Rețelele de socializare online au fost împânzite zilele acestea de fotografii cu prima zăpadă - mai timpurie decât în alți ani. Iar printre acestea, cele mai comentate au fost câteva fotografii înfățișând grămezi de mere înzăpezite, zăcând în noroi, la marginea unor livezi. Multe critici au fost adresate Ministerul Agriculturii care ar face prea puțin pentru a ajuta pomicultorii să-și găsească piețe de desfacere. Ce spun producătorii și cum se apără ministerul?
Fermierul Nicolae Pascal de la Negureni, Telenești anual crește peste trei mii de tone de fructe, inclusiv mere. În urmă cu câțiva ani deținea aproape o sută de hectare de livezi. A renunțat însă la jumătate din suprafață. Livezile „vechi”, plantate în perioada sovietică le-a înlocuit cu livezi „performante”, în care predomină soiuri moderne de pomi. A rămas doar cu câteva hectare de meri tradiționali care i-au dat bătăi de cap în acest an. Și el, ca alți producători de fructe, s-a văzut nevoit să vândă merele la preț de nimic.
„Din livada pe care am scos-o anul acesta, livada clasică, cu o parte din fructe am avut probleme cu realizarea la prelucrare pentru că erau de o calitate foarte joasă. Eu le-am strâns și le-am vândut cu 70 de bani la fabrica de prelucrare. Nu are importanță anul. Astea-s soiuri clasice, tradiționale, vechi, care în Moldova sunt peste 90 la sută. Ele deja nu au cumpărător. Piața s-a schimbat radical. Chiar și aceeași Rusie, unde ne gândim că va fi un cumpărător pe viitor, nu, deja oamenii acolo cumpără soiuri noi de mere. Asta e o problemă. Chiar dacă nu va fi roadă la anul, oricum, soiurile tradiționale nu vor mai avea cumpărător.”
Un alt agricultor, Igor Ivanov, din satul Mălăiești, raionul Orhei, îngrijește o livadă de meri. Și el, la fel ca Nicolae Pascal, și-a modernizat plantația insistând pe soiuri moderne de pomi, inclusiv copaci pitici, de pe care poți culege ușor fructele. În ce privește fermierii care s-au văzuți siliți să-și lase merele de izbeliște pentru că nu au cui să le vândă, Igor Ivanov spune că situația lor demonstrează cât de importante sunt inovațiile în agricultură și diversificarea piețelor de desfacere.
„Depinde și de agricultor, or, nerespectând tehnologia, practic o mare parte din fructe se duce la prelucrare. Anul acesta fiind un surplus pe plan național a producției, nici fabricile de prelucrare nu reușeau să facă față surplusului de producție.”
Europa Liberă: Autoritățile în această situație puteau, trebuiau să se implice?
Igor Ivanov: „Statul poate să deschidă noi piețe, însă în ceea ce privește intrările pe piață, acestea depind de producători. Da, au fost probleme în ceea ce ține de prețul de achiziție al fabricilor, dar asta se stabilește în timp. Pe de altă parte, statul ar putea să intervină la penetrarea inclusiv a sucurilor ucrainene pe piața din Moldova. Practic aici ar avea o pârghie statul prin care să stimuleze consumul de sucuri autohtone”.
Săptămâna trecută, pe rețele sociale au apărut mai multe poze în care se puteau vedea grămezi de mere aruncate la marginea livezilor. Reproșul formulat în adresa autorităților a fost că nu sprijină agricultorii să-și vândă marfa și nici nu-i ajută să-și recupereze cheltuielile. Ministrul Agriculturii, Nicolae Ciubuc, spune că a vizitat livezile în cauză și că a descoperit acolo altă realitate decât cea prezentata pe Internet: fermierii ar fi depozitat astfel merele care urmau să ajungă la fabricile de suc.
„Pentru calitatea ulterioară a sucului nu sunt probleme, aceste asigurări ni le dau colegii de la ANSA și alți experți în domeniu. Există un proces de spălare, prelucrare, de trecere prin mai multe proceduri până ajunge în stare finală de concentrat sau suc. Acolo unde vedem poză cu grămezi de mere, acestea vor avea aceeași soartă, fiindcă procesul are loc în formula respectivă: adunarea cantităților la o margine de livadă și transportarea ulterioară la procesare.”
La nivel mondial, piața este supraîncărcată de mere de o calitate inferioară, constată reprezentantul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Andriy Yarmak. În timp ce producția de mere crește, cererea pentru aceste fructe este în scădere, continuă expertul, și asta pentru că preferințele consumatorilor s-au schimbat în ultimii ani – majoritatea au migrat spre pomușoare și fructe exotice. Ce pot face în această situație agricultorii moldoveni? Să pună accentul pe calitate, și nu pe cantitate, crede Andriy Yarmak:
„Tradițional, agricultorii din fostele țări sovietice când planifică o afacere se gândesc la cheltuieli, însă nu și la venituri, la modalități de promovare a producției. De asta ajung în situația când au marfă, dar nu au cui să o vândă, pentru că ei din capul locului nu s-au gândit la acest aspect. Promovarea și marketingul sunt foarte importante în zilele noastre. Agricultorii trebuie să învețe să-și vândă producția, inclusiv peste hotarele țării. Mai mult, aș spune că fiecare deținător de livezi ar trebui, întâi de toate, să învețe să comunice în engleză.”
Datele Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură arată că în acest an roada de mere în țările Uniunii Europene a ajuns la o cifră-record de peste 3,4 milioane de tone – cam cât ar produce Republica Moldova în 40 de ani. Această stare de lucruri prevestește o concurență acerbă pe piața externă, constată Andriy Yarmak. Ce soluții au la îndemână producătorii moldoveni? Să investească în noi tehnologii, soiuri de calitate și, în primul rând, în promovare, spune expertul.
