Unii experţi de la Chişinău cred că guvernul condus de Ion Chicu are zile numărate. Analistul şi jurnalistul Igor Volniţchi admite că moţiunea va fi prezentată cât de curând posibil.
Igor Volnițchi: „Eu cred că, cu siguranță, săptămâna viitoare sau în perioada imediat următoare vom asista la depunerea minimum a unei moțiuni de cenzură, pot fi și mai multe pe parcurs, dacă nu se reușește din prima. De ce nu? Asta e treaba opoziției, mai ales după încetarea stării de urgență, când guvernul poate fi demis. Altceva este care sunt șansele de reușită. Eu cred că opoziția parlamentară atunci când vorbește despre demiterea Guvernului Chicu ia în calcul și șansele de învestire a unui nou guvern, pentru că nu are sens să demiți Guvernul Chicu și să nu învestești un nou guvern. Scopul urmărit de opoziție este absolut clar, ei își doresc să scoată guvernul de sub controlul președintelui Dodon și în cazul în care nu reușesc învestirea unui nou guvern, ci doar demiterea Guvernului Chicu, situația nu se schimbă mult din acest punct de vedere. Or, Guvernul Chicu rămâne în continuare interimar, provizoriu, de la aceasta lucrurile nu se schimbă în esență, fiindcă în continuare va fi un guvern care va fi sprijinit de președintele Dodon și cu siguranță va acționa în tandem cu dumnealui...”
Europa Liberă: Deci, o moțiune de cenzură împotriva guvernului ar însemna o răzbunare din partea opoziției pentru Igor Dodon?
Igor Volnițchi: „Mai degrabă - un calcul la rece, pentru că opoziția înțelege că, scoțând guvernul de sub controlul politic al președintelui, diminuează șansele dumnealui la prezidențiale. Este o lovitură, o lovitură inclusiv de imagine, dar și o poziționare, totodată, pe care opoziția încearcă să o obțină acum, după încetarea stării de urgență.”
Europa Liberă: Dar nu vi se pare că grupul Candu și deputații Șor ar putea să compromită imaginea celor doi lideri – PAS și PPDA?
Igor Volnițchi: „Cu siguranță astfel de riscuri există și eu sunt sigur că atât PAS-ul, cât și PPDA-ul iau în calcul aceste variante, observăm și o încercare de poziționare a Platformei Demnitate și Adevăr, care încearcă inclusiv să diminueze riscul de asociere cu Partidul „Șor” și cu grupul „Pro-Moldova”, condus de Andrian Candu. Or, cei din Platforma Demnitate și Adevăr vin cu niște precondiții destul de principiale și aceste condiții vizează în special revenirea la declarația din iunie 2019 privind caracterul de stat captiv al Republicii Moldova. Văd că cei din Platforma DA promovează și ideea unui pachet legislativ cu care ar urma să se vină și care ar urma să fie și un fel de test pentru cei din Partidul „Șor” și pentru cei din grupul „Pro-Moldova”, apoi cei din Platforma Demnitate și Adevăr vin și cu ideea unui guvern minoritar, menționând că sunt gata să-și asume integral responsabilitatea pentru un astfel de executiv. Toate acestea vorbesc despre faptul că cei din PPDA, dar cu siguranță și cei din PAS iau în calcul în serios riscurile aferente afilierii la nivel de imagine, la nivel de imagine politică cu Partidul „Șor” și cu grupul „Pro-Moldova”.”
Europa Liberă: Dar și Blocul ACUM nu mai există. Până la urmă se intersectează interesele celor două entități – PAS și PPDA?
Igor Volnițchi: „Pe termen scurt, da. Ei s-ar părea că au o agendă comună, cel puțin o agendă pe care figurează aceleași priorități. Când zic „pe termen scurt”, mă refer la perioada imediat următoare, la următoarele săptămâni, când ambele partide își doresc să diminueze șansele președintelui Dodon la prezidențiale, acționând împotriva guvernului condus de Ion Chicu, un guvern care e susținut direct și îl susține, la rândul său, pe președintele Dodon. Însă pe termen mediu agenda celor două formațiuni care la precedentele alegeri au format Blocul ACUM se pare că nu coincide, cel puțin nu coincide întru totul, este absolut evident că ambele formațiuni țintesc funcția de președinte, ambele sunt conștiente de faptul că, dacă unul dintre partide va ceda, cu siguranță aceasta se va expune asupra ratingului, asupra pozițiilor sale electorale în continuare. Și eu zic că s-ar putea să asistăm la o situație destul de interesantă, când pe termen scurt ambele partide să facă front comun și să acționeze în comun, iar pe termen mediu s-o ia fiecare pe propria cale.”
Europa Liberă: Și dacă pe moment se va reuși crearea unei noi majorități, prin această mișcare pot deputații grupului Candu și ai Partidului „Șor” să facă presiuni asupra președintelui, astfel încât Igor Dodon să le rezolve o parte din probleme, dacă sunt cu necazuri?
Ei urmăresc eliberarea unei nișe electorale
Igor Volnițchi: „Nu, cel mai probabil ei urmăresc alt scop. Și când spun „alt scop”, mă refer, în primul rând, la eliberarea unei nișe electorale. Cei din grupul „Pro-Moldova”, care probabil vor deveni în scurt timp partid și cei din Partidul „Șor” țintesc segmente de electorat pe care la acest moment le ocupă Partidul Socialiștilor. Atât timp cât Partidul Socialiștilor este la guvernare, cele două grupări politice, dacă le putem spune așa, nu prea au șanse să-și extindă bazinul electoral, din contra se pare că socialiștii, mergând masiv, pot chiar să preia unele din redutele electorale pe care pe care la momentul actual le au Partidul „Șor” și grupul „Pro-Moldova”. Calculul lor este simplu și ei sunt gata să cedeze. Presupun că, dacă se va ajunge la un moment dat să se discute despre un guvern tehnic sau despre un guvern minoritar, un guvern minoritar pe care și l-ar asuma eventual una din cele două componente ale fostului Bloc ACUM, cei din Partidul „Șor” și cei din grupul „Pro-Moldova” îl vor susține, pentru că scopul lor nu este guvernarea la această etapă, scopul lor este să obțină noi poziții electorale și ei le pot obține numai înlăturând PSRM-ul de la guvernare, numai aplicând câteva lovituri, în opinia lor dure, președintelui Dodon și echipei socialiste.”
Europa Liberă: Din PD vor mai pleca deputați?
Igor Volnițchi: „Nu este exclus, chiar dacă cei din PD zic că lucrurile în linii mari s-au normalizat, s-au stabilizat la ei în partid, dar, apropo, nici ei nu exclud că orice se poate întâmpla. Am auzit chiar în aceste zile o declarație a dnei Monica Babuc, care zicea că, chiar dacă partidul s-a clarificat cu situația pe interior, orice se poate întâmpla, adică nu este exclus nimic și eu înclin să cred că dna Babuc și colegii săi au dreptate. Noi trăim în Republica Moldova, unde, din păcate, astfel de fenomene ca traseismul politic sunt tratate practic ca ceva normal, de aceea atât timp cât nu este o dezaprobare la nivelul întregii societăți, cât nu există niște consecințe pe care să le resimtă cei ce fac astfel de mișcări – ele se pot repeta.”
Europa Liberă: Cât timp ar mai putea să se vândă deputații, așa precum se vinde pătrunjelul la piață?
Igor Volnițchi: „E o întrebare foarte bună. Noi cu colegii de la portalul pe care am onoarea să-l conduc am făcut la un moment dat chiar și un exercițiu foarte interesant: în prima jumătate a anului 2016 și în baza acelui exercițiu și a sumelor care se vehiculau atunci în presă că se plătesc pentru deputați, am calculat câți saci de cartofi se poate cumpăra cu banii alocați pentru cumpărarea unui deputat, câte tone de carne, să zicem, sau alte alimente, încercând să arătăm că astfel banii alocați pentru transfugi politici, dacă e să pornim de la ideea că deputații se vând și se cumpără, pentru că nu avem dovezi în acest sens ci doar declarații, noi voiam să demonstrăm atunci că mai bine banii respectivi ar fi alocați în alte scopuri. De exemplu, pentru aprovizionarea pe câțiva ani a unei case de copii, a unui azil de bătrâni, însă era și acesta un demers al nostru un fel de protest pentru ceea ce se întâmpla în politica moldovenească, doream să atragem atenția cât e de nociv un astfel de fenomen, însă, din păcate, nu am avut noi forța ca să determinăm altfel lucrurile să se miște. Cred că, dacă ne-am uni eforturile cu toții, întreaga societate și, în primul rând, cei care reprezintă clasa politică, inclusiv la nivel legislativ ar institui niște norme foarte clare – cu siguranță traseismul politic ar dispărea din Republica Moldova. Și când mă refer la norme clare, zic că ar trebui să existe prevederi foarte clare în Codul Electoral, care, eu înțeleg că unii pot să zică: bine, nu-i mandatul deputatului imperativ, nu poți pur și simplu așa să te joci cu un mandat. Dar dacă avem un astfel de fenomen nociv, de ce să nu interzicem unui om să mai fie deputat în momentul în care face astfel de fapte rușinoase cum ar fi traseismul politic?”
Europa Liberă: Și ce părere aveți Dvs. despre această inițiativă a deputaților socialiști de a anula obligația șefului statului să renunțe la statutul de membru al partidului?
Rezultatul partidului în acele alegeri ar fi mult mai mare dacă Igor Dodon ar fi nu doar liderul neformal al PSRM, ci și președinte cu acte în regulă
Igor Volnițchi: „Avem de a face cu un mesaj ascuns al celor din Partidul Socialiștilor. Ei probabil au în vedere eventualele alegeri parlamentare anticipate și probabil se gândesc că ratingul partidului, rezultatul partidului în acele alegeri ar fi mult mai mare dacă Igor Dodon ar fi nu doar liderul neformal al PSRM, ci și președinte cu acte în regulă al acestui partid. Probabil așa și s-ar întâmpla, ori dacă la precedentele alegeri parlamentare Igor Dodon a susținut într-un fel oarecare PSRM-ul, nefiind președinte al acestui partid, situația cu siguranță ar fi alta dacă Igor Dodon ar fi și lider de partid, președintele acestui partid ar fi cap de listă în eventualele alegeri parlamentare anticipate. Însă aici poate avea loc și un efect secundar, dacă îi putem spune așa, ori socialiștii ar putea să pună bazele, prin inițiativa lor, unor eventuale beneficii pentru cei din Partidul Acțiune și Solidaritate sau pentru cei din Platforma Demnitate și Adevăr. Dacă Andrei Năstase sau Maia Sandu ar ajunge în funcția de președinte și ar rămâne în continuare și lideri ai partidelor pe care le conduc la acest moment, cu siguranță și pozițiile respectivelor formațiuni s-ar îmbunătăți considerabil.”
Europa Liberă: Dar o asemenea figură politică mai ajunge să fie președintele tuturor, dacă are statut de membru de partid?
Igor Volnițchi: „Nu, cu siguranță nu va ajunge, însă trebuie să constatăm și o altă realitate că, mă rog, această normă este mai mult una declarativă în legislația în vigoare. Și dacă constatăm că are un caracter pur declarativ, de ce să o mai menținem? Este și această fațetă a monedei, dacă putem spune așa.
