Majoritatea din legislativul de la București nu va susține această inițiativă. Revizuirea legii fundamentale va fi definitivă în urma unui referendum, care probabil ar avea succes, dacă s-ar ajunge până aici.
Campania civică „Fără penali în funcții publice” a trecut deja de 800.000 de semnături. Membrii grupului de inițiativă sunt persoane care nu fac politică și nu sunt angajate la instituții de stat.
Scopul lor este să introducă în Constituție următorul text: „Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”
Această definiție este suficient de largă pentru a primi girul Curții Constituționale, fiindcă include dreptul de a fi ales al celor condamnați după reabilitarea lor, deci după înlăturarea consecințelor condamnării.
Codul Penal din România oferă un algoritm de calcul al perioadei de reabilitare în funcție de pedeapsă. Există în plus și posibilitatea reabilitării judecătorești. În acest fel, s-ar putea elimina eventualele discriminări și încălcări ale dreptului fundamental de a fi ales.
(Sunt însă exemple în jurisprudența CEDO, care arată că în anumite situații interdicțiile ar trebui corelate cu fiecare situație separat. O decizie a Curții Europene pentru Drepturile Omului i-a dat astfel dreptate unui reclamant căruia i s-a refuzat o funcție de auditor public fiindcă avea o condamnare de un an cu suspendare după ce a refuzat să facă armata, pe motiv că religia lui nu-I permitea să poarte uniformă, cazul Thlimmenos vs Grecia, decizia 34369/97 din 6 aprilie 2000. Omul făcea parte din Martorii lui Iehova, iar judecătorii europeni au considerat că nu i s-a respectat dreptul la libertatea religioasă și că a fost tratat ca orice alt criminal. Din această perspectivă, Curtea Constituțională ar putea aduce unele obiecții, mai cu seamă că judecătorii care decid condamnarea unei persoane pot impune interdicția de a ocupa funcții publice, cum s-a întâmplat, de pildă, în cazul fostului premier Adrian Năstase).
Inițiativa „Fără penali în funcții publice” ar vrea să ducă la curățarea clasei politice și la evitarea situația în care se află azi România, când președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea, care este și liderul principalului partid de guvernământ, ocupă o funcție de putere, deși este condamnat penal pentru fraudă electorală. Au fost, pe de altă parte, primari care au fost aleși în vreme ce erau în arest preventiv pentru fapte de corupție, ulterior unii dintre ei (spre exemplu Mircia Gutău din Vâlcea) au fost declarați nevinovați.
Inițiativa „Fără penali în funcții publice” pornește de la faptul că legea nu le permite celor condamnați să ocupe funcții în guvern, dar le dă voie să fie parlamentari sau chiar să ajungă șefi de stat.
În Motivația expusă de inițiatori se amintește de altfel că Avocatul Poporului a declarat că legislația care definește condițiile de accedere la o funcție sau demnitate publică trebuie să fie coerentă, predictibilă și unitară, aplicabilă tuturor reprezentanților puterilor, legislativă, executivă și judecătorească.
Uniunea Salvați România coordonează campania de strângere a semnăturilor și ar fi fost suficiente 500.000 strânse din 21 de județe pentru ca inițiativa de modificare a Constituției să intre în dezbaterea Parlamentului.
Principalul impediment, mai departe, este că Inițiativa are nevoie de două treimi din voturile parlamentarilor pentru a putea duce la schimbarea Constituției, iar majoritatea nu o va susține.
Revizuirea legii fundamentale va fi definitivă în urma unui referendum, care probabil ar avea succes.
Inițiatorii nu-și doresc o lege anume pentru asta, pentru că legile sunt schimbate adesea în funcție de interesul personal al liderilor majorității, de aceea o modificare a Constituției în acest sens ar putea garanta că penalii nu vor mai putea fi aleși sau numiți în funcții publice.
Dar e greu de crezut că până la următoarele alegri parlamentare, programate pentru 2020, acest deziderat va putea fi atins.
