„După frauda din 2014, s-au făcut reforme importante pentru curățarea sectorului bancar. Una din ele a fost intrarea băncii românesti Transilvania în Victoriabank, în parteneriat strategic cu Banca Europeana pentru Reconstrucție și Dezvoltare”… „Progresele realizate cu eforturi mari în acest domeniu trebuie protejate,” se arată în comunicatul FMI.
Banca Transilvania din România susține, într-o declarație recentă la solicitarea Europei Libere, că „are încredere” în sistemul juridic din Republica Moldova, dar că banca se simte „penalizată” prin includerea Victoriabank în evenimente care au avut loc acum 6 ani în sistemul bancar din Moldova, fără a se ţine seama de acţionarii de acum, care nu au nicio legătură cu faptele de atunci.
Împreună cu BERD, Banca Transilvania deține o cotă de peste 66 la sută din acțiunile Victoriabank, una din primele trei bănci din Republica Moldova.
Procuratura Anticorupție din Republica Moldova a pus recent sechestru asupra unor bunuri de 1,9 miliarde de lei aparținând Victoriabank , procurorii moldoveni considerând că și această bancă a fost implicată în furtul miliardului din 2014.
Dar de ce nu au băncile încredere în investigațiile procurorilor moldoveni? Neîncrederea este generată, în primul rând, de lipsa de informație. Procurorii moldoveni nu au explicat prea multe despre motivele sechestrului și, în aceste condiții – chiar dacă s-ar admite că au rațiuni solide să procedeze astfel, ba chiar și să vorbească puțin despre motivele și scopurile urmărite – au apărut mai multe semne de întrebare, care la rândul lor au dus la lipsa de încredere. Ce răspundere poartă consacrata bancă de la București pentru afacerile de până la ea din Victoriabank sau de ce să fie urmărite bunuri ale noului proprietar, considerat de bună credință, și nu banii pe care i-a primit vânzătorul?
Dacă s-ar admite totuși că strategia procurorilor e să ajungă, prin acest sechestru, la vânzătorul băncii cumpărate în urmă cu câțiva ani de Transilvania – iar acest vânzător se presupune a fi Vlad Plahotniuc, fostul lider democrat dispărut din R. Moldova odată cu cedarea în 2019 a puterii politice – măsura asiguratorie a procurorilor moldoveni. care au declanșat, fie și la șase ani de la comiterea furtului, urmărirea Victoriabank pentru participarea la acel furt și au aplicat acum câteva săptămâni sechestele, capătă totuși o anumită coerență.
Dacă banii s-au așezat în cont la Plahotniuc, e motiv de extrădare
Cel puțin așa crede Veaceslav Negruța, expert economic la Transparency International, fost ministru de finanțe: „Dacă procurorii urmăresc nu sechestrul în sine și destabilizarea băncii, ci de exemplu de la banca Transilvania să obțină niște hârtii care dovedesc că banii au fost transferați în 2018 pe contul X persoanei Y, care e considerată beneficiar final al furtului miliardului și a operațiunilor din 2014? Dacă obțin toate aceste dovezi, procurorii scot sechestrul de pe Victoriabank și se focusează pe urmărirea activelor persoanei care a încasat bani de la comercializarea acelui pachet de 39 la sută. Dacă, admitem, banii s-au așezat în cont la Plahotniuc, e motiv de extrădare și așa mai departe. Și doi – procurorii își deschid portița să vadă cine l-a ajutat ca formula de transparentizare a băncii lui să meargă diferit de cele aplicate altor bănci. Și atunci vom vedea rolul guvernatorului.”
În luna mai curent, când împlinise șase luni în funcția de Procuror General, Alexandr Stoianoglo a făcut pentru prima data legătură directă între fostul lider democrat Vlad Plahotniuc și frauda bancară din 2014, declarându-l pe politicianul fugar unul din principalii beneficiari ai furtului, iar procuratura, care a început urmărirea lui Plahotniuc sub acest capăt de acuzare, a expediat în SUA o cerere de extrădare pe numele fostului politicianul moldovean. Legătura Victoriabank cu mașinăria financiară din 2014, soldată cu dispariția unui miliard de euro din sistemul bancar moldovenesc, a fost descrisă cu lux de amănunte în raportul companiei private de investigație Kroll, însă niciodată până acum nu a fost demonstrată legătura lui Plahotniuc cu această bancă. Prin urmare, o versiune ar fi că procurorii urmăresc să demonstreze această legătură.
Există însă și versiunea proastă, ce ar avea așa cum se estimează un impact dezastruos pentru imaginea de „destinație pentru investiții” a R. Moldova, și anume cea că Veaceslav Platon și-ar restabili imperiul de afaceri deținut până la întemnițare, iar procurorii nu fac decât să-l ajute. Versiunea nu ar fi stat probabil deloc în picioare dacă nu exista obscura sa eliberare din închisoare, în mandatul actualului procuror general, și nici videourile scurse în presă de la o audiere premergătoare eliberării, în care Platon părea să dea lecții procurorilor cum să recupereze banii din furt prin urmărirea Victoriabank.
O versiune și mai și, apărută ce-i drept la mai puțini analiști, dar invocată totuși în spațiul public, e cea că Igor Dodon ar vrea lipsirea de dreptul de proprietate a noilor acționari ai băncii, din simplu motiv că ar fi de origine românească.
L-am întrebat pe Veaceslav Negruța ce crede despre aceste versiuni: „Eu nu întrevăd o pornire a procurorilor determinată strict de originea acționarului. Rămân să cred că, în foarte scurt timp, în urma acestor colaborări despre care au anunțat și Transilvania, BNM și BERD, aceste situații complicate vor fi rezolvate, iar sechestrul și urmărirea procurorilor voir fi direcționate către beneficiarii finali ai furtului și nu noii proprietari veniți la această bancă în 2018.”
Banca Națională, principalul regulator de pe piața bancară moldovenească, a reacționat la sechestrul procurorilor de la Victoriabank spunând că salută „deschiderea” acesteia de a conlucra cu ancheta – un semn bun, crede Negruța, care îi întărește speranța că suferințele noului proprietar cauzate de acțiunile procurorilor sunt doar vremelnice.
