Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă de președinta interimară a Consiliului Superior al Magistraturii, Luiza Gafton. Procurorii au renunțat la o parte din învinuirile inițiale, găsind neîntemeiate acuzațiile precum că magistrații vizați ar fi implicați în spălare de bani. Șeful interimar la Procuratura Anticorupție, Sergiu Gavajuc, dă asigurări că prin această ordonanță nu s-a pus punct anchetei laundromatului moldovenesc și că investigațiile continuă.
În septembrie 2016, tot în plină campanie electorală, 15 judecători au fost reținuți la scurt timp după ce pe mâna oamenilor legii a ajuns și controversatul, cum l-a numit din start presa, om de afaceri Veaceslav Platon. S-a spus că magistrații vizați ar fi legalizat zeci de datorii fictive între companii străine și astfel au făcut posibil ca bani murdari din Rusia, peste 20 de miliarde de dolari americani, să tranziteze bănci moldovene, fiind ulterior transferați și „albiți” definitiv în Letonia. S-au prezentat la acea vreme și pretinse înscrisuri ale lui Platon, în calitate de posibile probe ce l-ar încrimina că el este arhitectul schemei.
La patru ani distanță, majoritatea magistraților implicați s-au pensionat ori au obținut licențe de avocat. Câțiva încearcă repunerea în funcție, precum și compensarea salariului pentru perioada absenței de la serviciu, potrivit unor facsimile publicate de Ziarul de gardă. Asta în baza unei decizii a procurorilor de a-i scoate de sub urmărirea penală.
Avem o ordonanță de încetare și de scoaterea de sub urmărirea penală
Este dreptul lor, afirmă președinta interimară a Consiliului Superior al Magistraturii, Luiza Gafton. „Noi avem o ordonanță de încetare și de scoaterea de sub urmărirea penală a judecătorilor nominalizați, din temeiul că în acțiunile dumnealor nu s-a găsit și nu s-a constatat componenta de infracțiune care a fost încriminată și anume spălarea banilor”.
Șeful interimar al Procuraturii Anticorupție, Sergiu Gavajuc, respinge criticile precum că apărătorii de stat ar suspenda una din cele mai importante anchete din ultimii ani, cea a spălătoriei rusești, care au dus faima țării în întreaga lume. Mai ales că între timp și Veaceslav Platon a fost eliberat din închisoare. Gavajuc argumentează că după patru ani, în care nu s-au acumulat dovezi noi că magistrații ar fi implicați în spălarea de bani, s-a luat decizia, despre care spune că este „intermediară”, să fie scoși de sub învinuire. Dar a rămas un alt dosar care se află în instanță.
„Sunt două dosare distincte în care figurează toți judecătorii respectivi. Unul era în baza art. 307 – emiterea încheierii ilegale - , care a fost remis în instanța de judecată atunci și se judecă separat. Acolo, deci, procurorii nu au renunțat la învinuire și respectiva cauza penală urmează a fi examinată în continuare de către instanța de judecată. La moment se pregătește o comisie rogatorie către Federația Rusă ca să ne dea informație suficientă, sperăm noi, cu referite la faptul care sunt persoanele implicate în spălarea de bani, așa cum figurează la ei”.
Presa rusă a scris anterior că atât Veaceslav Platon, cât și Vladimir Plahotniuc ar fi considerați la Moscova figuri-cheie ale „landromat-ului”. Până acum procurorii moldoveni spuneau că ancheta a intrat în impas deoarece colegii lor ruși nu ar fi cooperanți.
Pentru Ilie Chirtoacă de la Centrul de Resurse Juridice felul în care se face (sau mai degrabă nu se face) lumină în acest dosar îl duce cu gândul la tergiversare. El spune că au trecut aproape zece ani de când mai multe autorități publice au semnalat fenomenul, iar niciun judecător, procuror sau portărel nu a fost condamnat pentru implicații la aceste fraude.
„Dacă la început am avut justiție televizată, - evident nu ne pronunțăm dacă sunt vinovați sau nu, asta trebuie să facă instanțele de judecată – dar de la primul episod acuși vor fi 10 ani, iar dosarele în privința niciunuia din judecători nici nu a ajuns la vreo soluție în prima instanță, ceea ce trezește foarte multe semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea investigației și în general dacă se vrea să se ajungă la justiție în acest caz”.
Juristul Ilie Chirtoacă spune că ancheta laundromatului împreună cu cea a fraudei bancare a sporit neîncrederea cetățenilor în justiție, iar țara s-a ales cu imaginea șifonată că nu este în stare să stăvilească corupția endemică. Expertul speră că readucerea în discuție a dosarului spălătoriei rusești nu are legătură cu contextul electoral, încercându-se o mimare a activității judiciare pe placul alegătorilor, fără a avea finalitate.
