Președintele Klaus Iohannis i-a luat apărarea procuroarei șefe anticorupție explicând că „niște penali fac o încercare disperată să atace și să discrediteze Direcția Națională Anticorupție și conducerea acesteia”.
În acest fel, șeful statului român le-a arătat oamenilor cum să privească scandalul izbucnit la începutul săptămânii între partidele din coaliția de guvernământ și DNA.
Totul a pornit de la niște înregistrări audio din care ar putea rezulta că procurorii anticorupție ar fi fabricat probe. Codruța Kövesi, șefa DNA a negat acuzațiile apărute și a scos la iveală șantajul pe care un fost deputat PSD și tatăl lui, fost șef al Consiliului Județean Prahova au încercat să-l pună la cale, pentru a-i determina pe procurori să ceară pedepse mai mici pentru ei doi în faza finală a unui proces de corupție.
În primă instanță fiul a fos condamnat la 4 ani, iar tatăl la 8.
Klaus Iohannis a răspuns concis și adesea cu o ironie sofisticată întrebărilor puse de jurnaliști pe această temă.
A declarat de pildă că scandalul „se va finaliza singur”, că nu știe câte casete și câte ore de înregistrare vor mai prezenta „penalii” la televizor, dar că „acest film” l-a mai văzut acum un an toată lumea, când un alt inculpat, la rândul lui fost deputat PSD, Sebastian Ghiță, aflat acum în Serbia, a difuzat o serie de înregistrări prin care urmărea tot compromiterea Codruței Kövesi, pe lângă alte dezvăluiri legate de fosta conducere a Serviciului Român de Informații.
Președintele și-a exercitat rolul de mediator fără să pună față în față părțile și fără să aibă întâlniri cu diverși protagoniști ai confruntării. A spus direct și simplu că nu vede „momentan” motive de revocare a șefei DNA și că dacă ar exista unele pe care le cunoaște doar ministrul justiției, acesta trebuie să vină „extreme, extrem de bine documentat, înainte să pretindă revocarea Codruței Kövesi.
Partidele din arcul guvernamental și-ar dori debarcarea șefei DNA, soluție pe care ar vedea-o ca pe o victorie, dar ministrul de resort care ar trebui să ceară demisia procuroarei șefe anticorupție, deși a fost chemat de urgență dintr-o vizită în Japonia, a refuzat deocamdată să se conformeze.
Chiar dacă în urma raportului despre care a spus că-l va prezenta peste o săptămână ar propune revocarea ei, ar mai fi nevoie de avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza căruia președintele să decidă.
Revocarea Codruței Kövesi se află deci în mâinile lui Klaus Iohannis, care continuă să o susțină.
Acesta e mesajul președintelui român și aceasta este formula sa de mediere într-un război bazat pe propagandă și dezinformare.
„Nu mă văd chemat să mediez între DNA și persoane inculpate”, a subliniat președintele, adăugând că nici nu e nevoie fiindcă în această speță judecătorii sunt cei care trag concluziile.
Șeful statului reușește prin această stratagemă să nu fie atras într-o negociere care n-ar fi dus nicăieri.
Klaus Iohannis, care cel mai des preferă să nu aibă puncte de vedere în timpul marilor scandaluri, în final, reușește adesea să câștige mai multe puncte prin tăcere, care este punctul lui forte, decât predecesorul său prin replici și joc politic.
În ultimii aproape 15 ani, președinții români, care sînt aleși prin vot direct, s-au confruntat mai mereu cu o majoritate parlamentară de altă culoare politică, dar care are aceeași legitimitate democratică și care s-a opus politicilor șefului statului.
Părțile se află dec, într-o competiție liberă și atunci când sunt divergențe, acestea se rezolvă adesea printr-o criză dramatică, cum s-a mai întâmplat în 2007 și 2012, când PSD a reușit să-l suspende pe fostul președinte Traian Băsescu, ce-i drept pentru o perioadă scurtă, pentru că acesta a fost instalat la loc prin voința populară afirmată la referendum.
