Ştiri
România - continuă criza de la spitalul județean Suceava
În România, Spitalului Județean Suceava – epicentrul epidemiei care a dus la punerea orașului sub carantină totală - a rămas fără conducere după ce noua direcție a demisionat, relatează Hotnews.ro, citând presa locală.
200 de cadre medicale din Suceava au fost confirmate cu coronavirus, iar peste 30 de pacienți internați la acest spital au murit din cauza COVID.
Suceava este un focar de infecție cu noul coronavirus, un sfert dintre cazurile de îmbolnăvire din România provenind de acolo, iar municipiul reședință și opt comune din zonă au fost închise complet, intrând în carantină de luni seară.
La Suceava au fost raportate oficial 31 de decese, 30 dintre persoanele decedate erau internate la Spitalul Județean.
Vezi ultimele știri
Parlicov s-a întâlnit cu șeful Gazprom. Rezultatele nu sunt deocamdată clare
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, s-a întâlnit cu șeful Gazprom, Aleksei Miller, pentru a discuta despre numirea unei noi conduceri la Moldovagaz și livrările de gaze rusești către regiunea transnistreană. Comunicatele oficiale distribuite luni seara oferă puține detalii despre eventualele înțelegeri, menționând doar că aceste subiecte au fost abordate.
Călătoria a avut loc în contextul în care livrările de gaze rusești în regiunea transnistreană ar putea fi oprite, după ce, la 1 ianuarie, expiră un acord de tranzit prin Ucraina.
Ministerul Energiei spune că cele două chestiuni au fost discutate, iar noile candidaturi pentru conducerea Moldovagaz vor fi supuse procedurii repetate de votare.
Un comunicat emis de Gazprom, de asemenea laconic, a confirmat că s-a discutat despre căile de livrare a gazelor din 1 ianuarie 2025, cât și datoria MoldovaGaz către Gazprom. Ministerul moldovean al Energiei spune că părțile au convenit să reia consultările pe această chestiune.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul Reporterii | Revenirea la gaze rusești pe malul drept ar fi sinucigașă. Pe malul stâng, este exact invers
Vizita ministrului Parlicov la St. Petersburg este prima călătorie a unui demnitar moldovean de un asemenea rang în Rusia în ultimii peste trei ani. Ultimul „vizitator” a fost predecesorul lui Parlicov în funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care a mers la Moscova în octombrie 2021 când Rusia, în pregătirile de invadarea Ucrainei, a scumpit brusc gazele în prag de iarnă, aplicând o lovitură nu numai Republicii Moldova, ci tuturor consumatorilor europeni.
Comisia Europeană a cerut Chișinăului să pregătească toate planurile necesare înainte de așteptata oprire a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina spre regiunea transnistreană și a spus că este gata să ofere sprijin, dacă va fi nevoie, pentru a garanta securitatea energetică a R. Moldova.
Surse din Comisie au spus Europei Libere că executivul UE colaborează cu R. Moldova „pentru a asigura pe timpul acestei ierni securitatea energetică” a țării candidate, dar și „progresul ei către un sistem energetic mai modern și mai curat”, precum și „reducerea dependenței de importurile de energie din Rusia”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
PAS o va susține pe Elena Lasconi în turul doi al prezidențialelor din România
Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, președintele Parlamentului, a îndemnat alegătorii români din Republica Moldova să sprijine în turul doi al alegerilor prezidențiale din România, din 6-8 decembrie, candidata USR, Elena Lasconi.
PAS va susține „în mod categoric” candidatul pro-european, Elena Lasconi, a declarat Igor Grosu, într-o postare pe Facebook.
„Elena Lasconi este un politician integru, principial, care va lupta pentru dezvoltarea economică și democratică a României în cadrul UE și NATO. De asemenea, avem încredere că Elena Lasconi va sprijini Republica Moldova și va oferi tot suportul necesar țării noastre în parcursul nostru de aderare la UE”, a spus liderul PAS.
Despre candidatul independent, Călin Georgescu, cel care a câștigat primul tur al alegerilor din România cu 22,94% din voturi, Grosu a spus că este „un candidat de extremă dreapta, care a exprimat în trecut simpatii față de grupări neo-fasciste, dar și față de dictatorul rus, Vladimir Putin”.
- Te-ar putea interesa și: S-au numărat toate voturile: Georgescu și Lasconi - în turul 2 al prezidențialelor din România
Elena Lasconi s-a situat pe primul loc în preferințele alegătorilor români din Republica Moldova, care au participat în număr record (peste 80 de mii) la primul tur al alegerilor. „Acest lucru demonstrează că românilor basarabeni le pasă de viitorul democratic și prosper al României și al Republicii Moldova”, a remarcat oficialul de la Chișinău.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din România, PAS a promis sprijin pentru candidatul PNL, Nicolae Ciucă. Fostul premier și liderul liberalilor din România s-a situat pe locul cinci în alegeri, obținând 8,79% din voturi.
„Este crucial ca românii basarabeni să se mobilizeze mai mult ca niciodată pentru a o susține pe Elena Lasconi. Trebuie să protejăm România și Republica Moldova de extremiști și politicieni cu simpatii neo-fasciste, care admiră dictatorii. În turul 2 al prezidențialelor din România se decide nu doar soarta României, ci și a Republicii Moldova. O Românie prosperă, membră a UE și NATO, este absolut esențială pentru dezvoltarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Igor Grosu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Reducerea sărăciei și dependența excesivă de remitențele de peste hotare. Ce spune despre R. Moldova noul Raport de Țară al Băncii Mondiale
Banca Mondială a lansat luni la Chișinău Memorandumul Economic de Țară pentru Republica Moldova (MET). Documentul schițează problemele-cheie în dezvoltarea economică, dar și reformele necesare pentru accelerarea creșterii economice.
Raportul MET a fost prezentat în cadrul unui eveniment transmis în direct, la care au fost prezenți și reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al R. Moldova. Organizatorii au subliniat progresele economice înregistrate de R. Moldova, printre care creșterea de zece ori a PIB-ului pe cap de locuitor în ultimii 22 de ani și reducerea nivelului sărăciei.
„Moldova a realizat progrese semnificative în parcursul său economic, avansând de la o economie cu venituri mici la una cu venituri medii-superioare”, a menționat Inguna Dobraja, directoare de țară a Grupului Banca Mondială pentru Moldova. Totuși, ea a atenționat că R. Moldova încă se confruntă cu productivitatea redusă în sectoarele non-agricole, dependența excesivă de remitențele în scădere și schimbările demografice ca reducerea și îmbătrânirea populației.
Reprezentanta Băncii Mondiale a menționat că R. Moldova are nevoie de un nou model de creștere economică, iar agenda pe termen lung a reformelor trebuie să promoveze „consolidarea unei economii mai competitive, mai rezistente, cu accent pe dezvoltarea sectorului privat”.
- Te-ar putea interesa și: Un nou program al Băncii Mondiale pentru R. Moldova, în valoare de 40 de milioane de dolari
Prezent la eveniment, Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a vorbit despre o agendă de reforme „ambițioasă” care ar transforma R. Moldova „într-o țară în care a face afaceri este ușor și atractiv”.
„Dezvoltarea economică durabilă continuă să fie prioritatea noastră principală, iar sectorul privat joacă un rol crucial în acest efort”, a spus Alaiba, adăugând că partenerii de dezvoltare precum Banca Mondială au un rol important în acest proces.
Ministrul a reafirmat că R. Moldova are nevoie de o creștere economică accelerată de 8-10% anual, în următorii ani.
„Nu ne putem permite să operăm cu termeni modești [...] Acest memorandum ne ajută să reflectăm și să identificăm domeniile în care să intervenim”, a adăugat Alaiba.
Adițional, raportul MET a venit cu un document ce vizează explorarea căilor de dezvoltare a sectorului industrial al R. Moldova. Potrivit analizei, R. Moldova ar putea să-și modernizeze baza industrială în două domenii diferite, dar sugestive pentru economia țării: sectorul automobilistic și cel farmaceutic. Ministrul a confirmat că sectorul industrial „a fost ignorat în ultimele trei decenii” și își propune să majoreze contribuția acestuia la PIB cu cel puțin 3% în următorii trei ani.
În total, Banca Mondială a acordat Republicii Moldova peste 2,1 miliarde de dolari pentru mai mult de 70 de operațiuni.
În prezent, portofoliul de țară include 14 proiecte active, cu un angajament total de 849 milioane de dolari.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
S-au numărat toate voturile: Georgescu și Lasconi - în turul 2 al prezidențialelor din România
Călin Georgescu, un candidat independent mai puțin cunoscut, cu vederi anti-occidentale și ultranaționaliste, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din 24 noiembrie, cu 22,94% din voturi, într-o victorie pe care presa românească și internațională o numește „șocantă”.
Pe locul al doilea s-a clasat cu 19,18 % din voturi Elena Lasconi, candidata formațiunii pro-vestice Uniunea Salvați România, care l-a depășit pe ultima „sută de metri” pe premierul social-democrat Marcel Ciolacu (19,15%).
Georgescu, un inginer agronom în vârstă de 62 de ani și Lasconi, fostă jurnalistă, primărița unui oraș din România (52 de ani) se vor confrunta în turul al doilea, la 8 decembrie.
Lasconi a câștigat în R. Moldova și în câteva județe din România (București, Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Iași), dar Georgescu a obținut cele mai multe voturi în multe alte regiuni din România și în diasporă (43,35%), mai ales în țări vest-europene.
- Te-ar putea interesa și: Cum digeră politicienii de la Chișinău „surpriza” românească de la prezidențiale
Premierul social-democrat Marcel Ciolacu, cotat înaintea alegerilor cu prima șansă de victorie, dar clasat în cele din urmă numai pe locul al treilea, și-a dat demisia luni din fruntea partidului său.
Ca și la primul tur, în turul al doilea în străinătate, inclusiv în R. Moldova, se va putea vota începând de vineri - adică din 6 decembrie, la prânz, și până duminică, 8 decembrie, la 21.
Victoria în primul tur a lui Georgescu, care nu figura printre candidații cu șanse în sondaje și a fost îndepărtat în trecut pentru poziții prea radicale din partidul naționalist AUR, a fost pusă de unii observatori pe seama publicității politice mascate de care a avut parte pe rețelele sociale, în primul rând pe Tik Tok, dar și a neîncrederii multor alegători în curentele politice consacrate.
Primul politician cunoscut care l-a felicitat pe Georgescu pentru victorie a fost liderul pro-rus al socialiștilor moldoveni, fostul președinte Igor Dodon, care a spus că românii ar fi pus pe primul loc prin votul lor „interesul național”.
Victoria neașteptată a lui Georgescu vine cu doar o săptămână înaintea alegerilor parlamentare din România, făcându-i pe unii suporteri ai orientării euroatlantice a țării din UE și NATO să se teamă de o continuare, la nivel de partide, a tendinței de respingere a acestei apartenențe.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
ANI: Ilan Șor nu a declarat o avere de peste 10 milioane lei
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat că oligarhul fugar Ilan Șor nu a trecut în declarațiile de venit circa 10 milioane de lei, în decurs de șapte ani. Inspectorii propun ca acestuia să i se interzică să dețină funcții publice și să-i fie confiscată averea nedeclarată.
ANI a emis actul de constatare pe numele lui Ilan Șor la 25 noiembrie. Inspectorii i-au verificat veniturile și cheltuielile începând cu 2015, când a devenit primar de Orhei. De asemenea, au examinat declarațiile sale de venit, în perioada în care a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (din 2019 până în 2022). Inspectorii spun că nu au reușit să afle poziția lui Șor în legătură cu aceste verificări, deoarece scrisorile pe care le-au trimis la domiciliul său din Moldova au fost întoarse expeditorului.
Inspectorii ANI afirmă că, în anul 2015, cheltuielile lui Ilan Șor și ale membrilor familiei sale au depășit veniturile oficiale de aproape 47 de ori, și au constituit 6,4 milioane de lei. Ei au găsit alte 4,3 milioane de lei venituri nedeclarate din 2016 până în 2022. Potrivit ANI, Șor își alimenta conturile bancare cu numerar, pe care nu l-a indicat în declarațiile de venit. Inspectorii au mai arătat că Șor a împrumutat aproximativ 46 de milioane de lei de la mama sa vitregă, Ilona Șor, din 2015 până în 2022. De asemenea, în timpul perioadei de audit, familia Șor a vândut un apartament pentru suma de 3,6 milioane de lei.
ANI a concluzionat că oligarhul nu a indicat cel puțin trei imobile în declarațiile sale de venit. Inspectorii au obținut o parte din informații consultând cererea soției lui Șor (interpreta rusă Jasmine) privind obținerea cetățeniei moldovenești contra investiții. Astfel, ei au constatat că, în 2019, Ilan Șor nu a indicat în declarațiile sale de venit 24 de milioane de ruble (aproximativ 7,1 milioane de lei), pe care Jasmine le-a încasat din vânzarea a două imobile.
După ce au finalizat auditul, inspectorii ANI au declarat că vor merge în instanță și vor cere confiscarea proprietăților pe care Șor le-a obținut ilegal. De asemenea, aceștia vor să îi interzică lui Șor, pentru o perioadă de trei ani, să dețină funcții publice, inclusiv cele de primar și deputat.
***
Ilan Șor a devenit primar de Orhei în 2015, la câteva luni după ce a fost acuzat de complicitate la furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în 2014. Șor a condus Partidul Ravnopravie, pe care l-a redenumit după numele său în octombrie 2016.
În februarie 2019, Șor a devenit deputat în Parlament, însă numai peste câteva luni, în iunie, a fugit din Moldova împreună cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat de la guvernare. Șor și-a câștigat al doilea mandat de deputat în alegerile parlamentare anticipate din 2021, în timp ce se ascundea în Israel de justiția moldoveană.
În aprilie 2022, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit pe Șor vinovat de complicitate la furtul miliardului și l-a condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare. În luna iunie a aceluiași an, Curtea Constituțională (CC) a Republicii Moldova a dizolvat Partidul Șor, constatând că acesta utiliza în mod regulat fonduri din surse dubioase și amenința sistemul democratic al Republicii Moldova. În baza deciziei Curții Constituționale, lui Șor i-a fost retras mandatul de deputat și nimeni din fostul partid Șor nu a fost autorizat să îi ia locul.
În 2023, Șor s-a mutat din Israel în Rusia, de unde critică în mod regulat partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate și pe președinta Maia Sandu.
Șor pledează nevinovat pentru complicitate la furtul miliardului, iar avocații săi au contestat verdictul la Curtea Supremă de Justiție.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Noul parlament al Georgiei, în ședință inaugurală. Opoziția și președinta o boicotează
Parlamentul georgian nou ales s-a întrunit luni în sesiune inaugurală. Parlamentarii opoziției și președinta țării n-au participat, iar mii de protestatari s-au adunat afară, acuzând din nou partidul de guvernământ de fraudarea votului sub influența Rusiei.
Alegerile din 26 octombrie, care au menținut la putere partidul Visul Georgian, au fost văzute în general ca un referendum privind eforturile țării de a adera la Uniunea Europeană, notează Associated Press.
Partidele de opoziție au refuzat să participe la inaugurarea de luni, așa că doar 88 de membri ai partidului Visul Georgian au fost prezenți în sală la prima sesiune a parlamentului de 150 de locuri.
Nika Melia, liderul Coaliției pentru schimbare, a promis că opoziția „va face totul pentru a învinge așa-numitul guvern, guvernul autoproclamat".
„Aceasta este lupta dintre cei care cer libertate și cei care încearcă să consolideze regimul profund autoritar", a mai spus el.
Președinta Salome Zurabișvili, care a respins rezultatele oficiale ale alegerilor din octombrie și a refuzat să recunoască legitimitatea parlamentului, nu a participat la sesiunea de deschidere.
Zurabișvili, a cărei funcție este mai mult ceremonială, a declarat pe X că parlamentul este neconstituțional, date fiind dovezile de fraudă electorală - așa că ea nu își va îndeplini datoria constituțională de a-l inaugura. Zurabișvili a depus mai înainte o plângere la Curtea Constituțională, susținând că două principii fundamentale garantate de constituție - secretul votului și universalitatea acestuia - au fost încălcate.
Câteva mii de protestatari s-au adunat în fața parlamentului pe o vreme ploioasă, luni, la Tbilisi, față în față cu forțele de ordine.
„Guvernul ne-a furat alegerile", a declarat studentul Vaho Sebiskveradze. „ Și nu este vorba doar despre alegeri - este vorba despre furtul viitorului european de la poporul georgian, națiunea georgiană și tineretul georgian."
Comisia Electorală Centrală a declarat că Visul Georgian a câștigat aproximativ 54% din voturi în octombrie. Liderii săi au respins afirmațiile opoziției privind frauda.
Observatorii electorali europeni au declarat că alegerile au avut loc într-o atmosferă de „dezbinare" marcată de cazuri de mită, vot dublu și violență fizică.
- Te-ar putea interesa și: Miting pro-european la Tbilisi. Președinta Georgiei spune că partidul de guvernământ a „capturat” Georgia
Criticii au acuzat Visul Georgian - înființat de Bidzina Ivanișvili, un miliardar care și-a făcut averea în Rusia - că devine din ce în ce mai autoritar și pro-rus. Recent, partidul a promovat legi similare cu cele utilizate de Kremlin pentru a reduce libertatea de exprimare și drepturile LGBTQ+.
În iunie, Uniunea Europeană a suspendat pe termen nelimitat procesul de aderare a Georgiei, după ce parlamentul țării a adoptat o lege care impune organizațiilor care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „urmărind interesele unei puteri străine", la fel ca într-o lege rusă folosită pentru a discredita organizațiile care critică guvernarea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Familiile copiilor cu dizabilități vor primi câte 3.300 de lei la sfârșit de an
Ministerul Muncii și Protecției Sociale va acorda plăți unice, în valoare de 3.300 de lei, familiilor care au copii cu dizabilități severe, accentuate și medii. Astfel, peste 11 400 de familii din R. Moldova vor beneficia de aceste îndemnizații.
Familiile beneficiare vor primi notificări din partea Guvernului, în care vor fi anunțate cum își pot ridica plățile. Decizia face parte din noul pachet de suport al ministerului, elaborat cu susținerea Programului Alimentar Mondial (PAM).
Plata va fi disponibilă la oficiile poștale din toată țara de la data de 10 decembrie. Pentru a beneficia de plata unică, părintele sau reprezentantul legal al copilului care primește alocația socială va trebui să prezinte buletinul de identitate la oficiul poștal.
- Te-ar putea interesa și: Cum ajută statul un copil cu o boală rară
Autoritățile au avut un program similar și în 2023. În decembrie anul trecut, ministerul a oferit câte 5 000 de lei celor 3 019 de familii care au la îngrijire și supraveghere copii cu dizabilități severe.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Avion cargo DHL, prăbușit în Lituania. A murit un membru spaniol al echipajului
Un avion de marfă DHL s-a prăbușit la apropierea de un aeroport din capitala Lituaniei, Vilnius, și a lovit o casă luni dimineață, omorând un membru spaniol al echipajului. Cauza prăbușirii este în curs de investigare.
O înregistrare video de supraveghere a unei companii din apropiere a arătat avionul coborând normal în timp ce se apropia de aeroport, iar apoi explodând într-o minge uriașă de foc în spatele unei clădiri. Momentul impactului nu a putut fi văzut în înregistrarea video, notează Associated Press.
Șeful serviciului de pompieri a declarat că avionul a „derapat” câteva sute de metri, iar fotografiile au arătat fum ieșind dintr-o clădire avariată, într-o zonă cu copaci.
„Din fericire, în ciuda faptului că prăbușirea a avut loc într-o zonă rezidențială, nu s-au pierdut vieți în rândul populației locale", a declarat prim-ministra Ingrida Šimonytė după întâlnirea cu salvatorii.
Echipele de salvare au izolat zona, iar fragmente din avion, în culoarea galbenă caracteristică companiei, au putut fi văzute printre resturile împrăștiate la locul accidentului.
Avionul cargo transporta patru persoane când s-a prăbușit la ora locală 5:30 dimineața. O persoană, un cetățean spaniol, a fost declarată moartă, iar ceilalți trei membri ai echipajului - un spaniol, un german și un lituanian - au fost răniți, a declarat Ramūnas Matonis, șeful departamentului de comunicare al poliției lituaniene, într-un e-mail.
Aeronava DHL era operată de Swiftair, un contractor cu sediul la Madrid. Nici DHL, nici Swiftair nu au oferit comentarii imediate.
„Oamenii au fost evacuați”
„Infrastructura rezidențială din jurul casei lovite era în flăcări, iar casa a fost ușor avariată, dar am reușit să evacuăm oamenii", a declarat Renatas Požėla, șeful Departamentului de Pompieri și Salvare.
Radiodifuzorul public lituanian LRT, citând un oficial de urgență, a declarat că două persoane au fost duse la spital după accident, iar una a fost declarată moartă.
Persoana care a fost ucisă era membru al echipajului de zbor, dar nu pilotul, au declarat oficialii. Pompierii au eliberat doi piloți din cabina de pilotaj, dintre care unul a fost rănit mai grav, potrivit comisarului general al poliției lituaniene Arūnas Paulauskas.
Acesta a declarat că anchetatorii iau în considerare cauze posibile, inclusiv defecțiuni tehnice și erori umane, și nu au exclus posibilitatea unui act terorist.
Prim-ministra a avertizat împotriva speculațiilor, afirmând că anchetatorii au nevoie de timp pentru a-și face treaba.
„Agențiile responsabile lucrează cu sârguință", a declarat Šimonytė. „Îi îndemn pe toți să aibă încredere în capacitatea autorităților de anchetă de a desfășura o investigație amănunțită și profesionistă într-un interval de timp optim. Numai aceste investigații vor scoate la iveală adevăratele cauze ale incidentului - speculațiile și presupunerile nu vor ajuta la stabilirea adevărului."
Autoritatea aeroportuară lituaniană a identificat aeronava ca fiind un avion cargo DHL care sosea din orașul german Leipzig, un important centru de transport de marfă.
Datele de urmărire a zborului de la aplicația FlightRadar24, analizate de AP, au arătat că aeronava a virat spre nordul aeroportului, pregătindu-se pentru aterizare, înainte de a se prăbuși la puțin peste 1,5 kilometri de pistă.
În momentul prăbușirii, temperatura aerului la aeroport cam la limita înghețului, cu cer noros înainte de răsăritul soarelui și vânt de aproximativ 30 km/h.
Boeingul 737 avea 31 de ani, adică destul de vechi, potrivit experților, deși acest lucru nu este neobișnuit pentru zborurile cargo.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Parlicov discută cu Gazprom. Bruxellesul vrea să ajute mai departe Moldova să-și reducă dependența de gazele din Rusia
Comisia Europeană a cerut Chișinăului să pregătească toate planurile necesare înainte de așteptata oprire a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina spre regiunea transnistreană și a spus că este gata să ofere sprijin, dacă va fi nevoie, pentru a garanta securitatea energetică a R. Moldova.
Surse din Comisie au spus Europei Libere că executivul UE colaborează cu R. Moldova „pentru a asigura pe timpul acestei ierni securitatea energetică” a țării candidate, dar și „progresul ei către un sistem energetic mai modern și mai curat”, precum și „reducerea dependenței de importurile de energie din Rusia”.
Ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, călătorește pe 24 noiembrie la St. Petersburg pentru convorbiri cu Gazporm despre cum pot fi continuate livrările de gaze rusești în regiunea transnistreană, după ce, la 1 ianuarie, expiră un acord de tranzit prin Ucraina.
R. Moldova spune că nu mai cumpără gaze rusești pentru consumul de pe malul drept al Nistrului, dar aceste gaze sunt vitale pentru consumatorii din regiunea transnistreană, inclusiv gospodăriile și sectorul industrial, dar și centrala electrică de la Cuciurgan. Astăzi, malul drept își acoperă 80% din consum cu electricitate produsă la Cuciurgan cu gaze rusești, iar alternativele ar fi mai costisitoare și mai nesigure.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul Reporterii | Revenirea la gaze rusești pe malul drept ar fi sinucigașă. Pe malul stâng, este exact invers
Alte surse, din serviciul diplomatic al UE, au spus Europei Libere săptămâna trecută că sunt la curent cu dilemele Chișinăului și cu decizia de a discuta cu Gazprom.
Kievul a spus de mult timp că nu vrea reînnoirea acordului cu Gazprom, care a reglementat în ultimii cinci ani tranzitul de gaze rusești. În afară de R. Moldova, mai pot fi afectate alte câteva țări din UE încă dependente de gazele rusești – Ungaria, Slovacia, Austria. Ucraina spune că Rusia folosește pentru războiul împotriva sa câștigurile din aceste livrări. (A.E.)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Uciderea rabinului moldo-israelian Zvi Kogan în EAU, condamnată la nivel internațional
Moartea unui rabin care deținea cetățenia R. Moldova și a Israelului, aflat de mai mulți ani în Emiratele Arabe Unite, a trezit un șir de reacții pe plan internațional. La Chișinău, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de condoleanțe.
„Ura nu își are locul în lumea noastră. Gândurile noastre sunt alături de familia sa, de comunitatea evreiască și de toți cei îndurerați. Suntem în contact cu Israelul și Emiratele Arabe Unite”, se arată în mesajul șefei statului.
Duminică, 24 noiembrie, Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova anunța că a fost informat de autoritățile Emiratelor Arabe Unite despre decesul rabinului comunității evreiești din Abu Dhabi, Zvi Kogan, un evreu de 28 de ani cu dublă cetățenie, israeliană și moldoveană și statut de rezident în EAU.
Vestea a fost comentată și la Casa Albă, care a numit „o crimă oribilă împotriva tuturor celor care militează pentru pace, toleranță și coexistență”.
Ministerul de Interne de la Abu Dhabi a anunțat că a arestat trei suspecți în legătură cu acest caz. Times of Israel a scris că pe lista suspecților s-ar afla și cetățeni uzbeci recrutați de Iran, care ar fi reușit să fugă în Turcia.
Cadavrul său a fost găsit în orașul Al Ain, aflat la granița cu Oman, au anunțat autoritățile israeliene. Portalul israelian Ynet a scris că mașina rabinului a fost găsită abandonată în apropiere de oraș și că ar fi fost găsite urme de lupte pe vehicul. Rămâne neclar unde a fost ucis rabinul, a spus pentru Reuters, fostul politician israelian Ayoob Kara.
Israelul acuză Iranul
Biroul premierului israelian, Benjamin Netanyahu, a transmis într-un comunicat de presă de după ședința ordinară de duminică a cabinetului său, că Israelul va acționa „cu toate mijloacele pentru a face dreptate” și că serviciile de informații israeliene colaborează cu autoritățile de la Abu Dhabi pe marginea acestui caz. Deși a spus că omorul rabinului este „un atac terorist”, Israelul nu a explicat cum a ajuns la această concluzie și nu a oferit detalii suplimentare, notează CBS.
Președintele Israelului, Isaac Herzog, a condamnat omorul și a mulțumit autorităților din Emiratele Arabe Unite pentru „acțiunea lor rapidă”. De asemenea, Israelul și-a avertizat din nou cetățenii împotriva tuturor călătoriilor „neesențiale” în Emiratele Arabe Unite după uciderea lui Kogan.
„Există (...) încă o amenințare împotriva israelienilor și evreilor din zonă”, se arată într-un avertisment guvernamental emis duminică.
Deși declarația israeliană nu menționează Iranul, serviciile de informații iraniene au efectuat răpiri în trecut în EAU. Oficialii occidentali cred că Iranul conduce operațiuni de informații în EAU și ține sub observație sutele de mii de iranieni care trăiesc în țară.
Teheranul a negat orice implicare în uciderea rabinului.
Cine a fost Zvi Kogan
Rabinul ultraordotox Zvi Kogan a fost dat dispărut joi, 21 noiembrie. El administra un magazin alimentar kosher în Dubai, unde se află o importantă comunitate de israelieni, marea majoritate stabiliți pentru comerț și turism, în special de când Emiratele Arabe Unite și Israelul au stabilit relații diplomatice în 2020 prin Acordurile Abraham, mediate de Donald Trump în primul său mandat prezidențial.
Kogan era un emisar al mișcării Chabad Lubavitch, o ramură proeminentă și foarte respectuoasă a iudaismului ultraortodox cu sediul în cartierul Crown Heights din Brooklyn, New York.
Cu un mesaj de condoleanțe a venit și filiala din Chișinău a mișcării, care a susținut varianta oficială a autorităților israeliene, care au descris cazul ca fiind un „incident terorist antisemit criminal”.
Organizația mai spune că Kogan a ajutat la înființarea primului centru de educație evreiască din Golf.
„Dedicarea și căldura sa au atins nenumărate vieți, inclusiv pe cele de la Casa noastră Chabad din Chișinău, unde vizitele sale au lăsat un impact de durată”, se arată în mesaj.
Emiratele Arabe Unite au o comunitate evreiască înfloritoare, cu sinagogi și întreprinderi care servesc mâncăruri kosher. Rimon Market, un magazin alimentar kosher pe care Kogan îl conducea pe aglomeratul Al Wasl Road din Dubai, a fost închis duminică.
Pe măsură ce războaiele au zguduit regiunea, magazinul a fost ținta protestelor online ale susținătorilor palestinienilor. Mezuzahs de pe ușile din față și din spate ale pieței păreau să fi fost smulse atunci când un jurnalist Associated Press a trecut pe acolo duminică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
În India, în căutare de studenți. Ministrul Dan Perciun participă la un forum educațional din New Delhi
Ministrul Educației, Dan Perciun, întreprinde în această săptămână o vizită în India, împreună cu rectorii Universității Tehnice din Moldova, Universității Pedagogice „Ion Creangă” și Academiei de Studii Economice.
Delegația din Republica Moldova participă la un forum internațional în educație, „World Education Forum 2024”, organizat în New Delhi, pentru a propune oferta educațională a universităților din Moldova tinerilor din India.
Într-o postare pe Facebook, ministrul Educației a spus că, în cadrul acestei vizite, își propune să crească vizibilitatea Republicii Moldova în India, să consolideze relațiile cu oficialii indieni și să accelereze acreditarea specializării de medicină veterinară de către autoritățile din New Delhi.
„India, cu o piață de 1,5 miliarde de oameni, reprezintă o oportunitate pe care trebuie să o valorificăm, atât prin vinurile noastre, cât și prin serviciile educaționale. Pe lângă medicină, putem să promovăm domenii precum medicina veterinară, IT, business, psihologie, game design și animație”, a spus Dan Perciun.
La Universitatea de Stat de Medicină Și Farmacie „Nicolae Testemițeanu” învață cea mai mare comunitate de studenți străini din R. Moldova - peste 1300.
Potrivit autorităților din Educație, fiecare student străin care studiază în Republica Moldova contribuie cu aproximativ 10.000 euro anual la economia țării, prin taxe de studii, cazare, alimentație și alte servicii. Aceste resurse sprijină crearea locurilor de muncă și investițiile în universități, îmbunătățind condițiile pentru toți studenții.
Potrivit statisticilor, fiecare al zecelea student care învață în Republica Moldova este străin. Totodată, în ultimii 10 ani, numărul tinerilor de peste hotare înmatriculați în universitățile moldovene a crescut de la 1,3% la 9,7%.
- Te-ar putea interesa și: Studenții străini mențin pe linia de plutire universitățile din R. Moldova
Veniturile pe care le aduc studenții străini se ridică la 100 de milioane de lei anual, fapt ce le permite instituțiilor de învățământ superior să supraviețuiască, în condițiile în care, în ultimele două decenii, numărul studenților a scăzut dramatic din cauza migrației.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Elena Lasconi, prima în preferințele alegătorilor moldoveni. Cum au votat cetățenii români din R. Moldova la prezidențialele din România
Fosta jurnalistă Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România (USR), s-a situat pe primul loc, cu peste 56%, în preferințele alegătorilor români din R. Moldova, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Participarea la vot în R. Moldova a fost una record - peste 80 de mii de alegători s-au prezentat la cele 59 de secții de votare deschise în țară pentru alegerile prezidențiale din 22-24 noiembrie, potrivit datelor preliminare ale Autorității Electorale Permanente din România (AEP), prezentate după numărarea a peste 99,8% din voturi.
Pe locul doi s-a situat candidatul Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă - cu 20% din voturi, iar pe locul trei - candidatul Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, cu 6,9%. Aceștia sunt urmați de Mircea Geoană – cu 5,67%, și candidatul AUR, George Simion – cu 3,98%.
Candidatul independent Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, s-a clasat pe locul șase în R. Moldova, cu 3,11% din voturi.
În primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2019, în R. Moldova au votat 43.307 alegători. Recordul anterior al participării la un scrutin românesc în R. Moldova a fost stabilit la europarlamentarele din luna iunie, când prezența a fost de 56.700 de alegători.
Elena Lasconi, în vârstă de 52 de ani, este primar al orașului Câmpulung (Argeș) și lidera grupării de opoziție de centru-dreapta Uniunea Salvați România (USR). Fostă jurnalistă, ea s-a alăturat USR în 2018 și a devenit șefa partidului în acest an. Lasconi a pledat pentru creșterea cheltuielilor destinate apărării României și în sprijinul Ucrainei. Ea s-a poziționat în general ca un candidat anti-guvernare, cu promisiunea de a combate corupția la nivel înalt și influența politică din sistemul de sănătate și educație. Este pro-UE și pro-NATO. Lasconi susține, singura dintre candidații prezidențiali din România, uniunile civile pentru cuplurile de același sex, deși se opune legalizării căsătoriei lor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Călin Georgescu, un necunoscut în politică, învinge în primul tur al prezidențialelor din România, Ciolacu sau Lasconi - pe locul doi
Călin Georgescu, un necunoscut pe scena politică din România, care și-a făcut campanie pe TikTok cu mesaje anti-occidentale, a câștigat primul tur al prezidențialelor, românești, urmând să-l întâlnească în turul doi fie pe premierul Marcel Ciolacu (PSD), fie pe Elena Lasconi (USR).
Rezultatele la numărarea aproape tuturor proceselor verbale arată că independentul Georgescu a obținut pe 24 noiembrie 22,91 % (2.110.870 voturi).
Cu câteva zeci de mii de voturi de numărat, Ciolacu avea 19,19 %, iar Lasconi - 19,14 %, cu diferența dintre ei micșorându-se.
Este posibil ca în turul doi de scrutin, din 8 decembrie, să se bată Georgescu și Ciolacu sau Georgescu și Lasconi, competiția pentru locul doi fiind foarte strânsă.
Oricare dintre cei doi, Lasconi sau Ciolacu, îl poate învinge pe Georgescu în turul doi de scrutin.
Politician eurosceptic și anti-occidental, Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, este un necunoscut în politica românească.
În campania actuală pentru prezidențiale, a folosit intensiv platforma TikTok pentru a-și face cunoscute ideile. A câștigat astfel rapid în popularitate.
Consemnând rezultatul din primul tur de scrutin al prezidențialelor românești, agențiile internaționale de știri o numesc „un cutremur politic”, amintesc că Georgescu este un politician de „extremă dreapta”, fost membru al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și că a declarat că NATO nu va proteja niciunul dintre membrii săi în cazul în care vor fi atacați de Rusia. (A.E.)
După Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Alegeri prezidențiale în România. Rezultate exit-poll
Rezultatele sondajelor făcute la ieșirea din secțiile de votare arată că pe primele două poziții se află Marcel Ciolacu și Elena Lasconi.
Rezultatele exit-poll CIRA arată că pe primul loc se află Marcel Ciolacu (PSD) - 24,1%, urmat de Elena Lasconi (USR) - 19,6%, Călin Georgescu (independent) - 17,1%, George Simion (AUR) - 13,8%, Nicolae Ciucă (PNL) - 12,7%.
Datele exit-poll-ului sunt valabile pentru voturile exprimate la ora 21:00 și nu cuprind datele din diaspora.
Rezultatele exit-poll CURS, publicate de Digi24, arată că pe primul loc se află Marcel Ciolacu (PSD) - 24,6%, urmat de Elena Lasconi (USR) - 18,2%, Călin Georgescu (independent) - 16,5%, George Simion (AUR) - 14%, Nicolae Ciucă (PNL) - 13%.
Datele exit-poll-ului sunt valabile pentru ora 21:00 și nu cuprind datele din diaspora.
Exit poll-uri pentru ora 19:00
Rezultatele exit-poll făcute publice de CIRA-AVANGARDE arată că pe primul loc se află Marcel Ciolacu (PSD) - 25%, urmat de Elena Lasconi (USR) - 18%, Călin Georgescu (independent) - 16%, George Simion (AUR) - 15%, Nicolae Ciucă (PNL) - 14%.
Datele exit-poll-ului sunt valabile pentru ora 19:00.
Rezultatele exit-poll CURS arată că pe primul loc se află Marcel Ciolacu (PSD) - 25%, urmat de Elena Lasconi (USR) - 18,1%, Călin Georgescu (independent) - 16%, George Simion (AUR) - 14,1%, Nicolae Ciucă (PNL) - 13%.
Datele exit-poll-ului sunt valabile pentru ora 19:00.
Aproape 9,5 milioane de persoane au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale din România. În Republica Moldova, au votat aproape 81 de mii de alegători, depășind cu mult recordul de până acum de 56 de mii de votanți la europarlamentarele din iunie a acestui an.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Fără restricții la aeroport
Restricțiile de acces pe Aeroportul Internațional Chișinău au fost scoase, începând de astăzi, 23 noiembrie. Potrivit Poliției de Frontieră, accesul în terminalul aeroportului va fi permis tuturor persoanelor, fie că sunt pasageri sau își doresc să întâmpine pe cineva drag.
Ultima dată, restricțiile au fost prelungite pe 30 octombrie. Autoritățile au declarat atunci că măsurile sunt necesare „pentru a asigura confortul, liniștea și siguranța tuturor călătorilor”.
- Te-ar putea interesa și: Restricțiile de acces la Aeroportul Chișinău, prelungite cu încă o lună
Începând cu 1 mai 2024, accesul în terminalul aeroportuar era permis doar pasagerilor cu bilete și documente de călătorie, personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. Persoanele care veneau să-i întâmpine ori să-i petreacă pe călători nu aveau acces în aeroport.
Poliția moldoveană a explicat necesitatea introducerii măsurilor sporite de securitate prin fluxul mare de pasageri în perioada sărbătorilor de la începutul lunii mai, inclusiv a sărbătorii Paștelui. De atunci însă, restricțiile au fost prelungite în fiecare lună.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Republica Moldova și Franța au semnat un memorandum de cooperare în domeniul integrării europene
Biroul pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova și Secretariatul General pentru Afaceri Europene al Franței au semnat un memorandum de cooperare prin care Parisul va sprijini Chișinăul în procesul modernizării instituțiilor statului la standardele Uniunii Europene.
Documentul a fost semnat pe 22 noiembrie, la Chișinău, de către viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și ministrul delegat pentru Europa al Republicii Franceze, Benjamin Haddad.
Memorandumul va permite R. Moldova să preia și să aplice practicile instituțiilor din Franța, dar și să beneficieze de consultanța experților francezi la Chișinău în instruirea angajaților din sectorul public și în procesul de screening al legislației.
„Etapa avansată a procesului de aderare a R. Moldova la UE se datorează într-o manieră hotărâtoare Franței”, a spus Gherasimov, care a declarat că speră ca la începutul anului viitor R. Moldova să înceapă negocierile de aderare propriu-zise.
La rândul său, Haddad a subliniat că vizita lui are loc în contextul în care R. Moldova și-ar fi confirmat dorința aderării la Uniunea Europeană după alegerile și referendumul care au avut loc „într-un mod corect și transparent” în ciuda faptului că țara a fost „ținta unor atacuri fără precedent și interferențelor străine orchestrate de Rusia”.
În context, oficialul francez a asigurat că Franța va sprijini R. Moldova „pe termen lung” pentru consolidarea instituțiilor statului și a lupta împotriva interferențelor străine.
Maia Sandu vrea o cooperare mai strânsă cu Franța, după amestecul Rusiei în alegerile moldovene
În aceeași zi, ministrul francez a avut o întrevedere cu președinta Maia Sandu, care a mulțumit oficialului occidental pentru „contribuția Franței la susținerea reformelor, consolidarea instituțiilor statului și promovarea democrației în Republica Moldova”, potrivit unui comunicat al Președinției moldovene.
Sandu a îndemnat partea franceză pentru „dezvoltarea unui parteneriat bilateral strategic”, care să includă și colaborarea pentru combaterea dezinformării și a interferențelor externe în R. Moldova.
Subiectul a fost abordat după începutul audierilor la Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică ale instituțiilor de resort pentru a înțelege și preveni pe viitor o schemă masivă de cumpărare de voturi, pe care Rusia și Ilan Șor ar fi folosit-o la recentele alegeri prezidențiale și la referendum.
- Te-ar putea interesa și: Șor, Dughin, „Wagner”: Primele audieri în Parlament privind amestecul Rusiei în alegerile din Republica Moldova
Vorbindu-le jurnaliștilor după audierile cu ușile închise din 20 noiembrie, președintele comisiei parlamentare, Lilian Carp, deputat PAS, a spus că „acțiunile de fraudare a alegerilor din R. Moldova au fost posibile prin ingerința Federației Ruse”.
El a precizat că autoritățile știu că cel puțin 140.000 de cetățeni moldoveni „și-au vândut votul”, fiind plătiți între altele prin intermediul unei aplicații de telefon a băncii rusești de stat PSB.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ministerul Educației a ajuns la un consens cu Primăria Chișinău privind salariile profesorilor
După mai multe ședințe, Ministerul Finanțelor a acceptat, pe 22 noiembrie, să aloce 123 de milioane de lei din cele 209 de milioane solicitate de Primăria Chișinău pentru achitarea salariilor profesorilor.
De asemenea, primăria a reușit să identifice 86 de milioane de lei din economiile făcute la alte articole bugetare, care pot fi realocate rapid pentru plata salariilor. Potrivit autorităților, aceste sume vor acoperi integral necesitățile salariale și primele cadrelor didactice până la finalul anului curent.
Discuțiile privind riscul ca angajații din educație din Chișinău să nu-și primească salariile pentru luna decembrie au apărut în spațiul public, pe 18 noiembrie, în cadrul ședinței operative a primăriei.
Șeful direcției educație, Andrei Pavaloi a spus că circa 7.000 de angajați din 167 de instituții din sistemul educațional municipal riscă să rămână în ajun de sărbătorile de iarnă fără prime și salarii din cauza deficitului bugetar.
- Te-ar putea interesa și: Ministerul Educației spune că profesorii din capitală își vor primi salariile, după disputa cu Primăria Chișinău
Ministrul Educației, Dan Perciun a spus că primăria ar avea în rezervă circa 138 de milioane de lei și au creat o „criză artificială”.
Bugetul pentru educație al Chișinăului în 2024 se ridică la 4,14 miliarde de lei, din care Guvernul alocă 3,51 miliarde de lei, iar Primăria s-a angajat să contribuie cu 612 milioane de lei. În municipiul Chișinău sunt 150 de școli și 126 de grădinițe.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Acord în UE: România și Bulgaria vor intra în Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025
România și Bulgaria ar urma să fie membre depline ale spațiului Schengen, inclusiv terestru, începând din 1 ianuarie 2025, după ce miniștrii de Interne ai celor două țări au ajuns vineri la un acord cu omologul austriac. O decizie oficială urmează să fie anunțată în luna decembrie. România și Bulgaria sunt, din martie 2024, membre Schengen cu spațiul aerian și maritim.
Miniștrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria și Austria au ajuns vineri la un acord informal, în discuții care au avut loc la Budapesta, pentru intrarea României și Bulgariei în Schengen cu granițele terestre.
„România și Bulgaria aparțin pe deplin spațiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuțiilor informale de astăzi, la Budapesta”, a declarat Ursula von der Leyen, vineri, pe contul său de X (Twitter).
„Urmează decizia oficială a Consiliului UE. Să vedem un Schengen mai puternic în 2025”, a adăugat președinta Comisiei Europene.
Premierul maghiar, Viktor Orban, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că Austria a renunțat să se mai opună aderării României și Bulgariei la Schengen terestru, în urma discuțiilor informale de la Budapesta.
Intrarea propriu-zisă în Schengen terestru va avea loc la 1 ianuarie 2025, a anunțat el.
„Dacă toate merg conform planurilor noastre, atunci de la 1 ianuarie, dacă mă duc la domnul premier cu mașina, nu voi mai fi oprit la frontieră ci voi putea conduce mașina de la Budapesta la București fără să fie vreun control”, a spus Orban.
Decizia oficială va fi anunțată pe 12 decembrie, la Consiliul European de la Bruxelles, când va avea loc și votul șefilor de stat și de guvern din UE, a mai spus oficialul maghiar.
Vineri, pe 22 noiembrie, la Budapesta au avut loc noi negocieri politice și tehnice pe această temă între miniștrii de Interne din România, Bulgaria, Austria și Ungaria.
„Toate criteriile au fost întrunite și toate barierele au fost eliminate (...) Toate cele patru țări vor munci necontenit ca, de la 1 ianuarie, România să devină membră a spațiului Schengen, nu doar pe cale aeriană și maritimă, dar și terestră. Decizie pentru care este nevoie de toți miniștrii de interne ai Uniunii Europene”, a mai spus premierul Ungariei.
„Salut evoluția pozitivă de astăzi privind aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Parlamentul European a avut această solicitare din prima zi. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică. Aștept cu nerăbdare o decizie finală în zilele următoare”, a declarat președinta Parlamentului European Roberta Metsola.
În decembrie 2022, Austria s-a opus în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne de la Bruxelles aderării complete a României la spațiul de liberă circulație.
Într-un interviu acordat săptămâna aceasta pentru Europa Liberă, reprezentanta Uniunii Europene pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, și-a arătat optimismul cu privire la faptul că Austria nu se va mai opune ca România și Bulgaria să între în spațiul Schengen și cu frontierele terestre.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Informații utile pentru cetățenii moldoveni, după intrarea României în spațiul Schengen
Întrebată care sunt argumentele pentru blocarea, în continuare, a accesului României în Schengen și cu granițele terestre, Johansson spune că acestea nu există.
„Nu văd niciun obstacol, trebuie s-o spun. Totul este îndeplinit. Totul este pregătit. România și Bulgaria sunt pregătite. Spațiul Schengen este pregătit. Așa că nu văd niciun obstacol”, a spus ea.
„Este timpul să ridicăm acum controalele la frontierele interne. Și sper să văd că acest lucru se va întâmpla înainte de a termina acest mandat, ceea ce, după cum știți, se va întâmpla în câteva săptămâni”, a adăugat Ylva Johansson.
Miza aderării terestre la spațiul Schengen este că nici șoferii de mașini și nici cei de camioane de marfă nu vor mai fi obligați să oprească la granițele către țările membre.
Pe 31 martie, România și Bulgaria au intrat în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Start votului în R. Moldova pentru alegerea președintelui României
Astăzi s-au deschis secțiile de votare din diaspora, inclusiv din Republica Moldova, organizate pentru alegerea președintelui României.
Moldovenii cu cetățenia română pot vota la cele 59 de secții deschise pe tot teritoriul R. Moldova: 17 secții de votare vor fi deschise în regiunea de nord a R. Moldova, 34 – în regiunea de centru (16, la Chișinău) și opt secții de votare – în regiunea de sud.
La fel ca și în R. Moldova, în alegerile din România este posibil votul prin corespondență, introdus în 2019. Aproape 7.000 de cetățeni români au apelat la această modalitate de vot, dintre care doar 17 – în R. Moldova.
Secțiile s-au deschis pe 22 noiembrie, la ora 12:00 și se vor închide la ora 21:00. Votarea va continua pe 23 noiembrie și 24 noiembrie (07:00 – 21:00).
Ulterior, votul pentru alegerea deputaților și senatorilor va avea loc pe parcursul a două zile: 30 noiembrie – 1 decembrie (07:00 – 21:00).
- Te-ar putea interesa și: Ce le promit moldovenilor principalii candidați la Președinția României
Pe buletinul de vot pentru prezidențiale, cetățenii români vor avea de ales dintre 13 candidați la funcția de președinte al României.
Sondajele arată că cinci candidați au cele mai mari șanse să ajungă în turul doi, din 8 decembrie: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) și Mircea Geoană (independent).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
L-ați aresta pe Netanyahu? Irlanda sau Spania - da, Ungaria - ba!
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat joi că a emis mandat de arestare pe numele premierului israelian, Benjamin Netanyahu, pentru crime de război comise împotriva palestinienilor, în Gaza. Mai sunt vizați fostul său ministru al apărării, dar și un lider Hamas, pentru atacul din 7 octombrie.
Nimeni nu prea crede că „Bibi” chiar va ajunge la Haga, dar decizia CPI a stârnit o avalanșă de declarații, reafirmând liniile de demarcație în această chestiune internațională delicată.
Irlanda: „Aplicăm mandatele”
Poliția irlandeză l-ar aresta pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, dacă acesta ar ajunge în Irlanda, a declarat premierul țării din Uniunea Europeană.
Întrebat de radiodifuzorul național irlandez RTE dacă Netanyahu ar fi arestat în Irlanda, Taoiseach (titlul oficial de premier în Irlanda) Simon Harris a declarat vineri: „Da, absolut. Susținem instanțele internaționale și aplicăm mandatele lor”.
Harris nu a fost întrebat despre ceilalți dați în urmărire, dar vicepremierul irlandez, Micheal Martin, a declarat mai târziu, că și ei ar fi arestați: „Nu ar trebui să existe niciun echivoc în condamnarea Hamas și a Hezbollah în ceea ce privește ceea ce au făcut și, într-adevăr, rolul malefic al Iranului în regiune - deoarece este o problemă complexă, nu este simplă”.
Liderii irlandezi au respins, de asemenea, condamnarea de către SUA și Israel a deciziei CPI.
Olanda, Elveția, Italia și Spania au declarat și ele că își vor respecta angajamentele și obligațiile privind Statutul de la Roma și dreptul internațional. Austria a declarat același lucru, deși ministrul său de externe, Alexander Schallenberg, a adăugat, separat, că „mandatul este absurd”.
Ministerul de Externe al Franței a declarat că răspunsul său la mandate va fi în conformitate cu statutul CPI, dar a refuzat să confirme dacă îl va aresta pe Netanyahu, invocând complexitatea juridică.
„Marea Britanie respectă independența CPI”, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului Keir Starmer, fără a confirma dacă Marea Britanie ar aplica mandatele.
Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a declarat: „Este important ca CPI să își îndeplinească mandatul într-un mod judicios. Am încredere că instanța va proceda cu cazul pe baza celor mai înalte standarde de proces echitabil”.
Ministra suedeză de Externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat că Suedia și UE „sprijină activitatea importantă a Curții și protejează independența și integritatea acesteia”. Autoritățile suedeze de aplicare a legii decid cu privire la arestarea subiecților mandatelor CPI pe teritoriul suedez, a adăugat ea.
Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat că mandatul de arestare al CPI este un pas „plin de speranță” și extrem de important în aducerea în fața justiției a autorităților israeliene care au comis genocid împotriva palestinienilor. „Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că dreptul internațional este pus în aplicare pentru a pedepsi genocidul”, a mai spus Fidan.
Orban-contra
Premierul Viktor Orban a declarat vineri că îl va invita pe premierul Netanyahu să viziteze Ungaria, afirmând că va garanta că un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale împotriva lui Netanyahu „nu va fi respectat”.
Orban, a cărui țară deține președinția semestrială rotativă a Uniunii Europene, a declarat la radioul de stat că mandatul de arestare al CPI este „greșit” și a afirmat că liderul israelian va putea purta negocieri în Ungaria „în condiții de siguranță adecvate”.
„Astăzi îl voi invita pe prim-ministrul Israelului, domnul Netanyahu, pentru o vizită în Ungaria și, în cadrul acestei invitații, îi voi garanta că, dacă va veni, hotărârea CPI nu va avea niciun efect în Ungaria și nu vom urma conținutul acesteia”, a declarat Orban.
De când Orban și partidul său naționalist Fidesz au ajuns la putere în 2010, el și Netanyahu au forjat relații politice strânse.
Altă țară cu politică puternic pro-israeliană din Europa Centrală, Cehia, a condamnat în termeni duri decizia CPI.
„Propunerea procurorului-șef al CPI de a emite un mandat de arestare pentru liderii unui guvern ales în mod democratic împreună cu liderii unei organizații teroriste islamiste este îngrozitoare și complet inacceptabilă”, a scris premierul ceh Petr Fiala pe social media.
Fiala nu a spus limpede dacă cehii l-ar aresta sau nu pe Netanyahu.
Alte țări est-europene nu au comentat imediat situația creată în urma deciziei CPI.
Putin în Mongolia
Prin decizia de joi a CPI, Netanyahu i se alătură președintelui rus Vladimir Putin pe lista liderilor care pot fi arestați când călătoresc.
După ce a fost acuzat oficial de crime de război în Ucraina, mai precis de deportarea copiilor ucraineni, Putin a călătorit totuși, în septembrie 2024, într-o țară semnatară a tratatului de înființare CPI, Mongolia.
În urma apelurilor din partea, printre altele, a Ucrainei, a Uniunii Europene și a CPI fie de a-i refuza intrarea lui Putin, fie de a-l aresta, un purtător de cuvânt al guvernului mongol a declarat atunci că țara este dependentă de energia rusească și, prin urmare, nu este pregătită să îl aresteze pe președintele rus.
- Te-ar putea interesa și: Vizita lui Putin în Mongolia demonstrează limitele Curții Penale Internaționale
„Mongolia importă 95% din produsele sale petroliere și peste 20% din electricitate din vecinătatea noastră imediată... Această aprovizionare este esențială pentru a ne asigura existența noastră și a poporului nostru", a declarat purtătorul de cuvânt.
Ce este CPI și de ce contează?
Statutul de la Roma - care a fost semnat în 1998 și a intrat în vigoare în 2002 - a instituit Curtea Penală Internațională. Curtea internațională permanentă este responsabilă de urmărirea penală a persoanelor pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
Cei care militează pentru justiție la nivel mondial consideră că aceasta este o etapă importantă, deoarece a instituit un mecanism juridic prin care indivizii sunt trași la răspundere pentru infracțiuni care depășesc frontierele naționale.
CPI este considerată tribunal de ultimă instanță. Aceasta înseamnă că, în temeiul „principiului complementarității”, CPI își poate exercita jurisdicția numai în cazul în care o instanță națională nu dorește sau nu poate să urmărească în justiție infracțiuni grave.
Israelul spune că are o justiție independentă, capabilă să rezolve asemenea cazuri, dar organizațiile internaționale pentru drepturile omului se îndoiesc din ce în ce mai tare.
Din 2002, CPI a pus sub acuzare peste 50 de persoane, majoritatea din țări africane. Douăzeci și una de persoane au fost reținute la Haga, unde se află sediul Curții; 10 au fost condamnate, iar patru au fost achitate.
Republica Moldova a ratificat Statutul CPI la 12 octombrie 2010.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
China liberalizează vizele pentru români și alți europeni, din 30 noiembrie
China a anunțat că își va extinde regimul fără vize cu țări ca Bulgaria, România, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord, Malta, Letonia și Estonia, dar și Japonia, începând cu 30 noiembrie 2024 până la 31 decembrie 2025.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing a mai declarat vineri că se va extinde și perioada de ședere fără viză la 30 de zile (de la 15 zile, în prezent) pentru cetățenii tuturor celor 38 de țări din cadrul programului său fără vize, informează Reuters, citând televiziunea de stat chineză.
Renunțarea la vize pentru japonezi și călătorii din opt țări europene, anunțată vineri, are caracter temporar - dar este foarte probabil să fie permanentizată după expirare, la sfârșitul anului viitor.
China a liberalizat anterior vizele pentru Coreea de Sud și unele țări europene pentru a stimula turismul și comerțul pe fondul unei economii slăbite.
În 2019, anul dinaintea pandemiei de COVID 19, China a fost vizitată de aproape 98 de milioane de străini. În 2023 au fost numai 35 de milioane, potrivit BBC.
Japonia, mare partener comercial și rival regional al Chinei, a reacționat spunând că speră că decizia Chinei va promova schimburile „interpersonale” între cei doi vecini, potrivit declarației făcute vineri de Yoshimasa Hayashi, secretarul cabinetului șef al Japoniei, la o conferință de presă.
Pe lista țărilor europene ai căror cetățeni nu au nevoie de viză pentru șederi de scurtă durată în China se află acum 24 de state. R. Moldova nu se numără printre ele.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia oferă Coreei de Nord rachete și petrol în schimbul soldaților trimiși în războiul din Ucraina
Rusia a furnizat rachete antiaeriene și petrol Coreei de Nord în schimbul trimiterii de trupe în războiul din Ucraina, a spus vineri, 22 noiembrie, un înalt oficial sud-coreean. SUA, Coreea de Sud, Ucraina și alte state spun că Phenianul a trimis peste 10.000 de soldați în Rusia.
Directorul Serviciului Național de Informații al Coreei de Sud, Shin Won-sik, a spus vineri, la o emisiune televizată, că Seulul a descoperit că Rusia a furnizat rachete antiaeriene și alte echipamente Coreei de Nord, ca parte a eforturilor regimului comunist de consolidare a rețelei de apărare aeriană a Phenianului, capitala țării, scrie AP.
Shian spune că Rusia a mai oferit, de asemenea, asistență economică diversă Coreei de Nord.
Serviciul de informații al Coreei de Sud a spus miercuri parlamentarilor că nord-coreenii au trimis recent sisteme de artilerie suplimentare și în Rusia. Luna trecută, serviciile de informații de la Seul au afirmat că Phenianul a trimis peste 13.000 de containere de artilerie, rachete și alte arme convenționale în Rusia începând din august 2023 pentru a reface stocurile de arme în scădere ale Moscovei.
Parlamentarii sud-coreeni au spus săptămâna aceasta că circa 10.900 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați la Kursk ca parte a unităților aeropurtate și maritime ale Rusiei, care se confruntă cu forțele ucrainene. Unele dintre aceste unități au participat deja la lupte, au spus deputații, care au citat un raport al agenției de spionaj a Coreei de Sud.
- Te-ar putea interesa și: Ce rol pot avea soldații nord-coreeni pe frontul în care Rusia presează Ucraina?
Rusia ar mai fi oferit Coreei de Nord și tehnologie militară pentru a susține programul de sateliți al țării, după încercarea eșuată de a lansa un satelit spion la începutul acestui an.
La schimbul pentru soldații trimiși în Rusia, Coreea de Nord ar mai fi primit din partea Moscovei și circa un milion de barili de petrol începând cu luna martie a acestui an, conform analizei imaginilor din satelit de la Open Source Centre, un grup de cercetare non-profit cu sediul în Regatul Unit, scrie BBC.
Transferurile încalcă sancțiunile ONU, care interzic țărilor membre să vândă petrol Coreei de Nord, cu excepția unor cantități mici, în încercarea de a sufoca economia acesteia pentru a o împiedica să dezvolte în continuare arme nucleare.
În iunie, liderul nord-coreean, Kim Jong-un, și președintele rus, Vladimir Putin, au semnat un tratat de parteneriat strategic, care obligă ambele state să-și ofere asistență militară „fără întârziere” în cazul unui atac asupra unuia din ele și să coopereze la nivel internațional pentru a se opune sancțiunilor occidentale.
Putin a numit acordul, semnat în cadrul vizitei sale la Phenian, ca fiind un „document revoluționar”.
Experții citați de AFP spun că Phenianul ar folosi Ucraina ca mijloc de realiniere a politicii sale externe. Prin trimiterea de soldați, Coreea de Nord se poziționează în cadrul economiei de război rusești ca furnizor de arme, sprijin militar și forță de muncă - ocolindu-și aliatul tradițional, vecinul și principalul partener comercial, China.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
România a semnat contractul de achiziție a 32 de avioane de vânătoare F-35 cu ajutorul unei finanțări oferite de Guvernul SUA
România va achiziționa de la Statele Unite primele 32 de avioane F-35 pentru două escadrile, prin care Forțele Aeriene Române fac tranziția către generația a V-a de aeronave.
Semnarea protocolului s-a făcut la Guvern, iar documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și de ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, în prezența premierului Marcel Ciolacu și a altor oficiali români și americani.
„Investiția în tehnologie modernă și în capabilități de apărare de vârf este o garanție pentru un viitor mai sigur. Cele 32 de aeronave pentru care s-a semnat contractul de achiziție între guvernele României și Statelor Unite ale Americii reprezintă vârful de performanță aviatică la acest moment pe plan mondial și vor asigura interoperabilitatea cu aliații din NATO”, a spus ministrul Apărării naționale.
El a exprimat, totodată, decizia guvernului român de a aloca 2,5% din PIB pentru apărare, conform angajamentelor asumate în alianța Nord-Atlantică.
„Decizia României de a achiziționa aceste avioane de luptă avansate reprezintă un pas important în modernizarea continuă a Forțelor Armate Române și va contribui semnificativ la apărarea pe termen lung a Alianței NATO și la securitatea noastră colectivă. (...) Alianța rămâne unită în fața provocărilor noastre comune de securitate. Sunt încrezătoare că, lucrând împreună, vom continua să ne întărim pregătirea colectivă pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”, a spus ambasadoarea Kathleen Kavalec.
Răspunzând întrebărilor presei, Kavalec a spus că va dura „ceva timp până la achiziționarea avioanelor și aducerea lor aici” și a estimat că „până în 2030 aceste avioane vor putea să zboare deasupra României”, dar a amintit că, între timp, „România beneficiază de flota de avioane F-16 și de centrul său de pregătire F-16, care va pregăti tranziția la programul F-35”.
- Te-ar putea interesa și: România adoptă o lege pentru cumpărarea de avioane de luptă F-35. Primele ar urma să vină prin 2030
„Astăzi, 21 noiembrie, România a făcut un pas important în modernizarea capacităților sale de apărare prin semnarea Scrisorii de Ofertă și Acceptare (LOA) pentru achiziționarea a 32 de aeronave F-35 Lightning II de la Lockheed Martin prin intermediul unei Finanțări Militare Externe oferite de Guvernul SUA”, transmite Ambasada SUA.
„Această decizie istorică îmbunătățește capabilitățile de apărare ale României, asigurând o forță militară robustă, de ultimă generație, capabilă să facă față provocărilor de securitate actuale și viitoare, consolidând totodată rolul său în apărarea colectivă a NATO”, arată sursa citată.
Tehnologia avansată a F-35, capabilitățile stealth și senzorii de ultimă generație vor îmbunătăți apărarea aeriană a României, asigurând o protecție superioară a teritoriului său suveran, spune Ambasada SUA.
De asemenea, aceste aeronave vor consolida interoperabilitatea României cu forțele NATO, și implicit capacitatea Alianței de a descuraja amenințările și de a răspunde rapid provocărilor emergente.
Ambasadoarea Kathleen Kavalec a subliniat în cadrul ceremoniei importanța acestei achiziții.
„Această achiziție reprezintă nu numai un salt major pentru capabilitățile de apărare, ci și o oportunitate semnificativă pentru avansul tehnologic și crearea de locuri de muncă în România. Lockheed Martin, un partener de lungă durată al României, va juca un rol cheie în sprijinirea acestei tranziții, oferind instruire avansată pentru piloții și personalul de întreținere din România.”
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Primul lot de ouă moldovenești a ajuns pe rafturile din UE
Primele loturi de ouă moldovenești care au ajuns la 20 noiembrie pe rafturile consumatorilor europeni sunt ale unei ferme din comuna Bleșteni, raionul Edineț, care la începutul lunii octombrie a primit dreptul de a le exporta în UE.
Anunțul a fost făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) într-un comunicat de presă publicat joi, 21 noiembrie. În prezent, în R. Moldova există trei agenți economici care pot exporta ouă și carne de găină pe piața UE.
Pentru a putea exporta în blocul comunitar, agenții economici trebuie să-și modernizeze centrele de producere, inclusiv cele de colectare, marcare și ambalare a ouălor.
Totodată, la 8 octombrie, pe piața unică a comunității europene au ajuns și primele loturi de carne proaspătă de pasăre din R. Moldova.
R. Moldova a primit dreptul de a exporta produse avicole în UE în martie 2023.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie - septembrie curent, exporturile de produse lactate și ouă de păsări s-au redus cu peste 21%, în comparație cu perioada similară din 2023.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Curtea Penală Internațională emite mandate de arestare pentru Netanyahu și oficiali Hamas
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis joi mandate de arestare pentru premierul israelian, Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării, Yoav Gallant, și conducerea organizației Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.
Toți sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității, legate de războiul din Gaza și de atacurile din octombrie 2023 care au declanșat ofensiva Israelului în teritoriul palestinian.
Netanyahu și ceilalți suspecți sunt acum dați în urmărire la nivel internațional. Asta ar putea să îi izoleze și mai mult și să complice eforturile de negociere a unei încetări a focului pentru a pune capăt conflictului de 13 luni, scrie Associated Press. Cu toate acestea, implicațiile practice ale deciziei CPI ar putea fi limitate, deoarece Israelul și principalul său aliat, Statele Unite, nu sunt membri ai Curții, iar mulți dintre oficialii Hamas au fost uciși deja în conflict.
Decizia era așteptată, căci procesul juridic care a dus la ea a fost public și controversat.
Netanyahu și alți lideri israelieni au condamnat cererea de mandate a procurorului-șef al CPI, Karim Khan, ca fiind „rușinoasă” și „antisemită”. Președintele american Joe Biden l-a criticat, de asemenea, pe Khan și și-a exprimat sprijinul pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas. Hamas a criticat, de asemenea, cererea.
„Camera a considerat că există motive rezonabile să se creadă că ambele persoane [Netanyahu, Gallant - n.r.] au privat în mod intenționat și cu bună știință populația civilă din Gaza de lucruri indispensabile supraviețuirii lor, inclusiv alimente, apă și medicamente și materiale medicale, precum și combustibil și electricitate”, a scris completul de trei judecători în decizia sa unanimă de a emite mandate pentru liderii israelieni.
Ne putem ancheta singuri!
De asemenea, instanța a emis un mandat de arestare împotriva lui Mohammed Deif, unul dintre liderii Hamas. Procurorul-șef al CPI solicitase, de asemenea, mandate pentru alte două figuri importante ale Hamas, Yahya Sinwar și Ismail Haniyeh, însă ambii au fost uciși în conflict.
Ministerul israelian de Externe a declarat în septembrie că a prezentat două memorii juridice prin care a contestat competența CPI și a susținut că instanța nu a oferit Israelului posibilitatea de a investiga el însuși acuzațiile înainte de a solicita mandatele.
„Nicio altă democrație cu un sistem juridic independent și respectat precum cel care există în Israel nu a fost tratată în acest mod prejudiciabil de către procuror”, a scris atunci purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oren Marmorstein, pe X. El a mai declarat că Israelul rămâne „ferm în angajamentul său față de statul de drept și justiție” și va continua să își protejeze cetățenii împotriva militanților.
CPI este un tribunal de ultimă instanță care urmărește numai cazurile în care autoritățile naționale de aplicare a legii nu pot sau nu doresc să investigheze. Israelul nu este stat membru al Curții. În trecut, țara a avut dificultăți în a se autoinvestiga, susțin grupurile pentru drepturile omului.
În ciuda mandatelor de arestare, niciunul dintre suspecți nu se va confrunta cu judecătorii de la Haga prea curând, anticipează AP. Curtea însăși nu dispune de poliție pentru a pune în aplicare mandatele, bazându-se doar pe cooperarea statelor sale membre.
Chiar și așa, însă, amenințarea cu arestarea i-ar putea împiedica pe Netanyahu și Gallant să călătorească în străinătate, deși președintele rus Vladimir Putin, și el căutat în baza unui mandat al CPI pentru presupuse crime de război în Ucraina, a dovedit recent că poate vizita un aliat atunci când a călătorit în Mongolia, unul dintre statele membre ale Curții, și nu a fost arestat.
Aplauze și condamnări
Procurorul Khan a solicitat mandate în luna mai, acuzându-i pe Netanyahu și Gallant de mai multe delicte, inclusiv crimă, atac intenționat asupra civililor și persecuție.
Grupurile pentru drepturile omului au aplaudat decizia de joi, venită la mai mult de șase luni după ce Khan a făcut cererea sa inițială.
„Mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor lideri israelieni de rang înalt și a unui oficial Hamas spulberă percepția conform căreia anumite persoane sunt în afara razei de acțiune a legii”, a declarat Balkees Jarrah, director asociat pentru justiție internațională la Human Rights Watch.
- Te-ar putea interesa și: Israelul, acuzat de atacuri deliberate asupra lucrătorilor umanitari
Liderii politici din Israel, inclusiv din opoziție, au criticat însă vehement demersul CPI.
Benny Gantz, general în retragere și rival politic al lui Netanyahu, a condamnat decizia, afirmând că aceasta arată „orbire morală” și este o „pată rușinoasă de proporții istorice, care nu va fi uitată niciodată”.
Yair Lapid, un alt lider al opoziției, a numit-o un „premiu pentru teroare”.
Șeful politicii externe a Uniunii Europene a declarat, pe de altă parte, că mandatele de arestare emise joi de Curtea Penală Internațională pentru Netanyahu, Gallant și Deif sunt „obligatorii” și ar trebui puse în aplicare.
„Nu este o decizie politică. Este o decizie a unei instanțe, a unei instanțe de justiție, a unei instanțe internaționale de justiție. Iar decizia instanței trebuie respectată și pusă în aplicare”, a declarat Joseph Borrell în timpul unei vizite în capitala iordaniană Amman.
Irlanda și Spania, două din puținele țări occidentale care recunosc statul palestinian, au spus la rândul lor că decizia CPI trebuie luată în serios.
Statele Unite, cel mai puternic aliat al Israelului, au respins însă decizia CPI, repetându-și contra-argumentele exprimate mai înainte.
„Statele Unite resping în mod fundamental decizia Curții de a emite mandate de arestare pentru înalți oficiali israelieni. Rămânem profund îngrijorați de graba procurorului de a solicita mandate de arestare și de erorile de proces îngrijorătoare care au condus la această decizie”, a declarat un purtător de cuvânt guvernamental, adăugând că SUA discută cu partenerii săi pașii următori.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te