Compania românească Transgaz, care a preluat anul trecut proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, a deschis astăzi ofertele depuse în cazul a cinci din şapte loturi licitate pentru construcția conductei, dar nu a anunţat rezultatele. Anterior a fost semnat contractul de execuție pentru complexul administrativ de la Ghidighici. Urmează ultimul lot, ce vizează construcția stației de reglare şi măsurare, pentru care se așteaptă încă oferte. Când va prinde contur gazoductul?
Prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni la Chişinău este un proiect strategic pentru R. Moldova, ce i-ar da posibilitate să-şi diversifice sursele de energie şi să nu mai fie dependentă de gazele rusești.
Politicienii din România şi R. Moldova au făcut numeroase promisiuni legate de termenele de începerea sau finalizarea lucrărilor. După ce s-a spus că metanul din România urma să ajungă la Chişinău la sfârșitul anului trecut, a fost avansat un alt termen -sfârșitul anului lui 2019.
La sfârșitul anului trecut decidenții de la Chişinău au decis în mod neaşteptat să scoată la privatizare compania ce gestiona gazoductul Iaşi-Ungheni, iar singurul ofertant şi câștigător a fost declarat operatorul român de gaze Transgaz. Contractul de privatizare prevede obligația investitorului de a construi gazoductul timp de doi ani, termen care a început de la 6 septembrie 2018.
Pentru proiectul în valoare de 93 de milioane de euro numai pe teritoriul R. Moldova, compania românească Transgaz a luat un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii de 38 milioane de euro. Dar ca reţeaua de gaze să fie funcțională sunt necesare investiții, poate mai complexe şi mai costisitoare, pe teritoriul României, au admis mai mulţi experţi în energetică.
Luând în calcul şi acest factor, şeful Direcţiei politici în domeniul energetic de la Ministerul Economiei, Călin Negură, spune că gazele naturale de peste Prut ar putea ajunge la Chişinău începând cu anul 2020.
„Pentru a realiza condiţiile de furnizare a gazelor la parametrii tehnici ca să permită utilizarea acestei conducte Ungheni-Chişinău la capacitate maximă este necesar de a realiza un proiect investițional şi pe teritoriul României. Partea de pe teritoriul României este în responsabilitatea societății pe acţiuni Transgaz. Noi urmărim, autoritățile urmăresc şi progresul proiectului pe teritoriul României pentru a ne convinge că vom avea posibilitatea să utilizăm această rută începând cu anul 2020”.
Jurnalistul specializat pe probleme economice şi energetice Ion Preaşca este, însă, sceptic atunci când vine vorba despre respectarea angajamentelor politicienilor legate de finalizarea acestui proiect. Din punctul lui de vedere, există mult populism în jurul acestui subiect, iar crearea unor aşteptări nerealiste în rândul populaţiei provoacă neîncredere că proiectul va fi dus la capăt.
„Eu nu cred în aşa ceva, ţinând cont de cum au evoluat lucrurile şi în trecut. Până încep lucrările, fiindcă asta necesită şi să aduci şi tehnică, să ai personal, e vorba totuşi de o perioadă mai lungă, ca şi acea tehnică ca s-o aduci, trebuie să faci un import în regim temporar. Sunt multe proceduri. Anul viitor cred că este termenul real”.
Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, declara Europei Libere la sfârşitul anului trecut că proceduri întârzie pentru că se respectă normele europene de organizare a licitațiilor. „Partea română dorește să facă acest proiect, cum se spune, ca la carte, fără a mai exista absolut niciun fel de semne de întrebare din partea nimănui”, a spus el.
