Pandemia de COVID-19 a pus la grea încercare administrațiile spitalelor care trebuie să facă față tot mai multor pacienți, în timp ce numărul de angajați disponibili și apți să continue tratarea bolnavilor este în permanentă scădere. Medicii, asistentele dau semne de extenuare din cauză că lucrează mult peste program în condiții stresante și de risc sporit.
Numărul de ore, mult peste norma zilnică, pe care trebuie să le muncească medicii și trecerea angajaților la secții de tratare a pacienților cu COVID, fără acordul lor, sunt câteva dintre sesizările care au parvenit de la începutul pandemiei la un birou de avocați, care a lansat campania de susținere a medicilor din linia întâi, cu genericul „Doctore, și tu ai drepturi”.
Dacă în ordin sunt stabilite opt ore de muncă, ei lucrează și câte 14 ore
Iată ce ne spune avocatul Ion Botnarenco: „Ne-au sunat medici din mai multe raioane, care ne sesizau despre suprasolicitare, munca peste program. Noi suntem traumatologi, dar trebuie să lucram ca epidemiologi. Am ajutat medicii de la Strășeni să facă un demers și administrația și-a anulat ordinul prin care numărul orelor de muncă se mărea, dar medicii oricum lucrează mai mult. Dacă în ordin sunt stabilite opt ore de muncă, ei lucrează și câte 14 ore”.
Avocații au mai dedus din sesizările care au parvenit de la medici că angajații din sistemul sanitar, în mare parte, nu cunosc prevederile contractului de muncă, nu prea știu despre raporturile de muncă, iar administrațiile unor instituții medicale nu sunt deschise pentru a face clare aceste rapoarte și drepturile angajaților.
La Bălți, bunăoară, cadrele medicale au simțit nevoia să se reorganizeze într-un sindicat de alternativă ca să-și apere drepturile. 16 angajați din sistemul sanitar au înregistrat, în luna august, organizația sindicală „Susținere”. Președintele noului sindicat, medicul reanimatolog, Gheorghe Brânză, spune că de când s-a început pandemia, problemele medicilor s-au acutizat: „Medicii au fost dislocați dintr-o secție în alta, din secția Reanimare la secția COVID și din alte secții să lucreze cu pacienții cu COVID, fără acordul lor. Doar și s-a adus la cunoștință că trebuie să meargă în secția COVID. N-au fost testați, știind că au lucrat cu pacienți cu COVID pozitivi. Au fost testat doar după ce s-au facut presiuni. Din partea noastră. Acum se încalcă graficul de muncă se încalcă. O unitate salariu prevede aproximativ 6-7 ture a câte 24 de ore, dar ei fac câte 11-12 ture. Din simplul motiv că nu sunt medici pentru acoperirea graficului. ”
Primele demersuri ale proaspătului sindicat către administrația spitalului și către Ministerul Sănătății au vizat cazuri în care medicilor nu li s-a plătit suplimentul la salariu pentru că lucrează cu pacienții infectați cu covid sau indemnizația de 16 mii de lei celor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă.
Suplimentul la salariu pentru personalul care lucrează în secții de COVID și indemnizația unică de 16 mii de lei pentru cei care au contractat infecția la locul de muncă au fost introduse de ministerul de rezort chiar de la inceputul pandemiei ca măsuri de încurajare a angajaților aflați în prima linie de luptă cu pandemia. Doar că modul de acordare a indemnizației și a suplimentului de 100% la salariu a trezit suspiciuni și discordanțe. Întrucât numărul celor infectați a început să crească în proporții geometrice, autoritățile au dat vina pe medici că nu se protejează, nu ar ști cum să utilizeze costumele de protecție și că, de fapt, cei mai mulți nu contractează virusul la locul de muncă.
Până în luna octombrie au fost acordate, potrivit informațiilor oficiale, puțin peste 2000 de indemnizații unice, ceea ce înseamnă că doar unul din trei angajați ai sistemului sanitar care s-a îmbolnăvit, a primit banii promiși.
La începutul lunii septembrie, Guvernul condus de Ion Chicu, a decis să renunțe la indemnizația de 16 mii de lei pe motiv că se majorează retribuția medicilor, iar instituțiile au fost dotate cu cele necesare, decizie respinsă ulterior de Parlament. Totuși, numărul tot mai mare de infectați printre angajații sistemului - câteva zeci în fiecare zi - arată că securizarea locurilor de muncă în spitale este departe de a fi una bună, ca să le asigure protecție.
Chiar și în această situație există instituții medicale aflate în prima linie de luptă cu Covid care nu au niciun caz de îmbolnăvire în rândul personalului medical. Bunăoară Spitalul clinic municipal de boli contagioase de copii din Chișinău, care tratează pacienți cu Covid-19. Aici sunt internați nu numai copii cu Covid, dar și unul dintre adulți, mama sau tată copilului, care în mai toate cazurile sunt și ei infectați.
Deși are situația sub control și toți medicii sănătoși, directoarea spitalului, Ludmila Bîrcă, este precaută. Despre această perioadă de pandemie, ea spune că este una stresantă și complicată: „ Spitalul nostru este constituit ca staționar antiepidemic și noi lucrurile astea le aveam. Ceea ce ține de siguranța personalului și a pacienților s-au delimitat zonele roșii și cele verzi, ca să asigurăm securitatea. Printre doctori nu avem nicio îmbolnăvire. Avem două colege, trecute de 70 de ani, care vâzând că situația e mai sigură la locul de muncă, că doctorii nu se îmbolnăvesc, s-au întors la muncă. Probabil este siguranța asta colegială, fiecare dintre noi știe că dacă respectăm regulile, ne protejăm și pe noi, și pe colegi. Noi am avut și o susținere foarte mare, atâta lume bună care ne-a ajutat, avem peste 6 milioane donații. Și organizații internaționale, printre care UNICEF, ne-au ajutat foarte mult, cu echipament de protecție, cu un oxigenator”.
Numărul de îmbolnăviri printre personalul medical la începutul lunii octombrie a ajuns la circa 6500 de persoane, ceea ce reprezintă aproape o treime din totalul cadrelor medicale. Dintre aceștia 2700 sunt asistenți medicali și 1700 sunt medici.
Ultimul raport al Ministerului Sănătății îl găsiți AICI
