Din sumarul ediţiei:
Săptămâna trecută mai mulți experți importanți din Statele Unite ale Americii, printre care și foști angajați ai Misiunii OSCE în Republica Moldova, au analizat evoluțiile legate de schimbarea guvernării în Republica Moldova, inclusiv impactul acestor schimbări asupra reglementării transnistrene. Care sunt problemele cu care se confruntă categoriile considerate cele mai vulnerabile din societate – vârstnicii, femeile și copiii - și cum încearcă să le rezolve organizațiile neguvernamentale de pe cele două maluri ale Nistrului.
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
***
La nici o lună de la învestire, noul guvern de la Chișinău a primit o primă evaluare laudativă din partea Uniunii Europene. Vorbind miercuri la Bruxelles în prezența premierului Maia Sandu, comisarul european pentru bună vecinătate și extindere, Johannes Hahn, a spus că a urmărit cu plăcere cum noul șef al executivului moldovean și noul guvern au promovat cu hotărâre o agendă de reforme bazate pe Acordul de Asociere la UE. Maia Sandu a fost încurajată în termeni asemănători și la alte întâlniri avute la Bruxelles cu lideri ai UE și cu secretarul general NATO.
Rusia este gata să ajute regiunea separatistă transnistreană, atât prin măsuri bilaterale, cât și în formatul 5+2, a promis miercuri șeful comisiei de afaceri externe din Consiliul Federației, Constantin Kosaciov, la discuții avute la Moscova cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Oficialul rus a mai spus, potrivit TASS, că soarta Transnistriei depinde mult de evoluțiile de la Kiev și de la Chișinău, unde au loc „schimbări serioase”, dar a insistat că Moscova va continua să ajute locuitorii regiunii, inclusiv pe plan economic și umanitar.
Locuitorii regiunii transnistrene vor putea primi asistență cardiologică în clinici specializate din Republica Moldova, în baza unui program al executivului de la Tiraspol. Săptămâna trecută, primii pacienți au fost transportați cu ambulanța la Centrul de Cardiologie din capitala moldoveană. Executivul transnistrean a anunțat că este mulțumit de primele rezultate și că dorește să extindă programul care este finanțat de la bugetul regiunii și pentru măsuri de reanimare și terapie intensivă. Într-o ședință dedicată acestui subiect, vineri, șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov a subliniat importanța proiectului și a cerut să fie ținută sub control întreaga logistică, așa încât să fie redus la maxim timpul de transportare a pacienților în Republica Moldova. În aceeași zi, un grup de medici din regiunea transnistreană a participat la un seminar de instruire la Chișinău, unde s-a vorbit și despre etapele de acordare a asistenței cardiologice și rutele optime de transportare a pacienților. Programul stabilește tipurile de patologii, capul de listă fiind sindromul coronarian acut și maladiile ce necesită intervenții chirurgicale.
Aproximativ 80 de milioane de ruble transnistrene vor fi recuperate, printr-o decizie judecătorească, în bugetul regiunii transnistrene prin vânzarea bunurilor care au aparținut fostului șef al regiunii separatiste, Evgheni Șevciuk, care a fost condamnat în absență pentru corupție, informează site-urile de știri moldovenești, citind surse transnistrene. Instanța din regiune i-a aplicat lui Șevciuk o amendă pentru corupție de 600 de milioane de ruble transnistrene. În total, în regiunea transnistreană împotriva lui Șevciuk au fost deschise 6 dosare penale. În 2016, Şevciuk a pierdut alegerile în favoarea lui Vadim Krasnoselski. În vara anului 2017, el a fugit din regiunea transnistreană. În decembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție locală l-a condamnat în absență la 16 ani în colonie cu regim special, privind cinci capete de acuzare, inclusiv corupție în proporții deosebit de mari și abuz în funcție.
***
Europa Liberă: Societatea civilă de pe cele două maluri ale Nistrului susține activ în ultimii câțiva ani categoriile considerate vulnerabile din societate. Din această categorie fac parte acum și pensionarii din regiunea transnistreană – acum câțiva ani administrația regiunii se lăuda cu faptul că pensionarii transnistreni au pensii de câteva sute de dolari. Însă în ultimii ani moneda locală s-a depreciat, prețurile au crescut, iar veniturile pensionarilor au ajuns să nu mai acopere minimul necesar de existență.
Fiecare au treilea locuitor al regiunea transnistreană este pensionar, iar pensia medie nu mai ajunge nici la 100 de dolari pe lună...
Statistic, fiecare au treilea locuitor al regiunea transnistreană este pensionar, iar pensia medie nu mai ajunge nici la 100 de dolari pe lună. Pe lângă lipsurile materiale, pensionarii se mai confruntă și cu alte probleme foarte mari – singurătatea și faptul că nu mai sunt solicitați în societate, lucruri care duc chiar și la boli psihosomatice.
Activiștii organizației neguvernamentale transnistrene „Vzaimodeistvie” („Interacțiunea” în traducere din rus.) au preluat acum câțiva ani experiența Sloveniei în organizarea timpului liber pentru vârstnici și în depășirea fenomenului singurătății. După o vizită la Ljubljana, activiștii din stânga Nistrului au decis să implementeze un proiect similar în Republica Moldova. La trei ani distanță, în Republica Moldova există un parteneriat din care fac parte 20 de organizații neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului, numit „Femeile. Copiii. Vârstnicii”, iar activitățile sunt susținute financiar și metodologic de Ministerul sloven de Externe și organizația „Filantropia Slovenă” din Ljubljana.
Cu ce se ocupă acest parteneriat, ce rezultate au fost obținute în trei ani de activitate – sunt întrebări adresate de corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, Elenei Petrova, reprezentanta agenției informaționale „Aspect Social”, unul dintre partenerii principali în acest proiect.
Elena Petrova: „Putem spune cu încredere că pentru Transnistria este un proiect inovațional și unic. Acesta are și componenta de informare despre drepturile oamenilor în etate și despre faptul că una din categoriile cele mai defavorizate sunt oamenii vârstnici, pensionarii. Mai ales în societățile unde migrația este una masivă a devenit foarte acută problema singurătății oamenilor în etate, faptul că ei nu sunt solicitați în societate, din cauza lipsei locurilor de muncă. Și acest proiect ne permite să ajutăm parțial acești oameni să primească o anumită protecție, anumite servicii, să comunice.
Pentru Transnistria este un proiect inovațional. Ideea aparține organizațiilor obștești „Filantropia slovenă” din Ljubljana și „Vzaimodeistvie” de la Tiraspol. A fost multiplicat proiectul, care există deja în Slovenia. În faza de pilot a fost creat un parteneriat în care s-au implicat inițial din 11 organizații din Transnistria, Găgăuzia, din sudul, centrul și nordul Moldovei. În acest moment putem vedea unele rezultate ale acestui proiect de trei ani, început în 2017, și avem deja mai bine de 20 de organizații implicate în acest parteneriat.”
Europa Liberă: Ați putea să ne povestiți mai multe despre evenimentele, studiile și rezultatele activităților în cadrul acestui proiect?
Elena Petrova: „Dacă e să lăsăm la o parte problemele economice, precum pensiile mici care nu asigură minimul necesar de existență pentru pensionari, incapacitatea lor de a-și asigura medicamentele, lucrurile de primă necesitate și chiar alimentele de bază, deci, dacă dăm la o parte aceste aspecte economice, atunci cele mai acute probleme ale oamenilor în etate sunt singurătatea, lipsa de comunicare și lipsa sentimentului că societatea are nevoie de ei. Oamenii la această vârstă au mult timp liber, dar nu au cui transmite experiența lor. Și asta devine o problemă care generează multe altele – se înrăutățește starea sănătății, pentru că oamenii intră în depresie, se simt inutili, apar tot felul de boli.
În cadrul acestui proiect a fost creat un parteneriat numit „Femei. Copii. Vârstnici”. Am dedicat proiectul acestor categorii, pentru că anume acestea sunt cele mai vulnerabile, din punctul nostru de vedere. Ne propunem să unificăm eforturile organizațiilor obștești pentru a informa populația despre drepturile acestor categorii de cetățeni, să le oferim diverse servicii și să-i informăm cu privire la drepturile pe care ei le au, dar și să protejăm aceste drepturi.
Am făcut în primul rând un studiu privind situația oamenilor în etate, au fost întâlniri de lucru ale organizațiilor implicate unde s-a elaborat planul strategic de dezvoltare a parteneriatului. Au fost campanii informaționale cu privire la drepturile femeilor, copiilor și vârstnicilor. A fost și un program de granturi mici prin care în 14 localități au fost organizate evenimente, de exemplu, întâlniri ale oamenilor în etate cu organizarea unor excursii, a unor discuții despre drepturile lor și despre instituțiile la care pot apela în situații dificile. Au fost și evenimente unde părinților li s-a explicat ce însemnă violența în familie. S-a discutat și cu pedagogii și cu angajații sociali despre ce însemnă protejarea drepturilor copiilor. Au fost publicate pliante pe tematica drepturilor copiilor, femeilor și vârstnicilor.
Vrem să dezvoltăm în continuare acest parteneriat. Avem și un plan de acțiuni pentru următorii trei ani.”
***
Europa Liberă: Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce ar putea îmbunătăți situația categoriilor considerate a fi cele mai vulnerabile din societate – a femeilor, vârstnicilor și copiilor.
- E nevoie de servicii medicale mai bune, medicamente mai ieftine în farmacii, ca troleibuzele, transportul, să lucreze mai bine la noi, pentru că dimineața încă e cât de cât, iar mai târziu, după 10 până pe la 13.00-14.00, e o problemă. Vreo 40 de minute poate să nu vină niciun transport.
- Există o insatisfacție morală a generației mai în vârstă. Pentru că la timpul nostru noi am fost cu toții foarte ocupați. Și acum avem un vacuum de timp care nu se umple cu nimic. Deci, este evident că autoritățile trebuie să se gândească cum să folosească forța, cunoștințele, experiența generației mai în vârstă de a comunica cu tinerii și de a-i învăța să păstreze tradițiile care ne-au fost transmise nouă de părinții noștri.
Fac exerciții, merg mult pe jos, merg la bazin – mai bine dau banii aici decât la medici, medicamentele oricum nu ajută...
- Eu sunt acum la o vârstă la care pur și simplu am grijă de sănătatea mea. Sunt ocupată, nu am niciodată timp, nu mă plictisesc pentru că am grijă de sănătatea mea. Fac exerciții, merg mult pe jos, merg la bazin – mai bine dau banii aici decât la medici, medicamentele oricum nu ajută.
- Trebuie ca familiile să aibă venituri mai mari. Cum credeți, în condițiile noastre reale, poate o familie tânără să meargă de nouă ori pe an la mare, cum fac de exemplu familiile tinere din Germania sau Polonia? Nu poate. Veniturile trebuie să fie măcar la nivelul anului 2013, atunci toată lumea primea cam 300-350 de dolari și nimeni nu pleca de aici.
***
Europa Liberă: Săptămâna trecută mai mulți experți importanți din Statele Unite ale Americii au analizat evoluțiile de la Chişinău.
„Nu se întâmplă des ca Statele Unite și Rusia să găsească teren de înțelegere în Europa, încă și mai rar – ca una din țările cele mai sărace din Europa să inspire un optimism prudent. Aceasta este ceea ce tocmai s-a întâmplat luna trecută în mica Moldovă, scriu cunoscuții analiști William H. Hill, fost șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, și David J. Kramer într-un amplu articol, întitulat „Lupta pentru cea mai săracă țară din Europa”, apărut în publicația „The American Interest”. Victor Eskenasy va prezintă rezumatul acestui articol:
Rămâne, totuși, deschisă o lungă listă de întrebări constată analiștii americani. Își poate Moldova permite să continue diviziunea în privința orientării ei geopolitice? Pot forțele pro-occidentale ale țării să spere într-o cooperare cu Rusia, cu sens? Și poate Moldova să-și depășească moștenirea nenorocită de proastă administrare oligarhică și să facă progrese reale pe plan economic? Răspunsurile la aceste întrebări vor reverbera până dincolo de hotarele Moldovei, susțin comentatorii.
Cum s-a ajuns aici?
Moldova - cunoscută larg drept cea mai săracă țară a Europei, chiar dacă FMI-ul a desemnat tehnic cu acest calificativ Ucraina – a suferit o serie de lovituri pe care și le-a dat singură în ultimii cinci ani. Autorii reamintesc întâi scandalul bancar ce a dus la furtul din cele trei bănci moldovene a circa un miliard de dolari. Urmează apoi „reușita” celui mai bogat oligarh al țării, Vlad Plahotniuc, de a „convinge, a șperțui și a forța deputații să instaleze un guvern controversat condus de PD” de la începutul anului 2016.
Controlul atotcuprinzător pe care l-a exercitat Plahotniuc nu s-a tradus însă într-un sprijin larg popular și partidul a ajuns să fie în mare parte marginalizat după refuzul PSRM și al Blocului ACUM de a negocia, și după ce aceste două formațiuni au încheiat un acord surprinzător de ultim minut. În mod interesant, notează cei doi analiști americani, coaliția a primit sprijin din partea Rusiei, a UE și, cu oarecare rezervă, a Statelor Unite.
Pentru analiști, alianța, indiferent cât de mult va dura și în ce fel va avasa, reflectă o reacție profundă și larg răspândită împotriva administrării oligarhice, împotriva lui Plahoniuc în mod specific, și împotriva corupției ce a pătruns totul, a sărăciei înrădăcinate, făcând să eșueze promisiunile atât ale guvernelor pro-occidentale, cât și pro-estice.
Guvernele anterioare - apreciază analiștii de la The American Interest - s-au împotmolit într-o rezistență populară atunci când au încercat să avanseze mai repede fie spre Est, fie spre Vest. Această tendință s-ar putea schimba, dar nu foarte curând. Lecția principală a alegerilor din 2019 este că 2/3 din alegători au votat în favoarea punerii cap la corupție și regimului oligarhic. Este vorba de o revoluție de speranță, chiar dacă diviziunile geostrategice profunde se vor menține.
La întrebarea a doua - ce ar trebui să facă acum Moldova? – analiștii afirmă că sarcina cea mai importantă cu care se confruntă noua coaliție din Moldova este să curețe și să reformeze legislația și instituțiile de aplicare a legii și judiciare.
În plus, guvernul moldovenesc trebuie să demonstreze o adevărată înclinare spre punerea în practică a guvernării legii.
Calea cea mai bună de a o face este să dea publicității rezultatele anchetei internaționale asupra fraudei bancare din 2014, urmată de o încercare convingătoare de a-i aduce pe cei vinovați în fața justiției. Va fi o sarcină delicată, dat fiind că în scandal au fost implicați atât de mulți membri ai elitei politice moldovene. Dar guvernul ar trebui să încerce să facă procesul cinstit și transparent, și nu doar un exercițiu de represalii. O mișcare într-o asemenea direcție, în acest caz celebru, ar putea instala o încredere populară în buna credință a coaliției, apreciază analiștii.
Reforma electorală nu trebuie să se oprească, pledează mai departe cei doi analiști. Coaliția ACUM-PSRM ar trebui să profite de ocazie să refacă și să îmbunătățească listele electorale moldovene. Legislația electorală și practicile actuale ar trebui modificate ca să permită înregistrarea mai ușoară, verificabilă, și votul sutelor de mii de moldoveni care trăiesc și muncesc în străinătate, atât în Vest, cât și regiunea estică.
În privința combaterii corupției, principiul cel mai important ar trebui să fie transparența...
În privința combaterii corupției, principiul cel mai important ar trebui să fie transparența. Pașii pe calea unei mai mari deschideri în activitatea guvernului moldovenesc și în afacerile economice, ar putea să aibă, de asemenea, efecte secundare salutare în privința respectării libertății presei și în îmbunătățirea climatului de afaceri și investiții.
Legi mai stringente și reglementări care să guverneze informația despre sursele de capital și deținătorii reali de capital și întreprinderi pot și ele ajuta la dezrădăcinarea corupției actuale și să încurajeze pe viitor practicile necorupte.
Faptul este esențial pentru o țară care suferă masiv de pe urma scurgerii de creiere din cauza corupției exacerbate și a lipsei de perspectivă economică.
Situația din Moldova, mai spun analiștii americani, nu va fi rezolvată peste noapte. În ultimele două decenii, Moldova a fost depopulată și nu mai are la dispoziție resursele de personal să se ocupe cu mai mult decât problemele de cea mai mare urgență, prioritare. Cursul cel mai bun pe care îl poate adopta guvernul este să pună în mișcare procese pozitive, dificil de inversat, pentru a administra prioritățile identificate acum și a menține progresul pe acest plan.
Moldova, își încheie lunga analiză experții americani, a trecut printr-o bătălie politică și a obținut un rezultat pozitiv, dar țara nu va fi transformată instantaneu. Rezultatul imediat – conchid analiștii publicației The American Interest - oferă însă posibilități pentru o schimbare constructivă în țară și dincolo de ea. Soluția din Moldova ar putea, de asemenea, contribui la o mișcare pozitivă în geopolitica regională și europeană. Lucrul cel mai important este ca acțiunea să atace imediat toate aceste subiecte, deoarece în Moldova există acum un moment de avânt politic și de dorință populară pentru schimbare.
Europa Liberă: În analiza lor, William Hill și David Kramer se referă și la originea și evoluția conflictului transnistrean.
„Moldova a fost o țară divizată de când și-a câștigat independența în 1991, amintesc cei doi analiști. Potrivit lor, la originea separatismului transnistrean s-ar fi aflat mai curând o dispută pe tema competiției între elite decât chestiuni nerezolvabile de limbă și naționalitate. Forțele militare ruse, explică analiștii, ar fi intervenit pentru a opri un scurt război între Chișinău și Tiraspol, ca apoi Moscova să-și folosească statul de mediator și prezența unor mici detașamente de trupe pentru a oferi de facto sprijin pentru autoritățile de la Tiraspol și să exercite presiune politică asupra Chișinăului.
În mod ironic, apreciază analiștii americani, dacă s-a făcut un relativ progres pe plan practic, el poate fi văzut ca rezultat al unei îmbunătățiri a relațiilor între oligarhi: Plahotniuc, șeful conglomeratului transnistrean Sheriff (Guşan) și fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko. Acest gen de progres nu a adus cu el și o direcție spre un acord asupra statutului final al regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova. Tiraspolul a refuzat cu îndârjire să-și abandoneze pretențiile la independență și recunoaștere internațională.
Recentele schimbări în guvernele de la Chișinău și Kiev aduc o oarecare nesiguranță în chestiunea transnistreană...
Recentele schimbări în guvernele de la Chișinău și Kiev aduc o oarecare nesiguranță în chestiunea transnistreană. Sub Poroșenko, Ucraina a sprijinit Moldova, fiind în același timp extrem de atentă să nu dea peste cap relativa stabilitate care a prevalat în și împrejurul Transnistriei în ultimii ani. Este probabil ca un guvern Zelenski să fie mai militant anti-Rusia decât guvernul divizat din Chișinău. Ostilitatea Kievului și neîncrederea în Moscova ar putea să se transpună și atitudinea sa față de autoritățile separatiste din Tiraspol, notează William Hill și David Kramer în analiza lor.
Aceștia analizează și atitudinea și rolul Rusiei în schimbarea guvernării la Chişinău și se întreabă dacă la mijloc ar fi o schimbare reală sau doar niște mișcări tactice?
Declarația lui Kozak referitoare la nevoia ca Moldova să revină la vechiul sistem de reprezentare electorală și atitudinea vădită anti-Plahoniuc adoptată atât de Kozak, cât și de însuși Putin, îi fac pe analiști să discute în continuare dacă este vorba de o schimbare de spirit și un semn de poziționare mai constructivă a Kremlinului pe acest subiect și pe celelalte conflicte înghețate.
Foarte mulți moldoveni pun la îndoială sinceritatea motivelor Kremlinului și pe bună dreptate. Nimeni nu știe care au fost problemele reale între Moscova și Plahotniuc, dar anumite zvonuri – se scrie articolul din publicația americană – ar sugera că ceea ce deranjează ar fi cooperarea extinsă a lui Plahotniuc cu întreprinderea Sheriff din Transnistria, care ar fi redus influența Kremlinului pe ambele maluri ale Nistrului.
Altfel, scriu analiștii americani, ceea ce nu este clar ar fi măsura în care Putin și subordonații săi sunt pregătiți să tolereze un guvern moldovenesc care caută relații bune atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Kozak, constată analiștii, este activ atât la Chișinău, cât și la Tiraspol, chiar dacă nu este deloc sigur în ce direcție înclină.
Pentru experți, importantă ar fi o abordare prudentă. Este nevoie de o angajare directă a Rusiei pentru a testa dacă în poziția Moscovei se manifestă o schimbare reală. Politica Rusiei pe termen lung a fost una de obstrucție, nu de cooperare, conchid analiștii americani David Kramer și William Hill, fost șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova.
***
Europa Liberă: În acest moment, consolidarea încrederii cetățenilor în guvernare și în instituții și realizarea reformelor necesare oamenilor de rând ar trebui să fie printre prioritățile Guvernului de la Chişinău, iar aceste priorități vor avea un impact important și asupra procesului de reglementare transnistreană. Este opinia expertului american Lyndon Allin, o personalitate bine cunoscută la Chişinău și Tiraspol după ce mai mulți ani a lucrat în cadrul Misiunii OSCE în Republica Moldova. Lyndon Allin răspunde întrebărilor Valentinei Ursu:
Lyndon Allin: „Ce se întâmplă în Republica Moldova mi se pare că este clar în sensul că au avut loc schimbări politice, avem o guvernare nouă și, respectiv, sunt foarte mari speranțe că noua guvernare va fi capabilă de a produce anumite schimbări, schimbări care ar restabili încrederea populației în instituțiile de drept și în justiție, pentru că această încredere a fost pierdută.”
Europa Liberă: Faptul că au căzut de acord trei puteri mari – Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și Federația Rusă – ca să poată această nouă guvernare, formată din două partide care sunt cu poziții diametral opuse – cei din Blocul ACUM și PSRM –, PSRM considerat ca o formațiune pro-rusă, Blocul ACUM, ca promotor al integrării europene; faptul că trei puteri mari au căzut de acord ca ei să ia guvernarea pe următorii patru ani vi se pare un compromis ușor?
Lyndon Allin: „Poate anume aici este cel mai scăzut nivel de claritate – de unde a început și până unde va merge acest consens? Pot să vă spun că nici pentru mine nu este totul clar, dar să nu ne gândim atât de mult la participarea sau implicarea puterilor externe. Da, asta este important pentru o țară mică cum este Republica Moldova, mai ales ținând cont de geografie și istoria ei, dar voi aveți posibilitatea de a face anumite lucruri singuri și există această necesitate – să se facă investigații care să fie transparente, obiective, fără reglare de conturi cum s-a întâmplat în anii precedenți.
Aveți puterea în mâinile voastre și tare sper că acum va fi posibilă curățarea și consolidarea anumitor instituții...
Poate eu nu am un răspuns exact la întrebarea Dvs., dar ceea ce pot să spun, eu fiind din SUA, ar fi următoarele: voi puteți prin acțiunile voastre aici, la Chișinău, să convingeți partenerii străini că într-adevăr mergeți pe calea cea dreaptă, pentru că ați avut doar schimbarea din 2009, când s-a crezut că, iată, aveți povestea de succes, iată, totul merge spre bine, dar, din păcate, ați pierdut drumul corect. Totodată, personalitățile joacă un rol foarte important și eu mă bucur foarte mult să văd că Guvernul de la Chișinău are acum un șef precum este Maia Sandu și așa o echipă de buni profesioniști și, din câte cunosc, majoritatea sunt oameni curați, ceea ce are o importanță enormă pentru această țară. Respectiv, aveți puterea în mâinile voastre și tare sper că acum va fi posibilă curățarea și consolidarea anumitor instituții.”
Europa Liberă: De când a fost făcut acest transfer de putere, PD nu încetează să-i învinuiască pe socialiști și pe cei din Blocul ACUM că intenția lor este să ducă Moldova în zona de influență a Rusiei și că va fi periclitat parcursul european. Iată, dintr-o parte, cum vi se par aceste declarații pe care cu atâta insistență le fac democrații care au ajuns în opoziție?
Lyndon Allin: „Eu înțeleg de ce ei fac astfel de declarații. Pentru că acesta-i un fel de „vor kricit derji vora!” („hoțul strigă prinde hoțul!”), mă scuzați că am spus asta în limba rusă, dar cred că ascultătorii au să înțeleagă. De fapt, guvernarea PD a fost cea care aducea Moldova poate nu în spațiul geopolitic, PD întotdeauna a fost cu lozinci pro-Vest, dar în acel spațiu unde simplul cetățean este lipsit de optimism, este lipsit de încrederea că instituțiile de guvernare pot acționa așa cum trebuie, că politicienii pot fi oameni de bună-credință. Deci, acesta era cel mai dureros proces pe care eu l-am observat în Republica Moldova în ultimii ani și pentru mine anume acestea sunt calitățile care parțial definesc situația care are loc și în Rusia. Respectiv, eu nu prea pot să fiu de acord, eu de mult timp spuneam că, dacă privim geografic, Republica Moldova deja este o parte a Europei. Deci asta e logic.
În același timp, influența istorică a Rusiei nu poate fi negată, iarăși socialiștii mereu accentuează „piața rusească” și asta tot își spune cuvântul, deși era cumva negat de guvernările pro-europene care au reușit în același timp să mărească nivelul de schimb economic cu UE și acesta este un rezultat bun.”
Europa Liberă: Ideea care a fost acreditată că „vin tancurile rusești” și că doar PD-ul a făcut ca Moldova să fie aproape de UE a avut suficientă încredere în Vest?
Lyndon Allin: „Evident că anumite cercuri politice au avut încredere pentru o perioadă de timp, însă dacă nu a fost un guvern capabil să răspundă la cerințele populației, atunci geopolitica nu te poate salva. Când simplul cetățean nu primește feedback, răspuns la acțiunile pe care și le dorește de la guvernare...”
Europa Liberă: De ce nu-i bunăstare, de ce nu sunt salarii, de ce pensiile sunt mici, de ce corupția macină statalitatea Moldovei...
Lyndon Allin: „Mai ales, dna Valentina, da, anume corupția a fost, este și va fi cea mai mare amenințare pentru statalitatea Republicii Moldova. Și aici putem menționa existența Transnistriei ca un fenomen. Fiindcă am lucrat în domeniul reglementării acestui conflict, vreau să fiu politicos în privința colegilor din Tiraspol, dar însuși faptul că avem o entitate nerecunoscută, asta deja crește posibilitățile pentru scheme foarte creative de corupție la care sunt anumiți „meșteri” în Republica Moldova. Dar revenind la „tancurile rusești” – au găsit ce a fost acceptat de către oameni...”
Europa Liberă: ...o scuză.
Lyndon Allin: „Ca o scuză, dar, vedeți, dacă e vorba despre Washington, Republica Moldova este relativ mică și departe și e greu pentru oameni să se documenteze. Respectiv, cum a făcut PD-ul și acestea nu sunt lucruri secrete, astea sunt date publice – au angajat niște firme de lobbyși au avut anumite succese în acest domeniu. Iar acum actuala guvernare trebuie să fie transparentă și publică și să vină cu mesaje, înainte de toate, către cetățenii din țară și din diasporă, dar și către partenerii externi, inclusiv către cei din Federația Rusă, din UE și din SUA.
Și să vină cu mesaje despre ceea ce fac, ce asistență vor și care sunt domeniile prioritare.”
Europa Liberă: Pentru că cunoscătorii dosarului transnistrean spun că chestiunea transnistreană niciodată nu a fost printre cele cel puțin 10 priorități pentru guvernarea de la Chișinău, Dvs. credeți că trebuie să ajungă să fie o prioritate? Și dacă cândva s-a discutat despre această federalizare pe care unii o blestemă?
Lyndon Allin: „Dna Valentina, referitor la federalizare, acesta e un cuvânt care a fost așa de mult abuzat și nici nu aș vrea să-l comentez. Adică, federalizare înseamnă foarte multe diferite formate și eu îi înțeleg pe cei care se opun acestui cuvânt și acestui concept, pentru că ei au în vedere anume modelul care a fost propus cândva de Federația Rusă prin intermediul emisarului Dmitri Kozak. Asta a fost cu mult timp în urmă.
Bine, știm că și dl Dodon a venit cu o propunere destul de similară în 2012, dacă nu mă înșel. În ceea ce ține de prioritizarea chestiunii transnistrene, desigur eu nu pot să zic că eu nu cred că Transnistria și întrebările legate de Transnistria nu trebuie să fie prioritare pentru Republica Moldova, sigur că trebuie, însă în acest moment, în această ferestruică care este destul de mică de oportunitate de a schimba poate profund sistemul care s-a creat, care trebuie schimbat - eu cred că acesta trebuie să fie domeniul cel mai prioritar. Și vă spun și de ce asta este important și pentru dosarul transnistrean.
Uneori, vorbind cu colegii din Tiraspol, mai ales în anul 2015, când Republica Moldova a avut vreo cinci guvernări, dacă nu mă înșel, vorbești cu oameni care socot că au un sistem politic relativ stabil, care funcționează. Și ei privesc peste Nistru la sistemul politic în care regula este „kidosul” (înșelăciunea), faptul că oamenii nu observă propriile acorduri și se gândesc: „Dar oare de ce noi trebuie să vrem să facem parte din acest sistem?”
Respectiv, revenind la schimbările, reformele care s-au pornit, dar care trebuie să aibă o continuare foarte profundă, făcând aceste reforme și aceste schimbări în a întări încrederea populației în Guvern și îmbunătățirea activității instituțiilor, rezultatul va fi scoaterea unor argumente pe care le au transnistrenii împotriva reintegrării țării. Și eu cred că prin prioritizarea reformelor de bun-simț, deci pur și simplu să nu vorbim despre tancurile rusești, ci despre acela cu acela care este corupt și trebuie să stea la dubă, despre faptul că de ce eu merg noaptea prin Chișinău și sunt gropi în trotuare și eu nici nu le văd, pentru că nici lumină nu este. Anume cu situația aceasta eu m-am ciocnit plimbându-mă seara prin centru, că nu-i tare multă iluminație și am nimerit prin gropi.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. lăsați să se înțeleagă că partea dreaptă a Nistrului trebuie să ajungă să fie atractivă pentru partea stângă a Nistrului? Lucru despre care se vorbește ani în șir că, dacă lumea va avea un nivel de trai bun în partea dreaptă a Nistrului, cei din stânga Nistrului vor vrea să se reintegreze, pentru că și ei vor o viață mai decentă.
Lyndon Allin: „Aceasta este logic, aceasta este, pur și simplu, de bun-simț. Și eu sunt de acord și mă bucur că ați spus că anume prin îmbunătățirea activității instituțiilor, atunci și nivelul de trai crește.
Nu exclud, desigur există elementul geopolitic, trebuie să aibă loc negocieri la nivel internațional, fără asta nu ajungem la o soluție, dar eu nu vreau să pun toate responsabilitatea pe malul drept – ca să se reformeze, ca să se facă atractivă –, pentru că fraza aceasta într-adevăr a fost vehiculată foarte mult și uneori a fost cam lipsită de conținut, dar în cazul de față eu cred că într-adevăr cei de la Tiraspol au un argument când spun că: „Dar cum putem face acorduri cu actori politici care – noi am descoperit în anii recenți – își fac acorduri între dânșii și pe urmă le strică?”. E vorba despre încredere și cultură politică. Și astea sunt lucrurile care nu se schimbă peste noapte, mai ales că poate unii reprezentanți ai puterii trecute au plecat din țară, dar foarte mulți au rămas și eu vreau să spun că foarte mulți oameni care au lucrat cu PD sunt buni profesioniști.
Eu nu sunt adept al ideii că trebuie să fie o lustrație dură, nu știu ce, nu! Trebuie să fie un proces foarte transparent și lucid, în care să fie scoși la iveală oamenii care într-adevăr au participat la crime și ei să fie pedepsiți conform legii. Foarte simplu!”
Aici e Radio Europa Liberă!
