Pentru prima dată în peste șapte luni ei avut posibilitatea să iasă din regiune fără a fi obligați la întoarcere să stea în carantină două săptămâni. Republica separatistă s-a autoizolat de Moldova, motivând că încearcă să nu permită extinderea virusului peste Nistru. Unii votanți au profitat de această posibilitate și și-au vizitat rudele de pe celălalt mal, cei mai mulți însă, susțin unii concurenți electorali, ar fi fost transportați organizat la secții, primind și bani pentru a vota. Astfel de incidente au fost sesizate și de observatorii Promo-LEX.
Europa Liberă: Dle Boțan, mai întâi vreau să vă întreb dacă sunt suficiente semne distinctive, trăsături ca să fie declarată fraudă, cel puțin în opinia publică, ceea ce s-a întâmplat la secțiile sau în preajma secțiilor de votare pentru locuitorii zonei de est a Republicii Moldova în primul tur de scrutin prezidențial?
Igor Boțan: „Nu există niciun fel de temei, pentru că Republica Moldova are un specific – are un conflict nesoluționat. Și Comisia Electorală Centrală, începând cu anul 1994, recurge la astfel de metode pentru a le oferi cetățenilor de acolo dreptul de vot, pe de altă parte, la alegerile parlamentare ne-am convins că acești cetățeni sunt influențați și am văzut care sunt metodele.
Cetățenii din Transnistria au participat la aceste alegeri în proporție de aproximativ 1%...
De aceea, dacă există proteste sau nemulțumiri din partea cetățenilor, ele trebuie tratate respectiv. Ținând cont că cetățenii din Transnistria au participat la aceste alegeri în proporție de aproximativ 1%, trebuie să înțelegem că rezultatele votării în secțiile respective nu au un impact determinant asupra clasamentului candidaților. Deci, Comisia Electorală Centrală atunci când va face bilanțul, va face un raport și în raport va consemna toate lucrurile care s-au întâmplat în aceste secții de votare, iar la validarea alegerilor organul respectiv va decide dacă pot fi validate. Din păcate, aceasta este situația atunci când avem un conflict nesoluționat.”
Europa Liberă: Deci nici tentativele de cumpărare a voturilor, documentate cel puțin de presă, nici protestele disperate ale localnicilor nu au calificare juridică, asta vreți să spuneți?
Igor Boțan: „Nu, nu, eu nu spun asta. Deci, toate lucrurile la care v-ați referit Dvs., dacă ele sunt documentate, în baza lor organele competente trebuie să pornească acțiunile prevăzute fie de Codul contravențional, fie de Codul penal.”
Europa Liberă: Dacă nu vor porni? Și se pare că nu prea se mișcă, cel puțin operativ, așa cum se aștepta lumea? Este suficient ceea ce am văzut la televizor, ceea ce s-a vorbit de către observatori, este suficient ca măcar în ceasul al 12-lea legislatorul să caute soluții, așa cum i-a cerut cândva Curtea Constituțională, referindu-se expres la transportarea organizată a votanților care în sine poate însemna influențare?
Igor Boțan: „Trebuie să vă întristez, și în ceasul al 12-lea parlamentul nu va face absolut nimic, pentru că acest parlament în general s-a întrunit în ultimele trei luni de zile o singură dată. Deci este acest parlament nefuncțional, din păcate.”
Europa Liberă: Adică până la turul doi?...
Acest Parlament este nefuncțional, din păcate...
Igor Boțan: „Nu, nu va fi nimic, iar Comisia Electorală Centrală este instituția care doar organizează procesul electoral, ea nu se implică în reglementarea unor conflicte care apar în preajma secțiilor de votare. Acest lucru trebuie să-l facă organele de poliție, alte organe competente.”
Europa Liberă: Vor face-o oare și, mai ales, dacă vor oferi temei pentru decuparea acestor rezultate? Dvs. spuneți că e un procent insignifiant, dar, oficial, teoretic să fie recunoscută tentativa asta de a perturba procesul electoral?
Igor Boțan: „Procedura prevăzută de legislație este următoarea: Comisia Electorală Centrală întocmește un raport cu indicarea tuturor neregulilor sau incidentelor care au fost fixate, iar acest raport va ajunge pe masa Curții Constituționale la momentul validării alegerilor. Deci, Curtea Constituțională va fi cea care va decide în privința impactului acestor incidente.”
Europa Liberă: Curtea va decide atunci când va trebui să arate cu degetul spre președinte, dar până acolo, ca să nu existe ispita să mai încerce o dată cu transnistrenii?
Igor Boțan: „Înțeleg întrebarea Dvs. și pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple, de exemplu și în cel de-al doilea tur de scrutin, și în alte scrutine viitoare, organele competente trebuie să documenteze toate aceste incidente, iar parlamentul, mă refer la clasa politică, guvernul trebuie să găsească soluții pe viitor pentru ca astfel de incidente să nu se mai întâmple. Autoritățile trebuie să înțeleagă că, dacă nu au reglementat astfel de cazuri în februarie 2019, au închis ochii, deci nu trebuie să dea vina pe nimeni că actualmente avem astfel de situații. Toată lumea a văzut ce s-a întâmplat în februarie 2019. Faptul că cetățenii acum se revoltă este rezultatul inacțiunii organelor de forță, organelor competente din 2019.”
Europa Liberă: Nu atât revolta mă interesează, cât cazurile evidente de a influența transnistrenii cu cetățenie moldovenească în drum spre secțiile de votare. Aceste cazuri cum pot fi identificate și sancționate?
Igor Boțan: „Trebuie să existe sancțiuni pe care să le aplice lucrătorii poliției. Dacă nu fac acest lucru, astfel de situații vor fi perpetuate și în permanență vom avea tot felul de conflicte, dar se poate întâmpla că într-un anumit scrutin distanța dintre învingător și învins să fie atât de mică, încât astfel de incidente să aibă impact definitiv asupra rezultatelor alegerilor cu toate consecințele, dacă avem pe teritoriul țării noastre un conflict nerezolvat de 30 de ani de zile, care mocnește.”
Europa Liberă: Pretendentul cu cele mai mari șanse, cum îl declarau sondajele, pedala, direct sau indirect, pe această resursă – pe bazinul alegătorilor transnistreni. După ce că a eșuat sau a fost zădărnicită această procedură și el s-a pomenit pe poziția a doua la miez de noapte, cât mai poate conta pe această resursă președintele în exercițiu și dacă developarea a „n”-a oară a acestei resurse va stăvili acest posibil flux de voturi pentru candidatul pro-răsăritean?
Din 2016 a apărut interesul transnistrenilor pentru alegerile naționale pentru a influența rezultatul final...
Igor Boțan: „Cu certitudine poate conta și noi știm din statisticile precedente că la alegerile naționale cei din Transnistria au participat în proporție de, hai să spunem așa, jumătate de procent.”
Europa Liberă: În cifre, cum arată asta?
Igor Boțan: „Bine, în medie, de la 3.000 de participanți până la 12.000, dacă luăm media. Deci, asta a fost până în 2016, din 2016 a apărut interesul transnistrenilor pentru alegerile naționale pentru a influența rezultatul final.”
Europa Liberă: Dar admitem că printre ei erau și unii care îl simpatizează pe Igor Dodon tocmai pentru că el le promite o reîntregire în formula rusească?
Igor Boțan: „Putem admite acest lucru, el este evident acest lucru, problema e cum participă acești oameni. Dacă participă de bunăvoie, dacă autorităților moldovene, candidaților li se permite să desfășoare campanie în această zonă, atunci avem o situație, dacă nu, atunci avem fenomenul anului 2019 – transportarea organizată a alegătorilor, mituirea acestora. Sigur că o astfel de situație poate introduce distorsiuni majore în rezultatul final al alegerilor.”
Europa Liberă: Deci, răspunsul Dvs. este că și în turul doi se va încerca pomparea voturilor din Transnistria? Alte bazine de voturi pe care le vor valorifica sau vor dori să le valorifice ambii pretendenți, unde vedeți că stau molecule libere?
Igor Boțan: „Noi vedem doi candidați care au trecut în cel de-al doilea tur de scrutin, vedem sau intuim două bazine cam de aceeași dimensiune, este vorba de 7-8%. Probabil alegătorii dnei Violeta Ivanov își vor direcționa suportul spre Igor Dodon, iar alegătorii unioniști și pro-europeni, care sunt cu 1% mai mulți decât cei ai Violetei Ivanov, o vor susține pe dna Maia Sandu. Marea enigmă este comportamentul alegătorilor dlui Renato Usatîi. Este vorba de aproximativ 17%, probabil acești alegători anterior au votat pentru diferite partide politice și putem doar intui cum ar putea să se distribuie voturile candidatului Renato Usatîi. Eu aș crede că se vor distribui aproape egal spre candidatul Igor Dodon și candidata Maia Sandu.”
Marea enigmă este comportamentul alegătorilor dlui Renato Usatîi...
Europa Liberă: Mesajul său a fost cu două tăișuri – și anti-Dodon, dar pe alocuri și anti-Maia Sandu.
Igor Boțan: „Sigur că da. Tocmai de aceea spun că acest electorat probabil va fi distribuit într-o anumită proporție, poate nu egal, dar, pornind de la campania pe care a făcut-o Renato Usatîi, putem presupune că mai degrabă o bună parte din acest electorat nu va merge la urnele de vot, pentru că, după caracteristica pe care i-a făcut-o dl Renato Usatîi dlui Igor Dodon, e puțin probabil ca aceștia să aibă o simpatie pentru dl președinte în funcție.”
Europa Liberă: Ce îndemnuri va formula Renato Usatîi vom vedea cât de curând, dar vorbiți despre cei care au fost deja la secțiile de votare, au mai rămas aproape 60 la sută dintre cei care nu s-au prezentat la urnele de vot.
Igor Boțan: „Știm cu certitudine că factorul pandemic va avea impact și în al doilea tur de scrutin. Acum trebuie să așteptăm prima săptămână să vedem dacă nu cumva situația pandemică se schimbă după primul tur de scrutin. Putem presupune și știm din statisticile precedente că participarea în al doilea tur de scrutin este de obicei mai mare cu 3%, deci e destul de mult...”
Europa Liberă: Suficient ca să încline balanța?
Igor Boțan: „Sigur că da, pentru că distanța dintre cei doi candidați este de aproximativ 3%. Nu știm care va fi efectul diasporei în cel de-al doilea tur de scrutin, nu știm cum vor reacționa autoritățile statelor în care cetățenii noștri au făcut cozi lungi... Deci sunt o mulțime de factori care ne fac să credem că șansele în cel de-al doilea tur de scrutin sunt egale și totul depinde de cei doi candidați și de campania pe care o vor face, cum își vor putea mobiliza propriii alegători și cum vor putea să găsească suport din partea candidaților care nu au trecut în al doilea tur de scrutin.”
Europa Liberă: Dacă vă imaginați că sunteți acel alegător care nu ați fost în primul tur din varii motive, înainte de turul doi ce v-ar putea determina să vă decideți?
Igor Boțan: „Impactul determinant al turului doi asupra viitorului imediat și mediu pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Eu cred că conștientizează foarte mulți din cetățenii care nu au venit în primul tur de scrutin din considerente de sănătate personală și sănătate publică. Și acesta e argumentul meu. Dacă după primul tur de scrutin ne vom convinge că statisticile referitoare la contaminarea cetățenilor noștri rămân în anumite limite, atunci pentru turul doi există motive ca oamenii într-adevăr să vină să-și exercite dreptul de vot pentru a influența dezvoltarea pe termen mediu a Republicii Moldova.”
