De asemenea, fiecare al doilea migrant intervievat a spus că a încetat să mai trimită bani acasă fapt care, spun experții OIM Moldova, se va răsfrânge negativ asupra bunăstării familiilor ce se întrețin în mare parte din remitențe. Cum se va schimba tabloul demografic în Republica Moldova, mai ales că se așteaptă ca 30 la sută dintre migranți să revină acasă? Fondul ONU pentru populație a discutat pe marginea acestui subiect.
Pandemia COVID-19 a forțat guvernele tuturor statelor să-și revadă politicile de dezvoltare în aproape toate domeniile – sănătate, educație sau cultură, numai că pentru decizii perspicace e nevoie de statistici adaptate la realitățile vremii, au conchis experții invitați de UNFPA Moldova să analizeze perspectivele demografice ale Republicii Moldova.
Țările care și-au bazat deciziile pe cercetări și cifre fac față crizei mai bine
Marea problemă e că la fel ca și restul domeniilor și cel al statisticii a intrat în hibernare din cauza pandemiei, or, pentru studii calitative e nevoie de intervievarea „pe viu” a oamenilor, iar acest lucru este practic imposibil, spune Johannes Jutting, director executiv al organizației „Paris 21”, din Franța, o structură internațională care sprijină instituțiile de statistică din întreaga lume: „Un lucru evident pe care l-am observat e că țările care și-au bazat deciziile pe cercetări și cifre fac față crizei mai bine. Această situație vorbește despre importanța datelor. Vă imaginați că guvernele ar fi putut luat decizii să intre în carantină, așa „după ureche” fără să aibă statistici clare în față? Sigur că nu. Ar fi bine să folosim această criză pentru a-i convinge pe oficiali cât de important este să investească în colectarea calitativă a datelor”.
Chiar dacă statisticienii ar lucra la capacitate maximă, oricum le-ar fi destul de greu să ofere date precise și asta pentru că situația se schimbă de la o zi la alta, constată șeful misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație, Lars Johann Lonnback. Un recent studiu al organizației prognoza că 30 la sută dintre migranți ar dori să revină acasă, iar dintre aceștia, fiecare al treilea intenționează să rămână în Republica Moldova pentru o perioadă mai lungă de timp. Acest lucru ar avea un impact asupra ratei șomajului, care se așteaptă practic să se dubleze la finele acestui an.
Fiecare al treilea intervievat a menționat că ar planifica să revină pentru totdeauna
Lars Johann Lonnback spune că o gestionare corectă a situației ar putea, dimpotrivă, să aibă un impact pozitiv asupra economiei moldovene: „Pentru prima data în ultimii ani am observat o creștere constantă a numărului de cetățeni moldoveni care revin acasă. În lunile aprilie-mai am realizat un studiu despre intenția lor de a rămâne în R. Moldova. Fiecare al treilea intervievat a menționat că ar planifica să revină pentru totdeauna și asta pentru că au pierdut locul de muncă în țările în care au emigrat. Partea bună este că foarte multe persoane se vor întoarce cu diverse abilități deprinse acolo și chiar cu posibilități de investiții în R. Moldova. Dar, vor scădea remitențele și 38 de mii de gospodării casnice, care depind de acești bani, ar putea fi afectate de sărăcie”.
Cifrele cu care operează UNFPA la nivel global arată că măsurile impuse de COVID-19 ar putea duce la 7 milioane de sarcini neplanificate în următoarele luni. Ar putea această tendință să fie aplicabilă și în cazul Republicii Moldova?
Puțin probabil, crede Olga Gagauz, cercetător științific principal în cadrul Centrului de Cercetări Demografice: „Incertitudinea și instabilitatea economică cauzată de pandemie va afecta pe termen scurt și numărul de nașteri planificate. Acestea vor fi amânate pentru o perioadă, până când situația se va stabiliza. Dar pe termen lung R. Moldova înregistrează o scădere a natalității încă din anii `80 ai secolului trecut. Cauzele principale sunt scăderea numărului de femei de vârstă reproductivă din cauza emigrației tinerilor. Pandemia nu poate schimba tendințele de lungă durată. Doar revenirea definitivă a diasporei în țară poate schimba dinamica natalității în țară”.
Acum probabil mai mult ca niciodată autoritățile ar trebui să acorde atenție, alocând, firește și resurse financiare, cercetărilor de teren și prognozărilor, cred experții. În lipsa unor cifre exacte care ar oglindi cu precizie situația în care se află Republica Moldova, guvernanții riscă să ia decizii „pe dibuite” cu randament minim pentru populația și așa sărăcită de blocajele impuse de criza sanitară.
