Curtea Constituțională din România nu mai este intangibilă, după ce a pierdut procesul cu Ioana Ene Dogioiu de la Ziare.com: judecătorii Tribunalului București au obligat Curtea Constituțională să respecte Legea transparenței 544/2001 și să pună la dispoziția publicului stenograma unei ședințe.
În România, în ultimii ani, instanțele au dat de mai multe ori dreptate jurnaliștilor și reprezentanților unor organizații neguvernamentale care au cerut instituțiilor statului diferite date de interes public.
Există precedente rezolvate inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), numai că procesele durează mult, iar datele cerute ajung să fie irelevante atunci când ajung în fața oamenilor.
O dată cu Legea transparenței, România a făcut un mare pas înainte, pentru că funcționarii publici încep să înțeleagă că nu vor mai putea ține secrete anumite date, care pot compromite instituția unde lucrează.
Totuși, acestei legi îi lipsesc „dinții”: nu are sancțiuni. De exemplu dacă în zece zile o companie de stat sau una publică nu răspunde cererii jurnalistului (unii fixează acest termen la 30 de zile) să poată fi amendată.
Curtea Constituțională nu se grăbește să dea publiciății ce a cerut jurnalista.
Dacă și în urma recursului, rezultatul rămâne același Curtea Constituțională va trebui să publice stenograma în urma căreia s-a dat acea controversată Decizie 392/2017.
Întreaga poveste a pornit de la faptul că anul trecut Curtea Constituțională a respins cererea Bombonicăi Prodana, fosta soție a liderului PSD, Liviu Dragnea de impunere a unui prag la infracțiunea de abuz în serviciu.
Dar deși nu i-a făcut pe plac fostei doamne Dragnea, motivația pretindea totuși Parlamentului să decidă asupra unei limite de bani în cazul abuzului în serviciu.
În toată această dezbatere, procurorul Cosmin Grancea, care a susținut cauza statului împotriva inculpatei, s-a plâns că spusele sale au apărut într-un mod deformat în Decizia finală a Curții Constituționale (392/2017) și mai departe în Monitorul Oficial.
Curtea a refuzat să modifice Decizia în sensul cerut de procuror, dar a respins și cererea jurnalistei Dogioiu de a primi stenograma în baza căreia a fost luată decizia Curții Constituționale.
În final, jurnalista a dat în judecată Curtea Constituțională și a câștigat, în primă instanță, cu ajutorul avocatei Elenina Nicuț.
Instanța a constatat și sancționat Curtea Constituțională pentru încălcarea liberului acces la informații de interes public, adică Legea transparenței, dar și art.31 din Constituția României, care precizează că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”.
Tribunalul București a mai constatat „un refuz nejustificat” din partea Curții Constituționale, cu atât mai mult cu cât această instituție promisese încă din 2014 transmiterea în direct a ședințelor sale.
Decizia tribunalului nu este, însă, definitivă, dar Curtea Constituțională ar putea să-și dovedească bunele intenții publicând stenograma, nu înaintând un recus la decizia luată deja.
Multe instituții românești au refuzat de-a lungul timpului să ofere date de interes public, dar cu cât justiția a devenit mai independentă, cu atât informațiile au început să fie furnizate mai des.
Totuși, în cazurile cele mai sensibile, doar recursul la justiție a dat roade. Ani de zile, de pildă, Protecția Consumatorului a refuzat să publice lista comercianților care încălcau drepturile consumatorului, apărând de fapt, companiile, nu cetățenii.
Imediat după apariția Legii transparenței, una dintre primele solicitări în justiție, a fost aceea prin care SRI refuzase să spună Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki câte înregistrări telefonice a făcut Serviciul Român de Informații în ultimii ani.
Abia după ce APDOR-CH a câștigat procesul Serviciul a dat publicității aceste date.
