Odată cu începerea pandemiei de COVID-19, moldovenii stabiliți peste hotare s-au implicat activ, inclusiv financiar, pentru sprijinirea medicilor și asistenților medicali din prima linie. Cel mai elocvent exemplu este campania „Împreună pentru voi” prin care s-au adunat peste 4 milioane de lei și la care au pus umărul peste două mii de oameni, inclusiv din diasporă. În Republica Moldova, de aproape cinci ani, moldovenii plecați peste hotare susțin proiecte în satele lor de baștină – reparația drumurilor, reconstrucția grădinițelor sau iluminarea celor mai importante sectoare din sat – sunt doar câteva dintre inițiativele dezvoltate în peste zeci de localități din țară. A fost elanul moldovenilor din diasporă afectat de pandemie?
Localitatea Cotiujenii Mari din raionul Șoldănești a atins piscurile gloriei în vremea sovietică când avea statutul de centru raional. De-a lungul anilor din cei peste opt mii de locuitori mai mult de jumătate s-au mutat la oraș ori s-au împrăștiat prin lumea întreagă. Astăzi în Cotiujenii Mari locuiesc puțin peste trei mii de oameni. Din 2017, primăria și asociația de băștinași din sat și-au propus să-i implice și pe cei plecați peste hotare în dezvoltarea localității. Din banii adunați mână de la mână a fost cumpărat un greder, folosit vara la nivelat drumurile și iarna la deszăpezire. Pentru acest prim proiect a donat bani practic fiecare al șaselea locuitor. Doar o treime din bani au fost adunați online, restul direct în pușculiță. Au urmat și alte inițiative: o alee pietonală spre liceu și grădiniță sau un centru de resurse pentru tineri.
Președinta Asociației de băștinași din Cotiujenii Mari, Natalia Țurcan, spune că pandemia nu a diminuat dorința diasporei de a-i sprijini pe cei de acasă, dimpotrivă, parcă i-a motivat pe oameni să fie și mai activi și solidari. În prezent, se adună bani pentru crearea traseului turistic – Tezaurul strămoșesc și care să implice și localitățile megieșe – Cobîlea și Rogojeni. 60 de mii de dolari vor fi donați de PNUD Moldova și Guvernul Elveției, restul sumei fiind acoperit de oamenii de afaceri din sat și sătenii plecați peste hotare:
„Recent, băștinașii s-au implicat pentru a ajuta tinerii și bătrânii din localitate. A fost inițiativa a două băștinașe, una este în Franța, alta este în Chișinău. Opt familii cu mulți copii au beneficiat de produse de primă necesitate, inclusiv măști, dezinfectanți, produse alimentare. La vârstnici au mers tinerii voluntari și le-au dus produse de primă necesitate. Diaspora este gata să ne ajute, chiar și financiar, să dezvoltăm și să localitatea de baștină, inclusiv în acest proiect turistic.”
Și localitatea Cărpineni din raionul Hâncești încearcă să implice la maxim diaspora, chiar și pe timp de pandemie. Primarul localității, Ion Cărpineanu, admite că o bună parte din sătenii plecați peste hotare vor rămâne fără lucru și chiar vor fi nevoiți să revină acasă. Edilul se străduie să vadă partea plină a paharului: majoritatea celor reveniți și-ar putea găsi rostul în localitatea natală și chiar să se implice în crearea a noi afaceri și locuri de muncă. Ion Cărpineanu planifică în acest an să pună pe picioare o fabrică de procesare a cerealelor și una de procesare a laptelui care va fi administrată de... un sătean revenit recent din Spania:
„În Cărpineni avem producători din zootehnie care produc mai mult de 3 mii de litri de lapte în fiecare zi care pleacă din localitate. Avem lapte de vaci și lapte de oi. Ne propunem să deschidem o mini-fabrică de procesare a laptelui, cu o capacitate de minim 1,200 de litri de lapte pe zi, să avem posibilitatea să procesăm laptele de oi și capre, care se produce la noi în localitate. Vrem să obținem un produs nou: brânză maturată de vaci, cu mix din lapte de oi sau capre. Pentru asta am și găsit un băștinaș de al nostru, care a făcut studii în Spania și a revenit acasă, ca să pună în practică toate aceste cunoștințe pe care le are”.
S-au împlinit cinci ani de când au fost întemeiate primele asociații de băștinași care adună fonduri pentru dezvoltarea localităților din care provin. De atunci, aproape 200 de localități au preluat acest model de antrenare a persoanelor stabilite peste hotare în managementul local. Numai anul trecut au fost fondate peste 40 de asociații care au adunat, împreună, peste 180 de mii de dolari, bani care au fost investiți în proiecte de iluminare stradală, de canalizare sau colectare a deșeurilor.
Din cauza pandemiei, în următorii ani vor fi încurajate mai ales inițiativele care vor dezvolta economic localitățile prin lansarea de noi afaceri sau extinderea celor existente. Specialistul de programe din cadrul PNUD Moldova, Andrei Darie, spune că până în 2022 vor fi sprijinite 24 de localități în cadrul proiectului Migrație și Dezvoltare Locală:
„Sperăm că peste un an în aceste 24 de localități să vedem un sector de turism local vibrant, să vedem producătorii locali dispunând de infrastructura necesară pentru creșterea și procesarea produselor locale. Prin intermediul acestor 24 de inițiative vor fi extinse 48 de afaceri locale, iar 50 vor fi noi create. Sperăm că acestea vor oferi de lucru la peste o mie de persoane din țară”.
Cel mai recent studiu al Organizației Internaționale pentru Migrație prognozează că din cauza pandemiei, 30% dintre migranți mai curând că vor opta pentru revenirea acasă, iar dintre aceștia, fiecare al treilea intenționează să rămână în Republica Moldova pentru o perioadă mai lungă de timp.
