oaliţia pentru alegeri libere şi corecte, ce reuneşte mai multe ONG-uri moldovene, şi-a publicat azi constatările înainte de alegerile parlamentare de duminică. Una din concluzii e că procesul electoral se desfășoară cu încălcarea standardelor pentru un proces electoral liber și corect. Se condamnă, între altele, cazurile de utilizare abuzivă a resurselor administrative, de corupere a alegătorilor şi de limitare a dreptului la vot. Coaliţia cere instituțiilor statului, autorităților electorale și concurenților electorali să depună eforturi pentru ca votarea și calcularea rezultatelor să aibă loc într-o manieră corectă şi fără încălcări.
Regulile de joc au fost modificate în ajunul alegerilor prin mai multe amendamente la legislația electorală făcute de o manieră opacă și grăbită. Desfășurarea unui referendum consultativ în ziua alegerilor parlamentare ce vor avea loc într-un sistem electoral nou induce alegătorilor confuzie și dificultăți în exercitarea dreptului la vot, se spune în declarația Coaliției pentru alegeri libere şi corecte. O altă constatare e că au fost utilizate abuziv resurse administrative.
Înainte de startul campaniei electorale au fost majorate diferite alocații financiare, salarii, pensii și indemnizații, chiar dacă aceste majorări nu erau planificate în bugetul de stat. Mai mulți funcționari care se prezumă a fi apolitici, cum ar fi secretarii de stat, șefii de autorități publice și șeful statului se implică în campanie.
Perioada electorală a fost marcată şi de activități de corupere a alegătorilor, inclusiv prin intermediul fundațiilor de caritate afiliate partidelor politice și prin oferire de cadouri ilegale. Aceste situații nu au fost investigate și contracarate în niciun fel de autoritățile responsabile, se arată în expertiza semnată de Coaliție.
Se mai constată că cetățenilor moldoveni de peste hotare le este îngrădit dreptul de a alege prin nepermiterea de a vota în baza buletinul de identitate sau a pașapoartelor cu termenul de valabilitate expirat. Coaliția mai semnalează deficiențe și erori în Registrul de Stat al Alegătorilor și în listele electorale. A fost raportată prezența în listele electorale a persoanelor decedate, erori de adresă şi cazurile de migrație artificială a alegătorilor dintr-o circumscripție electorală uninominală în altă, se spune în raportul de monitorizare.
O altă concluzie e că cele mai multe instituții mass-media reflectă campania electorală de o manieră părtinitoare, tratând inegal și discriminatoriu concurenții electorali. Coaliția pentru alegeri libere şi corecte condamnă și cazurile de intimidare a concurenților electorali și alegătorilor, precum și a observatorilor naționali de la Promo-LEX.
Concluziile Coaliției coincid în mare parte cu cele ale altor observatori naționali şi internaționali care monitorizează scrutinul parlamentar.
O atenție mai sporită Coaliția o acordă însă caracterului incluziv al scrutinului. Or la acest capitol progrese nu prea sunt. Femeile, tinerii, persoanele cu dizabilități și persoanele de etnie romă continuă să fie categoriile sub-reprezentate. Iar interesele și necesitățile tinerilor și ale persoanelor cu dizabilități rareori se regăsesc în platformele electorale ale formațiunilor concurente.
Doar trei din 15 formațiuni care participă la alegeri au pe liste persoane cu dizabilități şi doar cinci dintre formațiuni au incluse în platformele electorale angajamente care vizează persoanele cu dizabilități, dar acestea se referă mai mult la măriri de alocații, și mai puțin la incluziunea autentică a persoanelor cu dizabilități în societate. Partea pozitivă este însă că au fost întreprinse mai multe măsuri pentru ca persoanele cu dizabilități să poată vota, spune expertul Fundației Est-Europene Andrei Brighidin:
Femeile și tinerii, puțini și aceia la coada listei...
„CEC a editat buletine de vot în format accesibil persoanelor cu dizabilități de vedere. CEC şi-a propus să doteze toate secțiile de votare cu lupe pentru persoane cu dizabilități de vedere şi în unele secții de votare cu cabine de vot speciale pentru utilizatorii de scaun rulant.”
Tinerii deși reprezintă 30% din cetățenii cu drept de vot sunt şi ei sub-reprezentați pe listele partidelor. Majoritatea sunt plasați pe locurile fără șanse reale de a fi aleși, iar în circumscripțiile uninominale tinerii candidează acolo unde formațiunile au șanse minime de a câștiga. În cazul femeilor, deși cota de 40% de reprezentare pe liste a fost respectată, acestea la fel sunt plasate la coada listei, iar în uninominale ponderea femeilor este de numai 20 la sută. Concluzia activiștilor e că şi în aceste alegeri, ca şi în precedentele, nu sunt asigurate șanse egale de participare.
