Din sumarul ediţiei:
La Consiliul ministerial al OSCE de la Bratislava, Chişinăul a cerut din nou retragerea trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană. Violența în familie este unul dintre subiectele ignorate de administrația de la Tiraspol, iar victimele pot miza doar pe sprijinul oferit de câteva organizații neguvernamentale din stânga Nistrului. Și nedumeriri la Tiraspol în legătură cu felul în care sunt distribuite cheltuielile bugetului pentru anul viitor – executivul regiunii refuză să majoreze pensiile și salariile, chiar dacă raportează o creștere a veniturilor încasate.
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Miniștrii de externe din 57 de state membre OSCE au reconfirmat importanța procesului de negocieri în formatul „5+2” ca mecanism unic de dialog pentru reglementarea conflictului transnistrean. În cadrul unei declarații privind reglementarea transnistreană, adoptate vineri la finalul Consiliului ministerial al OSCE de la Bratislava, este reconfirmat sprijinul pentru „identificarea unei soluții cuprinzătoare, pașnice și durabile pentru conflictul transnistrean cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană”. Declarația a salutat și pașii întreprinși în acest an în vederea facilitării călătoriilor persoanelor oficiale, anunță Biroul de reintegrare de la Chişinău.
În același timp, departamentul de externe de la Tiraspol spune că declarația conferă, pentru prima dată, reprezentanților administrației transnistrene un statut egal cu cel al oficialilor de la Chişinău, atunci când vorbește despre „facilitarea călătoriilor persoanelor oficiale”. Un comunicat emis de Tiraspol critică faptul că declarația miniștrilor de externe ai OSCE nu vorbește despre ceea ce administrația separatistă numește „stagnarea procesului de negocieri în 2019, cauzată de nedorința Chişinăului de a-și îndeplini angajamentele”.
La Bratislava Chişinăul a cerut, într-un discurs ținut de ministrul de externe Aureliu Ciocoi, „retragerea trupelor și munițiilor străine” de pe teritoriul său.
Sovietul suprem, legislativul regiunii transnistrene, a adoptat în prima lectură proiectul de buget. Cifrele de bază – veniturile, cheltuielile și deficitul bugetar – nu au fost făcute publice. Anul trecut deficitul a fost de 40 la sută, cifră prezentată ca fiind o realizare, în condițiile în care cu un an mai devreme deficitul sărea de 50 de procente. S-a anunțat însă că mai bine de 70 la sută din venituri sunt cheltuieli pentru pensii și salarii. Detalii – în program.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a invitat pe locuitorii pro-ruși ai Donbasului să părăsească Ucraina şi să se instaleze în Rusia, relatează publicaţia Novaia Gazeta de la Kiev, citând un interviu acordat de şeful statului ucrainean mai multor instituții media internaţionale. Zelenski spune că autoritățile de la Moscova acordă în mod ilegal cetăţenie rusă ucrainenilor, și a calificat drept „incorectă” poziţia acelor ucraineni care au paşaport rusesc și trăiesc pe teritoriul Ucrainei pe care îl consideră ca aparţinând Federaţiei Ruse.
Sute de persoane au protestat sâmbătă la Minsk împotriva perspectivei unei mai mari integrări între Belarus și Rusia. Potrivit observatorilor, este cel mai mare protest neautorizat din ultimul timp. Mulți purtau steagul primei republici independente Belarus și steagurile Uniunii Europene. Deși protestul nu a fost autorizat, poliția nu a intervenit. Protestul are loc în timp de la Soci președintele Aleksandr Lukașenka se întâlnește cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a discuta tratatul unional dintre cele două țări, de la semnarea căruia se împlinesc 20 de ani.
„A decide soarta poporului belarus pe la spatele lui este o crimă”. Reportaj foto de la protestul pașnic de la Minsk
Președintele rus Vladimir Putin a semnat amendamentul la legea „agenților străini” prin care acest calificativ poate fi dat acum și jurnaliștilor care lucrează pentru instituții media, considerate „agenți străini”. Legea „agenților străini” se referă la instituții media dar și la organizații neguvernamentale care primesc finanțare din afară țării și a fost criticată vehement pentru că limitează libertatea de expresie iar în cazul mass media, accesul la o pluralitate de surse și schimbul liber de idei. Prin extinderea legii, autoritățile ruse sunt acum libere să ceară și jurnaliștilor care lucrează pentru instituții media cu finanțare externă sau sunt plătiți din exterior, să se identifice drept „agenți străini”. Iar dacă o instituție media finanțată din afară publică ceva ce violează legislația rusă, autoritățile au dreptul să le „blocheze sau închidă”, a precizat agenția TASS.
Reacționând la extinderea legii agenților străini, președintele postului nostru de radio Europa Liberă/Libertatea, Jamie Fly a declarat pe 21 noiembrie că legea „încalcă sfera privată a jurnaliștilor” și reamintește de „cele mai negre timpuri din trecutul Rusiei”. Radio Europa Liberă/Libertatea sau RFE/RL, finanțat de Congresul american, transmite spre toate fostele republici sovietice iar în cele mai multe are birouri și o rețea extinsă de corespondenți.
Un tribunal din Moscova l-a condamnat la trei ani închisoare cu suspendarea pedepsei pe blogger-ul Egor Jukov, acuzat de „incitare la extremism” într-un dosar considerat de critici drept motivat politic. Jukov, student la Înalta Școală de Studii Economice, a fost reținut în august, pe fundalul valului de proteste provocat de refuzul autorităților de a înregistra candidați independenți în alegerile locale din septembrie.
Unul din cinci ruși dorește să participe la demonstrații politice, semn că nemulțumirea față de conducerea Rusiei continuă, după o vară marcată de proteste antiguvernamentale, sugerează un nou sondaj de opinie. Potrivit sondajului Centrului Levada, 19 la sută din cei intervievați au spus că sunt gata să ia parte la proteste politice, în timp ce 29 de procente au spus că iau în considerare această posibilitate.
***
„Republica Moldova insistă în continuare asupra retragerii trupelor militare și a munițiilor străine de pe teritoriul său”, a declarat la Consiliul ministerial al OSCE de la Bratislava ministrul moldovean de externe, Aureliu Ciocoi, într-un prim discurs public internațional susținut după instalarea la Chişinău a guvernului susținut de Partidul Socialiștilor.
„Noi reiterăm necesitatea de a avansa în retragerea trupelor militare și a munițiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu înțelegerile summitului de la Istanbul. Suntem convinși că acționând astfel vom contribui la eliminarea unor amenințări serioase de securitate în regiunea noastră, generate în particular de riscurile umanitare majore pe care le reprezintă depozitul de muniții de la Cobasna”, a declarat Aureliu Ciocoi.
Ministrul moldovean de externe a mai spus că „poate fi luată în considerare și transformarea misiunii actuale de pacificare”, pe care însă a pus-o în legătură cu „soluționarea finală politică a conflictului”.
Aureliu Ciocoi a mai menționat că în procesul de reglementare transnistreană Republica Moldova continuă politica pașilor mici pentru promovarea măsurilor de încredere, prin care este susținută populația din regiune, și insistă în continuare asupra lansării discuțiilor pe marginea coșului trei al negocierilor privind statutul politic special al regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova, statut care, subliniază ministrul, să prevadă suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
La Bratislava, Aureliu Ciocoi a avut o întâlnire cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, cu care ar fi discutat „continuarea eforturilor pentru o soluție cuprinzătoare și durabilă pentru conflictul transnistrean” și privind „aplicarea înțelegerilor convenite în cadrul vizitei la Moscova a primului ministru Ion Chicu”.
În cadrul acelei vizite a figurat și subiectul retragerii munițiilor de la Cobasna, iar Ion Chicu a fost criticat pentru faptul că nu a menționat expres necesitatea ca procesul să fie monitorizat de OSCE. Comunicatul ministerului moldovean de externe nu amintește însă tema retragerii munițiilor printre subiectele discutate de Aureliu Ciocoi cu Serghei Lavrov.
Subiectul a fost abordat în cadrul discuțiilor ministrului moldovean de externe cu secretarul general al OSCE, Thomas Greminger. Comunicatul Externelor de la Chişinău anunță că „cei doi oficiali au salutat inițiativa anunțată recent de către Federația Rusă privind reluarea procesului de retragere/distrugere a munițiilor din depozitele de la Cobasna, subliniind, în acest sens, importanța asigurării unui caracter transparent al acestui proces în care OSCE poate juca un rol deosebit, inclusiv prin acordarea expertizei și asistenței financiare necesare”.
***
Administrația de la Tiraspol nu tratează cu prea multă seriozitate problema violenței domestice. Se consideră că certurile din familie sunt ceva normal și că cei doi trebuie să se lămurească între ei. În această situație, practic singura soluție pentru femeile abuzate este să caute sprijinul unor organizații neguvernamentale care oferă asistență din fonduri oferite de donatori internaționali.
Datele acestor organizații neguvernamentale arată că din 2016 în regiunea transnistreană au devenit victime ale violenței în familie 32 de femei. Cazurile ne-letale, dacă și sunt înregistrate, sunt trecute în statistică de rând cu alte încălcări și infracțiuni, fără a fi semnalate drept violență domestică. Victime sunt de asemenea și copiii și, de multe ori, bătaia la care recurg părinții este tratată drept corecție fizică acceptabilă.
În regiunea transnistreană a avut loc seria de evenimente „16 zile de acțiuni active contra violenței împotriva femeilor și copiilor”. Evenimentul de sensibilizare se organizează de 28 de ani în peste 160 de țări. În stânga Nistrului acțiunile sunt organizate de 12 de organizații neguvernamentale care fac parte din Platforma pentru combaterea violenței în familie și apărarea drepturilor femeilor, în acest an acestea au desfășurat peste 20 de evenimente.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu adjunctul directorului Centrului Rezonans, Alexandr Goncear, care coordonează această Platformă, despre cum arată tabloul violenței în familie în regiunea transnistreană și dacă victimele au pârghii pentru a se apăra. Discuția a pornit de la evenimentele organizate în acest an în cadrul celor „16 zile de acțiuni active contra violenței împotriva femeilor și copiilor”.
Alexandr Goncear: „În fiecare an organizăm această acțiune cu forțele nu doar ale Centrului Rezonans, ci și ale Platformei pentru combaterea violenței în familie și apărarea drepturilor femeilor. Pentru acest an au fost planificate 23 de evenimente. Scopul principal este să atragem atenția asupra problemei și să ne apropiem cât mai mult de nivelul toleranței zero în societate față de violența în familie. Sunt unele evenimente devenite deja tradiționale, cum ar fi acțiunea Pantofiorul roșu. La originea ei este o inițiativă internațională care comemorează femeile devenite victime ale violenței. Dar noi comemorăm astfel memoria unei tinere din Bender care a fost omorâtă cu cruzime de partenerul ei de viață. Acum câțiva ani în ziua de 25 noiembrie, când se marchează ziua luptei pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, s-au împlinit 40 de zile de la moartea acestei tinere.
Pe lângă evenimentele tradiționale avem în fiecare an metode noi de a atrage atenția. În acest an am propus sa facem un graffitti – o metodă simplă și eficientă de a atrage atenția și de a informa.
Încă acum câțiva ani am adoptat și un slogan al campaniei: „Puternic, împotriva violenței” – un slogan amplu, cu multe sensuri. În mare, avem în vedere nu doar bărbații puternici, ci oamenii puternici în general care nu au nevoie să manifeste agresiune și violență pentru afirmare. Acest slogan l-am desenat și sub formă de graffitti lângă șoseaua de la fabrica Floare din Bender.
În acest an mai planificăm să facem o sculptură, o instalație sub formă de păpădie umbreluțele căreia zboară. Sculptura este consacrată femeilor care sunt supuse violenței domestice. În ultimii ani, între 2015 și 2018 noi știm despre cazurile a 32 de femei în această situație în Transnistria.”
Europa Liberă: Trebuie să menționăm faptul că evenimentele din cadrul acestor 16 zile împotriva violenței au fost organizate cu susținerea financiară a ambasadei Marii Britanii prin intermediul Fondului conflict, stabilitate și securitate de pe lângă Organizația internațională pentru migrație. Și, pe lângă componenta de informare și sensibilizare asupra fenomenului, mai există și altă componentă foarte importantă – situațiile de urgență. Ce poate face victima dacă a ajuns într-o situație în care nu mai are unde și cum să fugă de abuzator, cum poate fi ajutată?
Alexandr Goncear: „Noi în continuare avem o anumită dificultate în a ne face auziți și în a informa oamenii că avem astfel de servicii. Plus că oamenilor le este greu să se decidă – atunci când apelează la noi ei deja se află într-o situație disperată.
Se apelează la miliție doar în 15 la sută din cazuri. În 2011 declarau că apelează la miliție 24 la sută din respondenți...
În acest an avem rezultatele unor cercetări sociologice, ale noastre și ale altor organizații. Am avut barometrul de gen, am avut sondaje specifice despre violența în familie, iar partenerii noștri au făcut o cercetare cu privire la situația femeilor de la sate. Și sunt unele rezultate interesante. De exemplu, în 2011 nivelul ne-adresării era în jur de 75 la sută, în timp ce în acest an – de 66 la sută. Adică există o anumită dinamică pozitivă și a început să se vorbească mai mult despre asta. Dar, din nou, se vorbește mai mult în mediul unor prieteni apropiați, rude – în aproximativ 30 la sută din cazuri femeile discută măcar cu cineva și încearcă să găsească soluții.
Dar mai departe, se apelează la miliție doar în 15 la sută din cazuri. Aici rezultatele sunt mai proaste decât acum opt ani – în 2011 declarau că apelează la miliție 24 la sută din respondenți. Adică a apărut o anumită prăpastie în comunicare, cred că este vorba despre o criză de încredere în toate domeniile.
Cifrele beneficiarilor cu care lucrăm sunt stabile în ultimii ani – în jur de 140-150 de persoane pe an. Din tendințele nu foarte bune putem semnala reducerea volumelor de asistență directă pentru victime. Adică acum sunt foarte puține organizații care au finanțare pentru așa ceva. Este o tendință nu foarte bună – pentru că încă nu sunt create serviciile necesare pentru a ajuta acești oameni la nivelul instituțiilor publice, dar deja încep să colapseze serviciile oferite de organizațiile neguvernamentale.”
Europa Liberă: Ați amintit faptul că există o criză a lipsei de încredere a oamenilor în autorități. Cum poate fi redus acest fenomen?
Alexandr Goncear: „Noi încercăm din partea noastră și vorbim despre faptul că avem nevoie de mecanisme la nivelul autorităților publice. Și ajutorul direct al organizațiilor necomerciale este un lucru bun, dar acesta nu poate dura la nesfârșit – trebuie să existe un sistem care lucrează indiferent de prezența sau absența unei finanțări externe sau a granturilor pe care le primesc organizațiile necomerciale.
În acest sens există unii pași pozitivi, în acest an în august a fost adoptată o instrucțiune pentru angajații structurilor de interne despre modul de reacționare la violența domestică. Și noi așteptăm punerea în aplicare a acestui document și unele rezultate bune. Este primul pas făcut în această direcție de autorități. Noi demult vorbim despre faptul că e nevoie de anumite standarde de reacționare și pentru serviciile sociale, și pentru medici, pentru expertiza medico-legală, procuratură, instanțele de judecată – adică e un front de lucru foarte mare și e nevoie de eforturi mari.
Noi am pledat mereu pentru adoptarea unei legi separate privind violența în familie – subiectul s-a discutat la modul serios în 2014, dar proiectul nu a intrat în examinare. O astfel de lege ar avea un set de pârghii care ar reduce din gravitatea problemei. Adică am putea cel puțin folosi ordonanța de protecție ca să evităm niște victime umane, adică o parte dintre liniile care apar în statisticile miliției și internelor.”
Directorul adjunct al Centrului Rezonans de la Tiraspol, Alexandr Goncear, coordonator al Platformei pentru combaterea violenței în familie și promovarea drepturilor femeilor.
Centrul Rezonans, printre altele, oferă asistență femeilor și copiilor din regiunea transnistreană care au avut de suferit de pe urma violenței domestice. Iar telefonul liniei fierbinți la care se poate apela în stânga Nistrului este 0 800 44 000.
***
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a-i întreba pe oameni dacă știu cazuri de violență în familie și ce se poate face pentru a reduce acest fenomen:
Vox:
- Fetele, femeile pur și simplu se tem să spună, vor să păstreze familia. Poate că procedează astfel pentru că nu au unde merge – unde să se ducă singure, sau când mai este și un copil – unde că meargă cu copilul?
- Pentru a combate fenomenul trebuie să manifestăm în primul rând răbdare, reținere. Fiecare trebuie să-și revadă atitudinea, să nu mai fie agresiv.
- Copiii uneori sunt atât de neascultători că chiar trebuie dat la fund. Dar nu așa ca să rămână vânătăi. Recent au arătat la televizor cazul unui bărbat – el își educă singur trei copii și toți au fracturi în regiunea bazinului. Dar în general totul începe de acasă. Țin minte că atunci când eram mică sora mea era bătută de soțul ei. Avea și de ce – ea se îmbăta des. Uneori când se întâmpla să-i sar în apărare, o încasam și eu. Sigur că problemele trebuie soluționate discutând.
Soluția este ca încă din școală să fie educate personalități și nu sclavi...
- Femeile nu trebuie să rabde un astfel de tratament și să plece la timp. Dacă o dată a ridicat mâna însemnă ca gata, așa va face mereu. Eu nu am ajuns la așa ceva – am plecat la timp, atunci când el a început să se răstească la mine și să devină agresiv. Și am înțeles că următorul pas va fi să ridice mâna. Și mi-am luat lucrurile și am plecat. Important e să ai unde pleca, asta este problema. Multe femei rămân pentru că nu au unde merge, apoi apar copiii și tot așa. Trebuie de creat vreun centru la care femeile să poată apela – ele nu pot pleca pur și simplu de acasă să stea pe sub garduri cu copiii. Trebuie să fie și informații despre asta, să se anunțe și la televizor, ca oamenii să știe. Pentru că în cazul în care o femeie ajunge să se confrunte cu această problemă să-și amintească că există o astfel de soluție.
- În cuplu trebuie făcute cedări, trebuie căutate compromisuri. Noi trăim de 61 de ani împreună.
- Soluția este ca încă din școală să fie educate personalități și nu sclavi. Dacă omul e o personalitate, el spune „gata, dacă a ridicat mâna și mă bate, drumurile noastre se despart”. Dacă apare violența toate scuzele sunt inutile și nu vor rezolva problema. Deci, copiii trebuie educați de mici ca personalități.
***
Săptămâna trecută Sovietul suprem, legislativul regiunii transnistrene, a adoptat în prima lectură proiectul de buget. Cifrele de bază – veniturile, cheltuielile și deficitul bugetar – nu au fost făcute publice. Anul trecut deficitul a fost de 40 la sută, cifră prezentată ca fiind o realizare, în condițiile în care cu un an mai devreme deficitul sărea de 50 de procente.
Mai bine de 70 la sută din venituri sunt cheltuieli pentru pensii și salarii. Chiar dacă administrația de la Tiraspol anunță în acest an o majorare simțitoare a veniturilor, totuși proiectul de buget nu prevede creșteri ale salariilor și pensiilor, în schimb sunt anunțate investiții în infrastructură, vor fi susținute cu bani de la buget unele întreprinderi importante din regiune și subvenționat mediul de afaceri. Se prevăd majorări salariale, dar numai pentru medici și încă câteva categorii, atitudine selectivă care deja nemulțumește reprezentanții altor profesii.
Administrația regiunii a anunțat că bugetul pentru 2020 va fi unul de dezvoltare. Afirmație ușor exagerată, consideră expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, care este de părere că documentul rămâne unul de subzistență și consum, la fel ca în anii precedenți.
Serghei Melnicenko: „Bugetul este în continuare deficitar, în continuare social orientat, de facto este un buget de consum. Ca și în anii trecuți, cheltuielile de bază sunt pensiile și salariile pentru pensionari. Dar a apărut și tendința ca o bună parte a cheltuielilor bugetare să meargă și spre alte domenii. Și un indiciu al faptului că există totuși un germen al unui buget de dezvoltare este creșterea Fondului de investiții capitale.
Dar cea mai importantă întrebare pentru oamenii din Transnistria este dacă vor crește pensiile și salariile.”
Europa Liberă: Am văzut că sunt două categorii profesionale unde cresc salariile – medicii și angajații din unele întreprinderi mari.
Serghei Melnicenko: „Da. La început exista intenția de a majora toate salariile bugetarilor și pensiile cu 7 la sută, la fel ca și anul trecut. Dar într-un final nu a fost manifestată voința politică a conducerii pentru a adopta o astfel de decizie. Executivul a obținut o influență mai mare asupra deciziilor liderului de la Tiraspol, iar cuvintele lui Vadim Krasnoselski despre faptul că „e rău să-ți asumi angajamente pe care ai putea să nu le onorezi” au devenit un fel de foaie de parcurs. Executivul argumentează refuzul de a majora pensiile și salariile prin riscurile externe care țin de tranzitul de gaze prin Ucraina, semnarea contractului pentru curent electric cu Chişinăul, plus al treilea factor de risc, intern – doar 20 la sută din cerealele de toamnă au răsărit, ceea ce însemnă că terenurile vor trebui re-însămânțate la primăvară, ceea ce însemnă ca va fi nevoie de valută pentru a cumpăra combustibil, adică un anumit risc de depreciere a rublei transnistrene. Executivul se teme foarte mult de asta.
Aici problema este că deputații nu au reușit să demonstreze fermitate în această confruntare cu executivul și au adoptat o poziția de acceptare, care nu le va aduce nici dividende politice, nici economice, ci doar prejudicii de imagine. E un element important, având în vedere că anul viitor este an electoral – pe 29 noiembrie 2020 vor avea loc alegerile legislative pentru Sovietul suprem. Și astfel, deputații vor fi nevoiți să primească multe reacții negative în comunicarea loc cu alegătorii.
Pe acest fundat, sună cumva nu foarte logic rapoartele executivului potrivit cărora încasările fiscale au crescut în primele nouă luni cu 360 de milioane de ruble. Dar în același timp nu sunt majorate salariile. Acesta este un lucru de neînțeles pentru deputați, de neînțeles pentru alegători, și sigur se vor transforma în pierderi de imagine.
Din 1 iulie vor fi majorare salariile doar la anumite categorii – la medici creșterea ar putea fi între 20 și 50 la sută, cifră foarte diferită de planul inițial de a majora veniturile tuturor categoriilor cu 7 la sută. De creșteri salariale se vor bucura și angajații regiilor de transport electric din Tiraspol și Bender și pedagogii din instituțiile de corecție. Administrația explică acest lucru prin faptul că anume din aceste domenii pleacă cei mai mulți specialiști. Este o afirmație cel puțin discutabilă, pentru că și în alte domenii situația este identică.”
Europa Liberă: Și oamenii probabil că se vor întreba de ce anumite categorii beneficiază de creșteri, iar altele – nu?
Serghei Melnicenko: „Este întrebarea principală. O astfel de abordare selectivă are puține în comun cu principiul solidarității sociale proclamat de autorități pentru populație. Asta, mai ales că legislația prevede că salariile și pensiile trebuie să crească. Acest lucru a fost prevăzut mai întâi în „Programul popular” al lui Krasnoselski, apoi trecut și în lege – că în fiecare an, începând cu 2018, vor avea loc creșteri salariale. Dar anul 2018 a fost sărit, în 2019 s-a făcut o majorare de 7 la sută, iar anul viitor iarăși se sare. În plus, conform acestor acte legislative, deja în 2019 nivelul de calcul al salariului minim ar fi trebuit să fie de 9,7 ruble, în timp ce de facto este acum de 7.8 ruble, practic cu 20 la sută mai mic.
Și aceste lucruri pot fi folosite de oponenți în lupta politică cu cei care sunt acum în Sovietul suprem și care, în mod sigur, vor dori să mai obțină un mandat la următoarele alegeri.”
Europa Liberă: Eu cred că întrebări nu ar fi fost atât de multe dacă nu ar fi existat creștere economică și dacă nu s-ar fi alocat sume importante unor fonduri nou-create…
Serghei Melnicenko: „Da, dacă nu ar fi fost creșteri economice și dacă acestea nu ar fi fost raportate cu atâta fast în presă. Atunci când oamenilor le se spune că „noi am câștigat mai mult decât am planificat cu 360 de
Opinia publică are o altă viziune cu privire la prioritatea cheltuirii resurselor bugetare...
milioane”, asta în timp ce pentru majorări ar fi nevoie de cam o treime din această sumă, apare întrebarea – dar de ce ne prostiți atunci și ce ați făcut cu banii??? Și mai apar întrebări de genul: „De ce am avea nevoie de pavaj?”, „De ce am avea nevoie de belvedere?”, „De ce am avea nevoie de parcurile în stilul reginei Ecaterina?”. Aici opinia publică are o altă viziune cu privire la prioritatea cheltuirii resurselor bugetare.”
Europa Liberă: Dar, într-adevăr, de ce s-ar da bani pe aceste lucruri?
Serghei Melnicenko: „Oamenilor li se explică că infrastructura s-a degradat în ultimii ani și trebuie restabilită. În mod special când vine vorba despre sectorul aprovizionării cu energie și căldură.”
Europa Liberă: Dar investițiile în parcuri și havuzuri nu au nimic în comun cu înlocuirea țevilor… De ce se merge pe astfel de priorități? Impresia mea cel puțin este că abordarea în alocarea banilor este una mai apropiată principiilor capitaliste decât social-orientate.
Serghei Melnicenko: „Da, sunt de acord. În primul rând, sunt decizii netransparente, adoptate în culoarele puterii – cineva undeva a decis, iar Sovietul suprem este pus în fața faptului împlinit și obligat să voteze.
Dar nu aș fi complet de acord cu afirmația Dvs. că nu există și o orientare socială. De exemplu, acum se creează Fondul de susținere a familiilor tinere. Disputa între executiv și Sovietul suprem se duce în legătură cu modul de selecție a beneficiarilor și de distribuire a banilor. Executivul este de părere că trebuie oferite ajutoare nerambursabile, în timp ce deputații consideră că trebuie să se ofere credite în condiții preferențiale, să nu se dea locuințe gratuit.
Există dotații pentru producătorii de lapte, pentru cei care cumpără vite cornute mari, pentru plantarea de livezi de fructe cu sâmburi. Există școala de business de pe lângă Camera de comerț care funcționează cu bani din buget, se acordă granturi pentru antreprenorii tineri. Se dau bani pentru realizarea proiectului „Cumpără produse transnistrene”. Două milioane de ruble se vor da pentru domeniul turismului. Apropo, celebrul designer rus Artemii Lebedev, care a creat brandul orașului Odesa, a fost la Tiraspol și a acceptat să se ocupe de elaborarea brandului Transnistriei.”
Europa Liberă: Apropo, nu știți cât plătește Transnistria pentru acest contract? Nu s-a dat cifra în presă?
Serghei Melnicenko: „Nu s-a spus nimic despre asta, deși este evident că sunt sume mari. Plus, întrebarea este și în ce măsură va fi eficient acest brand? Știți cum – banii se alocă și trebuie să fie valorificați. În perioada lui Șevciuk de exemplu mult timp s-a lucrat la crearea e-guvernării. Eu venit specialiști de la Moscova, au ridicat aici bani buni și au plecat. Iar e-guvernarea așa și nu a fost creată.”
Europa Liberă: Cred că și în regiunea transnistreană s-ar fi găsit designeri buni care să elaboreze un brand…
Serghei Melnicenko: „Mi-e greu să judec aici. Dar Artemii Lebedev este totuși un nume. E ca și cum ai compara un Mercedes cu o Tavria…
Pe lângă aceste proiecte sociale, bugetul public mai compensează furnizorilor de energie diferența dintre tarifele economice reale și cele achitate de populație, care sunt mai mici.”
Europa Liberă: Deci, un fel de subsidii publice pentru populație…
Serghei Melnicenko: „Da. În plus, trebuie să ținem cont de faptul că dacă bugetarii sunt oameni în forță și încă se mai pot descurca cumva, sunt apți de muncă și mai pot face niște bani de viață, atunci pensia pentru pensionarii este singura sursă de venit. Și vedem că pentru anul viitor pensia minimă este de 660 de ruble, aproximativ 660 de lei, iar cea medie – de 1408 ruble.
Asta, în situația interesantă în care numărul maxim de pensionari în regiunea transnistreană a fost de 139 de mii. Pentru anul viitor, pensii transnistrene vor primi doar 100 de mii de persoane. Pe lângă factorii naturali – plecarea sau decesul pensionarilor, această scădere se datorează faptului că mulți își iau pensie rusească. Și oamenii se întreabă tot mai des – unde se duc banii economisiți? Autoritățile spun că astfel ei acoperă deficitul fondului de pensii. Dar, pe de altă parte, din contul acestor bani economisiți, s-ar fi putut majora un pic pensiile pentru pensionarii transnistreni care nu au pensie rusească. E un paradox – bugetul a fost scutit de povara întreținerii a în jur de 30 de mii de oameni care sunt asigurați cu pensii de Rusia, dar în același timp nu vrea să majoreze pensiile pentru pensionarii rămași.”
Aici e Radio Europa Liberă
