Cum este văzută actuala situație din Moldova de la distanță? După ce moțiunea de cenzura în guvernul Ion Chicu a căzut, după protestele veteranilor de la sfârșitul săptămânii și după anunțul Maiei Sandu că va candida, din partea PAS la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie? Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul Vladimir Socor de la Jamestown Foundation.
Europa Liberă: Cine a câștigat și cine a pierdut?
Vladimir Socor: „De fapt, toate părțile implicate au demonstrat mari slăbiciuni. Rezultatul votării a reprezentat o înfrângere strategică pentru Blocul ACUM, o victorie tactică, dar din poziții slabe pentru Partidul Socialiștilor și un rezultat nedecis pentru partida plutocratică „Pro Moldova” și Partidul „Șor”. Din toți acești actori, Partidul „Pro Moldova” este singurul care deține inițiativa strategică, forțând celelalte partide în poziții defensive, poziții de a reacționa la inițiativele Partidului „Pro Moldova”.”
Europa Liberă: Totuși, această moțiune de cenzură a fost un test despre care se spune că 46 de deputați care au votat pentru l-au susținut?
Vladimir Socor: „Și puteau să fie 48...”
Europa Liberă: ...pentru că doi de la Partidul „Șor” erau testați pozitiv.
Vladimir Socor: „Exact! Deci, rezultatul a fost foarte strâns și ne putem aștepta ca în următoarele săptămâni partidul dlui Candu să mai racoleze alți doi deputați și să obțină până la urmă un succes, dar succesul ar fi anume pentru partida oligarhică, anume pentru oamenii lui Plahotniuc și Șor, în timp ce Blocul ACUM ar ieși înfrânt din orice asemenea combinație. Spuneam că rezultatul din parlament reprezintă o înfrângere strategică pentru fostul Bloc ACUM. Blocul este divizat, cele două componente se află în conflict și în rivalitate, ei nu dispun de resurse administrative, dispun de resurse mediatice modeste în comparație cu resursele superioare atât ale partidei oligarhice, cât și ale Partidului Socialiștilor. Și toate aceste dezavantaje ale Blocului ACUM sunt rezultatul unui lanț de decizii greșite, luate începând cu toamna anului trecut.”
Europa Liberă: Eu o să-l citez pe deputatul Igor Munteanu, unul dintre candidații pentru funcția de premier în caz că ar fi picat guvernul Chicu și s-ar fi învestit un alt cabinet de miniștri. Dl Munteanu spunea că ei nu au de gând să dea înapoi, iar cei care vorbesc de înfrângere, ar trebui să le spună cum ar arăta actualul parlament de la Chișinău dacă cei care au inițiat acea moțiune de cenzură ar da a lehamite din mână și s-ar limita doar la ceea ce pot face cu 11 mandate de deputat. Totuși, el zice că cele 11 mandate ale PDA au însemnat 46.
Vladimir Socor: „Bineînțeles, este o săgeată la adresa PAS-ului, reflectă rivalitatea nesănătoasă dintre aceste două partide. Eu propun să analizăm cum a ajuns Blocul ACUM în situația actuală, pentru că este o înfrângere strategică și înfrângerea merge dincolo de nivelul tactic. La nivelul tactic, moțiunea de cenzură a fost prost pregătită, a fost superficială, a fost defectuoasă în multe privințe; PAS-ul a șovăit foarte mult până când să se lase forțat, aproape chiar șantajat în parte de către Platforma DA, pentru ca și PAS-ul să se alăture acestei inițiative.”
Europa Liberă: Dar PAS-ul a spus că ei sunt gata să voteze doar dacă se acumulează 51 de mandate pentru a învesti un alt cabinet de miniștri?
Vladimir Socor: „Da, și până la urmă au semnat, cu toate că era clar că nu se acumulau cele 51 de mandate, iar dacă s-ar fi acumulat, ar fi urmat instalarea unui nou guvern, ceea ce ar fi obligat și PAS-ul, nu numai Platforma DA, dar ar fi obligat PAS-ul să semneze pentru noul guvern împreună cu grupările oligarhice.
Dar totul pornește de la abandonarea puterii guvernamentale de către dna Maia Sandu în noiembrie 2019. Atunci, PAS-ul a pierdut pârghii de importanță vitală pentru viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. A pierdut resurse administrative, a pierdut acces important la mass-media, a pierdut acele coaliții care se formaseră în jumătate din raioanele Republicii Moldova între partidele PAS și Platforma DA în vederea administrării locale, factor de o importanță covârșitoare în viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. Decizia de a părăsi guvernarea a fost pripită și putea fi evitată. Aici, Platforma DA acuză PAS-ul, o acuză chiar pe dna Sandu de a fi luat această decizie în mod pripit. După aceea, Platforma DA însăși s-a preocupat mai ales de salvarea propriului partid și de salvarea carierei personale a dlui Năstase. Această motivație a prevalat în calculele Platformei DA și, practic, a condus la situația în care Platforma DA a început să preseze și să polemizeze împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate. PAS-ul nu s-a grăbit să răspundă la polemici, a acceptat mai mult sau mai puțin pasiv atacurile neîncetate ale Platformei DA. Aceasta a scăzut dramatic în sondaje, se temea că nu va mai intra în noul parlament, se temea că dl Năstase își va compromite cariera politică și de aceea Platforma DA a fost cea dintâi care a recurs la negocieri, consultări cu partidele oligarhice pentru a-și salva soarta și pentru a salva cariera politică a dlui Năstase. Se pune întrebarea – de ce Platforma DA a căzut atât de mult în sondaje? Deoarece nu a convins dl Năstase ca politician.
Dl Năstase nu a mai convins în calitate de politician, nemaivorbind de calitatea de om de stat
Dl Năstase a fost o mare personalitate revoluționară. Dacă n-ar fi fost dânsul, probabil că i-am mai fi avut și astăzi pe Plahotniuc și pe Șor în Republica Moldova. Dânsul a îndeplinit un rol de militant revoluționar, pentru care toată lumea trebuie să-i fie recunoscătoare. După aceea însă, dl Năstase nu a mai convins în calitate de politician, nemaivorbind de calitatea de om de stat. Nimeni nu poate să spună dacă dl Năstase dorea să fie sau primar al Chișinăului, sau ministru de Interne, sau președinte al republicii, sau prim-ministru. În acest mod, dl Năstase pur și simplu nu reușea să convingă propriul său electorat. Aceasta este o parte a motivelor pentru care Platforma DA a scăzut atât de dramatic, încât a fost nevoită să recurgă la negocieri pentru a ajunge la o înțelegere cu partidele oligarhice. Eu sunt sigur că dl Candu și echipa sa nu l-au luat pe dl Năstase în serios, dar l-au ademenit în aceste negocieri pentru a realiza scopurile proprii ale partidului dlui Candu. Scopul propriu fiind legitimarea partidului dlui Candu, intrarea ca acționar în sistemul politic al Republicii Moldova. Apoi a venit acea idee complet imatură și nerealistă a Platformei DA de a-și asuma guvernarea. Ce înseamnă asumarea guvernării? E o noțiune neconstituțională. Cu 11 mandate în parlament nu ai cum să guvernezi țara!
Asumarea guvernării este o noțiune vagă, nedefinită, neconstituțională și, de fapt, fără niciun înțeles practic. A fost o mișcare de disperare pentru salvarea partidului, dar aceasta a condus apoi la ideea de a face o combinație cu partidul dlui Candu și la presiuni asupra PAS-ului de a urma această mișcare. Tot timpul Platforma DA a făcut presiuni asupra dnei Maia Sandu și asupra PAS-ului să se alăture și ei acestei mișcări. Între timp, retorica atât a PAS-ului, cât și a Platformei DA s-a radicalizat într-un mod irațional și nesănătos, o retorică incendiară, care nu contribuie la limpezirea judecății, care duce la decizii iraționale. PAS-ul și Platforma DA au devenit ei înșiși prizonierii unei retorici incendiare, de la care nu au mai putut da înapoi. Și, într-adevăr, cu 26 de mandate în parlament, mai ales dacă ele sunt împărțite între două partide – 15 și 11 –, nu poți face prea mult.”
Europa Liberă: Și totuși, aceste două entități – Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr – au anunțat că au invitat la dialog deputații Partidului Democrat și că chiar ar fi avut loc întrevederi între liderii acestor formațiuni. Până la urmă, dl Filip a avut un discurs înflăcărat în legislativ; fostul premier a decis să o facă pe românul, știind bine că în alianță cu PSRM acest lucru e văzut cu totul altfel. Ce ne puteți spune despre discursul dlui Filip și de ce a ezitat să sprijine moțiunea de cenzură?
Vladimir Socor: „Dl Filip reprezintă acel tip de politician fără ideologie precisă, un politician care caută mereu susținere internă și externă, mai ales atunci când politicianul respectiv nu deține puterea reală, dar este oarecum într-o minoritate sau într-o coaliție. Să ne amintim de toate girațiile, toate oscilațiile dlui Filip ca politician. L-a servit cu fidelitate maximă pe dl Plahotniuc timp de câțiva ani, apoi, după plecarea dlui Plahotniuc, dl Filip a decis să devină el stăpânul Partidului Democrat. Nu l-au lăsat Plahotniuc și Candu, care i-au furat mai mult de jumătate din deputați prin metode numai de dânșii cunoscute. Apoi, dl Filip s-a dus la București, căutând susținere acolo. Nu a obținut-o. Recent, dl Filip a avut o întrevedere cu Oleg Vasnețov, ambasadorul Rusiei, imediat după ce Moscova se oferise să medieze o soluție politică internă în Chișinău. Apoi, dl Filip a ținut un discurs în care se declară român. Și pe vremea lui Plahotniuc, când era prim-ministru, dl Filip a spus că dânsul are sânge românesc. O retorică ce caracteriza perioada de acum 100 de ani, cu totul improprie pentru ziua de astăzi. Apoi, dl Filip și dl Diacov, de altfel, au contribuit la căderea guvernului Maia Sandu, au contribuit la învestirea guvernului Chicu și de fiecare dată, atât dl Filip, cât și dl Candu, luând deciziile respective în parlament, au spus că, dacă PAS-ul și Platforma DA ar fi acceptat să negocieze cu ei, ei ar fi fost dispuși să facă o înțelegere cu PAS-ul și Platforma DA. Deci este eterna situare a Partidului Democrat ca partid care poate lucra și cu stânga, și cu dreapta, pe rând, și colo, și dincolo, care poate avea orice aliat, apoi poate să se descotorosească de orice aliat; poate chiar și să-i pună la închisoare, cum a făcut Partidul Democrat în timp ce dl Filip și dl Diacov erau la putere. Deci e vorba despre acest tip de politician moldovean lipsit de principii și de ideologie.”
Europa Liberă: Și de aici întrebarea: prin ce se deosebesc deputații lui Filip de deputații lui Candu, de exemplu?
Vladimir Socor: „Corupția și lipsa de principialitate sunt lucruri generalizate în acest sistem politic, singurii care fac excepție sunt PAS și Platforma DA, dar anume aceste partide, din motivele propriei lor slăbiciuni, se consideră nevoite să ajungă la înțelegere cu corupții și cu mafioții. Partidul Socialiștilor, dl Dodon în persoană și alți lideri socialiști au monopolizat recent discursul anticorupție, antioligarhic, antimafiot, și l-au monopolizat, deoarece PAS-ul și PDA evită să vorbească cu aceeași claritate cu care vorbeau anterior despre problema oligarhiei și a corupției. De ce? Deoarece se pare că liderii acestor partide își rezervă opțiunea posibilă de a ajunge la o înțelegere cu partidul lui Candu și chiar al lui Șor, cum s-a văzut și în cazul moțiunii de cenzură - PAS-ul și PDA se bizuiau pe voturile anume ale acelor partide care reprezintă chintesența corupției în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Pentru că ați amintit și Dvs. despre Moscova și oferta de mediere atunci când a apărut această moțiune de cenzură împotriva guvernului Chicu, de ce s-a alarmat Moscova și de ce a tăcut Vestul, pentru că a fost o lipsă totală de reacție din partea Occidentului?
Vladimir Socor: „Republica Moldova nu este o prioritate pentru Rusia. Chiar și declarația viceministrului de Externe al Rusiei, care oferă medierea rusească, este o declarație foarte scurtă, improvizată. Ați observat cine i-a luat interviul viceministrului rus de Externe? Interviul i l-a luat un prieten apropiat din Agenția TASS al dlui Dodon, Mihail Guzman, vicedirectorul Agenției TASS. Deci, eu bănuiesc faptul că anume dl Guzman, fiind prieten cu dl Dodon, a inițiat această întrebare, adresată viceministrului rus de Externe, iar acela a răspuns la inițiativa altcuiva, nu era inițiativa Ministerului rus de Externe. Asta este interpretarea mea. Pentru Rusia nu este o prioritate Republica Moldova, Rusia nu arată mare interes în problemele Republicii Moldova. Dl Putin nu s-a mai întâlnit cu dl Dodon bilateral la recenta paradă de la Moscova; dl Dodon este acela care încearcă din răsputeri să atragă atenția Rusiei asupra Republicii Moldova. Deci, asta este o explicație și o altă explicație este reținerea guvernelor occidentale de la ideea de a se implica din nou în politica internă a Republicii Moldova. Guvernele occidentale au tăcut, câtuși de puțin nu au îndemnat partidele proeuropene să se înțeleagă cu partidul lui Candu și al lui Șor pentru răsturnarea guvernului Chicu, deoarece răsturnarea guvernului Chicu nu este o prioritate pentru europeni, dimpotrivă, stabilitatea în Republica Moldova este o prioritate pentru europeni.”
Europa Liberă: Și dl Chicu poate asigura această stabilitate în calitate de premier?
Ar fi urmat o destabilizare masivă
Vladimir Socor: „Desigur nu depinde de guvern, depinde de factorul politic. Partidele politice și liderii lor sunt chemați să asigure stabilitatea politică, iar răsturnarea guvernului dlui Chicu ar fi fost semnalul pentru o destabilizare masivă, deoarece nu exista niciun acord în privința guvernului care ar urma după dl Chicu. Singura propunere care era pe masă era propunerea ca Platforma DA să-și asume guvernarea, chestiune cu totul necredibilă, lipsită de orice credibilitate și chiar imatură. Platforma DA a sugerat trei candidaturi posibile pentru prim-ministru, chiar a dat de înțeles că ar avea mai multe candidaturi pentru fiecare post din guvern, dar nu a produs nici o echipă, nu a produs nici un program, iar cu 11 deputați nu avea cum să-și asume guvernarea. Ar fi urmat o destabilizare masivă.”
Europa Liberă: Și credeți că, pe moment, Igor Dodon e împăcat că a ieșit el învingător?
Vladimir Socor: „Eu nu cred că dl Dodon poate să se considere învingător, dânsul are o majoritate foarte slabă în parlament, o majoritate minusculă, nu se poate bizui în mod ferm pe continuarea acestei majorități, este în permanență încolțit de dl Candu, care are resurse superioare. Dacă dl Dodon ar dori să-și asigure continuitatea propriei sale președinții și continuitatea guvernării, atunci el ar lua o inițiativă convingătoare de a lansa convorbiri cu PAS și PDA. Dar dl Dodon nu face acest lucru în mod hotărât la o competență. Dânsul comite greșeala de a alterna între atacuri și insulte la adresa PAS și PDA și, pe de altă parte, apeluri la înțelegere. În unul și același document, dl Dodon trece de la atacuri și insulte la propuneri de cooperare.”
Europa Liberă: Și atunci, cât de credibil este el?
Vladimir Socor: „Nu este credibil. Dar vă întreb, cine e credibil? În toată această situație, cine e credibil? Dintr-un punct de vedere cinic, credibil este partidul dlui Candu. Are bani, are strategie și are tupeu. Cel mai mult mă frapează tupeul dlui Candu. Ați observat că dl Candu se erijează în gardianul moralității? El tot timpul vorbește despre moralitate în politică. El atacă ceea ce numește corupția în politică. Dânsul a îmbrăcat mantia moralistului în politică, iar celelalte partide tac. Ați văzut ca Platforma Demnitate și Adevăr sau Partidul Acțiune și Solidaritate să conteste postura de moralizator a dlui Candu, să-i spună: „Dvs. nu aveți nicio calificare să vă erijați ca moralizator public”? Nu i se dă această replică. De ce? Fie din slăbiciune, fie din calcul.”
Europa Liberă: Opoziția spune că nu va ceda și că ar putea să mai existe o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Chicu. Ar avea mai mari șanse, dacă s-ar ajunge la o altă moțiune de cenzură?
Vladimir Socor: „Dl Candu a și anunțat acest lucru, dânsul a spus că va încerca să forțeze convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului în luna august pentru a pune din nou în discuție moțiunea de cenzură. Dl Candu este foarte militant în această chestiune, dar partidele PDA și PAS se pare că nu-și dau seama sau, dacă își dau seama, nu pot să reacționeze la faptul evident că „Pro Moldova” îi manevrează, „Pro Moldova” îi folosește. „Pro Moldova” dorește să se cațere înapoi în sistemul politic, chiar în partea superioară a sistemului politic, pe umerii Platformei DA și pe umerii PAS-ului. Aceasta este toată strategia dlui Candu.”
Europa Liberă: O a doua moțiune de cenzură ar fi cu mai mari șanse?
Vladimir Socor: „Ar fi, dacă dl Candu ar reuși să mai ademenească încă vreo doi deputați. Da, atunci ar fi. Iar ceea ce mă preocupă pe mine în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate este faptul că sunt în ascensiune în sondajele de opinie partidul dlui Șor și al dlui Usatîi. Aceste două partide sunt în ascensiune și aș spune că amenință să intre în viitorul parlament. În acest caz, viitorul parlament ar fi și mai fragmentat, ar fi și mai greu de gestionat, iar haosul n-ar face decât să crească.”
Europa Liberă: Guvernul Chicu continuă să-și ducă mandatul. Ce ar putea și ce ar trebui să facă acest cabinet de miniștri până la alegerile prezidențiale, cel puțin?
Vladimir Socor: „Și guvernul e slab, toți sunt slabi din cauza slăbiciunii statului însuși și din cauza slăbiciunii sistemului politic. Toți jucătorii joacă din poziții de slăbiciune și vulnerabilitate.”
Europa Liberă: Ce ar trebui și ce poate să facă cabinetul condus de Ion Chicu, ținând cont de toate aceste crize care se întețesc – criza sanitară, criza economică, criza socială, plus incertitudinea politică?
Vladimir Socor: „În pofida slăbiciunilor și ale statului însuși ca atare, și ale guvernului, dl Chicu are în continuare unele succese incontestabile: încheierea acordului de finanțare cu Fondul Monetar Internațional; absorbirea unei asistențe macrofinanciare din partea Uniunii Europene, care a reînnoit totuși asistența macrofinanciară; lansarea unui program de reparații a drumurilor. Republica Moldova nu va putea niciodată să atragă investiții cu drumurile pe care le are. Sunt lucruri pe care...”
Europa Liberă: Dar toate acestea se fac tocmai în ajunul datei de 1 noiembrie, dată fixată să aibă loc alegerile prezidențiale? Și multă lume crede că acestea ar fi pomeni electorale.
Republica Moldova are nevoie urgentă, imediată de drumuri decente
Vladimir Socor: „Indiferent de alegeri, nealegeri, Republica Moldova are nevoie urgentă, imediată de drumuri decente. Creditele externe pe care le ia Republica Moldova, toate sunt credite pentru sprijinirea bugetului, credite pentru consum, nu sunt credite de dezvoltare, nu sunt credite de investiții. Drumurile sunt cel mai urgent lucru de care are nevoie Republica Moldova. Oricare guvern, în orice țară lansează proiecte de lucrări publice în preajma alegerilor. Este o practică generală. Orice guvern care depinde de voturi lansează asemenea proiecte în ajun de alegeri. Altceva este că unele proiecte anunțate de către dl Dodon și de dl Chicu sunt nerealiste și pur electorale. E vorba despre crearea așa-ziselor 16 platforme industriale. Nu e credibil, nu sunt resurse, nu este capital, nu s-a definit în niciun fel profilul acestor eventuale 16 platforme industriale. E un gest pur electoral.”
Europa Liberă: Dar cele 200 de milioane de euro din creditul rusesc, unde le treceți?
Vladimir Socor: „Deocamdată, creditul rusesc nu este agreat, va fi de renegociat. Partidele proeuropene - PAS și Platforma DA - nu au contestat creditul rusesc ca atare, au contestat anumite părți din acordul negociat. Și, într-adevăr, acordul negociat a fost slab, a fost prost, a fost potențial dăunător intereselor Republicii Moldova. Acum el va fi renegociat în conformitate cu obiecțiunile declarate de Curtea Constituțională, care a invalidat creditul. Mie personal nu-mi place deloc creditul rusesc, nu aș vrea ca Republica Moldova să devină datoare Rusiei, chiar dacă următorul contract ar elimina lipsurile din vechiul contract. Chiar dacă lipsurile acestea ar fi eliminate, nu mi se pare o idee bună ca Republica Moldova să fie datoare Rusiei.”
