept remediu a fost investirea în diverse proiecte ce presupun participarea comună a locuitorilor de pe ambele maluri, accentul fiind pus mai cu seamă pe proiecte de infrastructură socială. Despre Centrul de sănătate Varniţa se poate spune că este un proiect de succes. Circa 200 de oameni vin zilnic la medic, iar registrele instituției indică 13 mii de pacienți luaţi în evidență, de aproape trei ori mai mult decât populația din satul Varnița.
Ana Rebdeva este o pensionară din satul Parcani, raionul Slobozia. Ea spune că la Varniţa vin nu doar persoanele în etate care deţin cetăţenia Republicii Moldova şi li se eliberează gratuit o poliţa obligatorie de asigurare medicală, dar şi oameni care cumpără această poliţă. Odată incluşi în sistemul medical gestionat de Chişinău, cheltuielile pentru investigaţii şi tratament sunt mult mai mici decât în regiunea transnistreană, spune Ana Rebdeva:
„Oamenii pot să primească un ajutor calificat şi gratuit. Ştiţi ce e cel mai important în acest centru medical? Faptul că fiecare doctor are o abordare individuală pentru fiecare pacient. Sunt atenţi, au o atitudine înţelegătoare. Nouă nu ne trebuie atât medicamentele prescrise, de exemplu, cât faptul că medicii ne tratează cu bunăvoință. De exemplu, dacă eu nu am primit la timp medicamentele, obligatoriu îmi vor telefona şi mă vor anunța că trebuie să vin neapărat să le iau, ori să vin să dau analize şi să fac investigații. Asta e ceea ce eu consider standard european, şi nu doar pentru că clădirea este nouă şi frumoasă”.
Nu toţi locuitorii din Varniţa văd că ochi bun această migraţiune de pacienţi, unii chiar tratează cu rezervă investiția făcută de Uniunea Europeană, PNUD Moldova şi autorităţile moldovene.
„Oleacă e prea mult norod, dar aşa e foarte bine”
Inaugurarea câtorva birouri ale medicilor de familie la Varniţa
Europa Liberă: Credeţi că astfel de proiecte îi ajută pe cei care vin din partea cealaltă de oamenii din Varniţa şi de Moldova în general?
„Da, pentru că sunt tot oameni şi aceia, ca şi noi. Noi dacă ne ducem la oraş nu ne alungă şi ne primesc. Iată de aici ne trimit în Bender, pe mine m-au trimis la endocrinolog, ca aici la noi nu-i. Şi m-au primit fără scandal, fără nimic, pe toţi îi primeşte”.
Europa Liberă: E mai aproape decât Chişinăul şi Anenii Noi?
„Da, e mai aproape”.
„Eu socot că acesta este un proiect minunat, deoarece când omul e bolnav el are numaidecât nevoie de ajutor, indiferent că trăieşte el în Varniţa sau în Slobozia”.
Europa Liberă: Medicina unește malurile?
„Da, foarte multă lume vine de partea cealaltă a Nistrului. Se certau, în coridor era toată vreme multă lume, nu aveai unde să te aşezi şi toţi ne miram că e o contracție nouă şi e neconvenabilă, dar acum cred că va fi totul bine”.
„Nu-i chiar bine. Până a nu construi anexa, la noi varniţenii veneai şi ședeau în rând, dar ei treceau fără rând şi cu gălăgie. Acum sperăm că dacă au extins, trebuia construit mai mare de-odată, sperăm că cei din Varniţa vom trece normal. Veneau cu noaptea în cap, stăteau în rând şi încă erau obraznici şi săreau la bătaie”.
Europa Liberă: Şi vă certaţi?
„Dar nu ne mai certam, ne dam într-o parte, lasă-i să treacă ei, că-i ştim cine sunt. Eu nu ştiu de unde s-a început conflictul acesta nebun, dar ei mantică de aici n-o să se ducă, cât nu ar bate Moldova şi Europa cu ciocanul, aşa o să stea ei, căci rusul niciodată n-o spus drept”.
Europa Liberă: Oricât nu ar investi?
„Da, totdeauna ei o ţin pe a lor”
Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, s-a declarat mulţumit de rezultatele programului „Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii” şi de transformările prin care trec localitățile din zona de securitate. „În prezent analizăm cea mai bună modalitate de a continua programul în următorii ani. Ceea ce putem deja să vă comunicăm este că activitățile din cadrul programului se vor concentra, în primul rând, pe îmbunătățirea condițiilor de viaţă, astfel sinergia şi cooperarea dintre cele două maluri se va dezvolta prin intermediul infrastructurii de scară mică şi a activităților de îmbunătățire a bunăstării sociale şi culturale”.
Partenerii europeni şi-au exprimat speranţa că banii alocaţi satelor de pe malul Nistrului vor contribui la rezolvarea problemei transnistrene şi vor duce la reintegrarea Republicii Moldova spre beneficiul populației.
