Autoritățile de la Chișinău se arată optimiste în privința modului în care decurg negocierile cu misiunea Fondului Monetar Internațional ce îşi încheie evaluările de la Chişinău. Premierul Ion Chicu s-a declarat încrezător că actualul program cu FMI va fi finalizat cu bine în martie. Ce s-a schimbat între timp, de vreme ce anterior el vorbea despre o posibilă „pauză” în relația cu această instituție financiară internațională, dacă nu va fi receptivă la inițiativele guvernului său? Și cât de neted ar putea fi drumul spre un nou program cu FMI în actualele împrejurări? O convorbire la această temă cu Natalia Gavriliță, ex-ministru al Finanțelor.
Natalia Gavriliță: „Eu cred că, anterior, dl Chicu se poziționa în public înainte de negocieri cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și vorbea despre această pauză în caz de lipsă a progresului în negocieri. Și iată că acum vedem că dl Chicu își schimbă narativul și spune că, de fapt, o înțelegere poate fi atinsă și că negocierile merg bine. Cred că Fondul Monetar Internațional și Guvernul Republicii Moldova sunt interesate să finalizeze acest program. De fapt, ca să reamintesc, programul se finalizează pe 20 martie 2020, este o ultimă tranșă, cea mai mică tranșă, de 20 de milioane de dolari, 12 milioane dintre care este planificat să vină în buget și adevărata miză este nu atât programul cu Fondul Monetar Internațional, cât debursarea sau accesarea fondurilor din partea Uniunii Europene și a Băncii Mondiale și a altor surse de suport bugetului, care sunt mai importante și ca volum, și ca reforme pe care le presupun. De aceea pentru guvern, dacă nu poate obține sursele din partea Uniunii Europene, dacă nu face reforme în justiție, atunci și această tranșă din partea FMI nu este chiar atât de importantă. Ca să repet încă o dată, acest program expiră deja în martie și de aceea cumva miza acestor negocieri nu este atât de mare cum ar fi fost dacă era vorba despre continuarea programului, dacă era vorba despre accesarea unei tranșe mai semnificative, cum a fost tranșa accesată în toamna anului trecut și de aceea Fondul Monetar va avea o perspectivă mai scurtă în vizor, ceea ce face negocierile mai ușoare pentru guvern. Totuși, conform procedurilor Fondului Monetar Internațional, vom vedea toate documentele și memorandumul abia în martie când vor merge la board și ar fi interesant să vedem care sunt înțelegerile făcute cu Fondul Monetar Internațional, în special presupun că ar fi vorba de concluzii în privința finanțării bugetului, concluzii în privința deciziilor pe sistemul de pensionare care afectează sistemul pe termen lung, decizii în privința tarifelor și poate chiar anumite decizii pe care guvernul vrea să le abordeze, cum ar fi rata de impozitare pentru sectorul HoReCa.”
Adevărata miză este nu atât programul cu FMI, cât accesarea fondurilor UE și Băncii Mondiale...
Europa Liberă: Dvs. bănuiți care pot fi aceste înțelegeri până atunci?
Natalia Gavriliță: „Desigur. Cred că Fondul Monetar Internațional va fi preocupat nu atât de deficitul bugetar, cât de sursele de finanțare ale acestui deficit, dacă ele sunt realiste sau nu. Și de aceea cred că aici vor fi abordate subiecte legate de aceste decizii ale guvernului în privința sistemului de pensionare, în special dubla indexare, deci cum aceste decizii afectează starea finanțelor publice pe termen lung. Exact același lucru ține de tarife. Fondul Monetar Internațional a spus că au fost devieri financiare negative care au împiedicat investițiile în infrastructură în sectorul gazelor și a fost o înțelegere ca să se respecte metodologia și atunci când discutam aceste lucruri în Guvernul Sandu, de fapt, mizam pe această descreștere a prețului de cumpărare. Iată că ea s-a produs. Probabil că vor fi anumite înțelegeri referitor deja la acumularea unor devieri financiare pozitive, deci probabil putem să ne așteptăm că nu va urma o descreștere a tarifelor, dar nicio creștere și aici va fi important să vedem detaliile și să vedem cum a fost abordat acest subiect.”
Europa Liberă: Eu înțeleg corect că toată lumea, inclusiv FMI, inclusiv guvernul își dorește încheierea acestui program și nu e atât de mare suma ca să se pună piciorul în prag prea tare?
Natalia Gavriliță: „Exact! Este vorba despre o sumă relativ mică, este vorba despre încheierea unui program care a durat câțiva ani și care a țintit, în primul rând, reforma în sistemul bancar, unde s-au făcut anumite progrese, inclusiv pe perioada Guvernului Sandu. De aceea sper că Fondul Monetar Internațional cumva va lăsa la latitudinea guvernului găsirea surselor de finanțare în trimestrele doi, trei și patru, pentru că acum este preocupat de trimestrul întâi.”
Europa Liberă: În concluzie, dna Gavriliță, cum estimați șansele ca guvernul să ducă la bun sfârșit împreună cu FMI acest program?
Natalia Gavriliță: „Eu cred că există interes din ambele părți ca acest program să fie finalizat și totul va depinde de aceste decizii care țin de viitor: ce se întâmplă cu deciziile ce afectează sistemul de pensionare, ce se întâmplă cu deciziile referitoare la tarife, ce se întâmplă cu subiectele de importanță majoră, cum ar legea miliardului.”
Europa Liberă: Asta am înțeles. Acum, șansele obținerii unui nou program când se încheie acesta, noi putem de pe acum să judecăm despre aceste șanse?
Natalia Gavriliță: „Intuiesc că guvernul va dori un nou program, de fapt, premierul Chicu deja a spus în public că guvernul a solicitat un nou program, l-am solicitat chiar atunci când era Guvernul Sandu și Guvernul Chicu continuă această politică. De ce? Pentru că un program cu FMI îi oferă o anumită credibilitate și-i permite accesarea unor surse la nivel internațional, la o rată sau la condiții mai avantajoase și de aceea guvernul își dorește un program nou. În același timp, noi avem volatilitate politică. De obicei, Fondul Monetar Internațional nu dorește agrearea unui program atunci când sunt alegeri sau este perspectiva unui guvern nou și cred că va fi reticent să încheie un nou program înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie.”
Europa Liberă: Adică putem să ne așteptăm la negocieri pe un nou program abia după alegeri?
Natalia Gavriliță: „De fapt, putem să ne așteptăm la anumite discuții poate chiar și înainte de alegeri, dar nu cred că un program va fi finalizat înainte de alegerile prezidențiale.”
Europa Liberă: Și totuși, în fond, cu aceste decizii, iată și astăzi guvernul anunță că va alimenta toți copiii, și de gimnaziu să fie alimentați, până acum fiind alimentați în școli doar copiii din clasele primare. Și asta doar încheie o serie de proiecte care necesită cheltuieli pe care le anunță săptămânal Guvernul Chicu. Pun la îndoială aceste anunțuri posibilitatea ca să se poată vorbi despre un nou program cu FMI, fie și după prezidențiale?
Natalia Gavriliță: „Dacă ne uităm la programele anunțate până acum, cum ar fi programe naționale pentru autoritățile publice locale, pentru iluminatul stradal, pentru aprovizionarea cu apă și canalizare, chiar și la programe cum ar fi „Drumuri bune”, de fapt, se împachetează într-un program național niște cheltuieli care deja se fac de autorități și sunt incluse în buget, doar că în loc să fie acești bani, să zicem dacă este vorba despre iluminatul stradal, deci, pe de o parte, guvernul a luat la 31 decembrie 2019 soldurile care au rămas din transferurile cu destinație specială, nu știm exact în ce sumă, dar în buget era prevăzută finanțarea din soldurile mijloacelor bănești în volum de 886 de milioane, deci, pe de o parte, aceste solduri au fost luate la nivel central și nu au fost întoarse înapoi la nivel local, cum se practica în ultimii ani. Pe de altă parte, guvernul anunță că va face programe cu achiziții centralizate, cu decizii centralizate, care țin de competența autorităților locale. De fapt, vedem că cu o mână a luat aceste fonduri, cu altă mână oferă aceste fonduri, deși ține de competența autorităților locale. Și aici trebuie la fiecare program să ne uităm și să vedem.”
Europa Liberă: Cu asta e limpede, dar în afară de asta mai sunt și niște programe despre care s-a spus anterior, inclusiv Dvs. ați spus că ar putea periclita relația cu FMI.
Natalia Gavriliță: „Da, exact! Și aceste programe, de fapt, periclitează programul cu FMI nu din cauza costurilor din anul acesta, dar din cauză că distorsionează pe termen lung sistemul. Haideți să ne uităm în mod concret la dubla indexare. De fapt, am văzut că unii oameni comentează, oameni de rând care au muncit, au contribuit la sistemul de pensii și acești oameni spun că urmează să ne așteptăm că în câțiva ani cei care au muncit și au contribuit la sistemul de pensii vor fi, de fapt, în aceeași situație cu cei care nu au contribuit. Și atunci, care este motivul din care oamenii ar trebui să continue să-și aducă contribuția la acest sistem solidar? Trebuie să ne gândim foarte bine la consecințele deciziilor și modul în care ele se execută pe termen lung. Opinia noastră este că aceste decizii trebuie să fie luate corect, astfel ca să crească pensiile într-un mod sustenabil pentru cei care au contribuit și dacă avem persoane care sunt nevoiașe, atunci trebuie să le oferim asistență socială într-un mod care țintește venitul acestor familii. Deci să avem pensii demne pentru toți cei care contribuie și, în același timp, să avem un sistem eficient de protecție socială pentru cei care nu au suficiente venituri.”
Aceste programe, de fapt, periclitează programul cu FMI nu din cauza costurilor din anul acesta, dar din cauză că distorsionează pe termen lung sistemul...
Europa Liberă: Și acum, chiar în concluzie, dna Gavriliță, de ce depinde un viitor program cu FMI, fie și după alegerile prezidențiale și cât de mare este probabilitatea ca discuția, relația cu FMI să fie blocată?
Natalia Gavriliță: „Fondul Monetar Internațional face regulat anumite evaluări a situației economice și în ultimele analize pe care le-am văzut eu, atât cele care sunt făcute de Fondul Monetar Internațional, cât și de organizații nonguvernamentale și think tank-uri locale este foarte clar că sănătatea economiei Republicii Moldova depinde de buna guvernare, depinde de modul în care instituțiile statului își îndeplinesc funcțiile, dacă există decizii corecte, dacă există justiție care ajută la implementarea acestor decizii corecte și pedepsirea celor care le încalcă și de aceea orice program nou cu FMI, probabil, se va axa pe buna guvernare și pe reforme care ar putea îmbunătăți buna guvernare. Aici ar putea fi subiecte legate de administrarea fiscală, administrarea vamală, subiecte legate de procurări, de modul în care se fac investițiile publice, deci, decizii care țin de buna guvernare a instituțiilor statului.”
Europa Liberă: Deci, de la sistemul bancar se va trece la sistemul de gestionare a banului public?
Natalia Gavriliță: „Presupun că vor fi elemente care vor ține de continuarea reformelor și în sistemul bancar și, în special, în sistemul non-bancar, dar, probabil, cel mai mare accent va fi pus anume pe buna guvernare.”
Europa Liberă: Pentru că premierul Chicu vă acuza anterior că ați fi admis în relația cu FMI lucruri care sunt în detrimentul interesului cetățenilor, Dvs. ați înțeles despre ce este vorba sau ce a avut el în vedere?
Natalia Gavriliță: „Nu, pentru că toate înțelegerile cu FMI au fost justificate de analize și au fost în favoarea cetățenilor. Vă dau un exemplu: majoritatea celor agreate țin de regimul duty-free, regimul fiscal, accizele pentru țigări, jocurile de noroc, chiar și aceste decizii care au fost criticate de opoziție ce țin de revenirea la cota standard TVA pentru sectorul hoteluri, restaurante și cafenele (HoReCa), de fapt, au la bază o analiză care a demonstrat că această reducere nu a avut drept impas ieșirea din umbră a acestor agenți economici și această analiză a fost făcută de Fondul Monetar Internațional. Din păcate, guvernul nu făcuse o analiză anterior de luare a acestor decizii. Presupun că premierul Chicu va dori revenirea la această cotă redusă, să vedem dacă guvernul va reuși să facă analize adiționale care vor putea convinge Fondul Monetar Internațional.”
