Marți, 12 ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează prima sa vizită peste hotare, la Kiev, răspunzând invitației omologului său Volodimir Zelenski. Într-un interviu pentru Europa Liberă, fostul ministru de externe, Nicu Popescu, vorbește despre cum, în opinia sa, ar trebui să evolueze relația cu Ucraina, după ce la guvernare în Republica Moldova s-a aflat o echipă prezidențial-guvernamentală profund ostilă statului vecin de la Est.
Europa Liberă: Vorbim despre vizita pe care președinta Maia Sandu o efectuează la Kiev. Ar fi o vizită despre care trebuie să vorbim mai mult ca despre un gest cu încărcătură simbolică din ambele părți sau pragmatismul, totuși, stă la baza acestei cooperări bilaterale?
Să ai relațiile la cel mai înalt nivel înghețate cu un stat vecin presupune un handicap enorm pentru orice stat...
Nicu Popescu: „În politica externă, întotdeauna simbolismul, pragmatismul și realismul, toate trei coexistă în paralel, inclusiv atunci când nu există contacte. Evident și acest lucru presupune anumite acțiuni sau inacțiuni și, în acest sens, da, este o vizită foarte importantă, este o vizită care relansează relația bilaterală dintre Ucraina și Republica Moldova care a fost înghețată la cel mai înalt nivel mai mulți ani din cauza faptului că Republica Moldova nu era acceptată în calitate de partener respectat și de încredere pentru Kiev. Această situație punea Republica Moldova în dificultate, întrucât o țară să aibă relațiile înghețate la cel mai înalt nivel presupune, evident, un handicap, iar să ai relațiile la cel mai înalt nivel înghețate cu un stat vecin presupune un handicap enorm pentru orice stat, pentru orice țară și, evident, acest handicap afecta foarte mult capacitatea Republicii Moldova de a-și promova interesele atât față de Ucraina, cât și în plan regional...”
Europa Liberă: Pe parcursul a patru ani, cât a avut mandatul prezidențial dl Igor Dodon, cel mai des i s-a amintit despre acea declarație făcută încă în 2016, referitoare la Crimeea și, cel mai probabil, această supărare a ucrainenilor i-a jucat festa fostului președinte.
Nicu Popescu: „Evident, dar nu este vorba doar de o supărare personală, a fost o sfidare și un atac la adresa unui stat partener, unuia dintre singurii cei doi vecini ai Republicii Moldova, o expresie a unei luări de poziție politică, care a costat foarte mult Republica Moldova atât în plan diplomatic, cât și în plan economic, și în foarte multe domenii, și consecințele acelui gest iresponsabil mai urmează să le depășim. Acest summit sau această întâlnire la nivel înalt este un prim pas spre depășirea acelui îngheț de mai mulți ani în relațiile cu Ucraina la cel mai înalt nivel, dar atunci când timp de mai mulți ani problemele se acumulează, evident și rezolvarea acestora, la fel, durează mai mult timp.”
Europa Liberă: Apropo, dosarul moldo-ucrainean cuprinde foarte multe chestiuni, există probleme majore de discutat în cooperarea bilaterală, pornind de la problema ecologică legată de soarta râului Nistru, pe care Ucraina intenționa să construiască mai multe hidrocentrale, problema conflictului hidroenergetic de la Dnestrovsk, mai trebuie să fie finalizată delimitarea frontierei pe segmentul moldo-transnistrean, tematica transnistreană, dar o să ne spuneți despre fiecare problemă în parte. Cum vedeți să se poarte discuțiile și, mai ales, cum să se ajungă la un consens, la un compromis ca să fie rezolvate cel puțin o parte din aceste probleme?
Este un prim pas spre depășirea acelui îngheț de mai mulți ani în relațiile cu Ucraina...
Nicu Popescu: „Este important să nu vedem relația cu Ucraina doar prin prisma problemelor menționate inclusiv de Dvs., relația cu Ucraina are foarte multe oportunități, oportunități pe mai multe planuri. În primul rând, Republica Moldova și Ucraina au interese foarte mari în stabilizarea securității regionale, în cooperarea dintre aceste două state, dar și cu structurile europene și euroatlantice pentru a îmbunătăți modul și metodele de guvernare. Atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova există această agendă comună de luptă cu corupția între președinta Maia Sandu și președintele Volodimir Zelenski; există comerț bilateral care și el contează foarte mult pentru cetățenii Republicii Moldova; există și aceste legături turistice care în anul trecut afectat de pandemie poate au fost mai puțin intense, dar există și acolo foarte multe interese; există interesul de a intra mai ușor în Ucraina pentru cetățenii Republicii Moldova; există interesul transportatorilor de a circula sau a tranzita mai liber Ucraina. Deci este o relație care nu trebuie văzută doar prin prisma problemelor de la Novodnestrovsk sau problemelor de pe Nistru, sau a problemelor legate de securitatea energetică sau de reglementarea transnistreană, este o relație complexă în care există foarte multe oportunități, dar există și aceste probleme. Evident că aceste probleme s-au acumulat foarte mulți ani, unele din ele, chiar de decenii, ele nu vor fi depășite imediat, dar este foarte important să fie începută rezolvarea acestor probleme, or în condițiile în care ai dialogul înghețat cu un stat la fel de mare și important cum este Ucraina și nu ești în stare să rezolvi problemele, nimic bun acest lucru nu poate aduce Republicii Moldova, iar această relansare a relației cu Ucraina înseamnă și câțiva pași spre o poziționare atât a Republicii Moldova, cât și a Ucrainei și o disponibilitate de a începe rezolvarea treptată a acelor probleme care s-au acumulat, dar, în același timp, este important și cred că ambele capitale realizează acest lucru foarte clar, și anume faptul că nu poate fi redusă această relație bilaterală la câteva probleme și că există un context mai larg, de ansamblu, care face ca Republica Moldova și Ucraina să aibă foarte multe interese comune. Am menționat deja securitatea regională, reglementarea transnistreană și aceste dimensiuni vor constitui un subiect foarte important de discuție la Kiev.”
Europa Liberă: De unde credeți că trebuie să existe acest început al continuării cooperării moldo-ucrainene? Integrarea în UE ar fi prioritatea priorităților acelor două state, ambele făcând parte din Parteneriatul Estic și declarându-și prioritară integrarea europeană?
Nicu Popescu: „Evident, ambele state cooperează într-o anumită măsură pe agenda integrării europene, dar, în același timp, există totuși și diferențe substanțiale, atât de pondere, de interes, cât și de dinamică în relația cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Și putem spune care stat acum se mișcă cu o viteză mai mare către integrarea în Uniunea Europeană?
Și Ucraina, și Republica Moldova sunt foarte afectate de corupție...
Nicu Popescu: „Nu cred că este cazul să comparăm, dar vreau să menționez un alt lucru: cred că prioritatea priorităților în această relație bilaterală reiese din prioritatea priorităților în politica externă, și anume lupta cu corupția. Și Ucraina, și Republica Moldova sunt foarte afectate de corupție, de efecte și elemente de stat capturat, ambii președinți au fost aleși pentru a duce o luptă pe viață și pe moarte cu acest flagel și aici se impune o agendă de cooperare. Evident că din această agendă există și ramificații legate și de gestionarea frontierei, și de lupta cu contrabanda și cred că acest interes comun va fi un element unificator pentru relațiile moldo-ucrainene. Evident, această agendă anticorupție generează o opoziție enormă atât în sistemul politic ucrainean, cât și în sistemul politic din Republica Moldova, ambele state se află într-un context de politică internă destul de dificil, însă acest lucru doar ar trebui să accentueze necesitatea cooperării inclusiv prin acest domeniu...”
Europa Liberă: Dar știți că la Tiraspol această cooperare bună între Chișinău și Kiev este văzută ca o blocadă împotriva regiunii transnistrene?
Nicu Popescu: „Nu poți să-ți construiești relațiile externe și politica externă doar prin prisma modului în care această politică este văzută în unele orașe din interiorul Republicii Moldova sau din exteriorul Republicii Moldova. Republica Moldova are un interes în relațiile cu Kievul, autoritățile și președinta Republicii Moldova au un mandat exclusiv de a lupta cu corupția și, în acest sens, președinta Republicii Moldova are un mandat explicit de a combate corupția și a fost aleasă pentru a realiza acest obiectiv, și este evident că inclusiv regiunea transnistreană nu are cum să nu țină cont de această realitate, pentru că astea sunt realitățile în care trebuie să opereze această regiune. Dar ca să mai menționez un lucru legat de corupție, evident anume acest grad sporit de corupție mai și constituie unul dintre principalele blocaje atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina în relația cu Uniunea Europeană, pentru că acest grad înalt de corupție a dus și la sistări de asistență, a limitat capacitatea acestor state de a atrage investiții străine și de a se apropia de Uniunea Europeană. Deci și aici avem o dimensiune europeană a potențialului de cooperare între Republica Moldova și Ucraina.”
Europa Liberă: După ce a fost anexată Crimeea de către Federația Rusă, problema transnistreană, cel mai probabil, pentru Kiev a devenit o problemă de securitate națională și Republica Moldova acum împreună cu Ucraina ar putea să facă mai mult pentru a impulsiona negocierea pe dosarul transnistrean?
Nicu Popescu: „Da, Republica Moldova și Ucraina au o abordare mult mai apropiată față de procesul de reglementare transnistreană după anexarea Crimeii și războiul din Donbas. Acest lucru se simte în procesul de negocieri, dar, evident, acest lucru nu a fost suficient ca să impulsioneze drastic procesul de reglementare transnistreană. Vom vedea pe viitor în ce direcție va evolua situația, dar în acest sens oricum este important să mai punctăm două lucruri: unul ține de faptul că, totuși, în cazul Republicii Moldova agenda reformei interne, lupta cu corupția, consolidarea acestei lupte are nevoie de un context extern cât mai neconflictual și, în acest sens, este important ca Chișinăul să-și prioritizeze acțiunile de politică internă și de politică externă, și Republica Moldova nu are interesul acum de a relansa și de a redeschide dosare foarte conflictuale de o manieră foarte vizibilă cu alți parteneri externi ai Republicii Moldova. Acest lucru și acești parteneri trebuie tratați cu prudență și un al doilea element pe care, de asemenea, este bine să-l punctăm la Chișinău este că, totuși, relația dintre Kiev și Moscova sub președinția președintelui Zelenski nu neapărat a intrat într-o fază de normalizare, dar totuși este ceva mai puțin conflictuală decât era pe timpul președinției lui Petro Poroșenko, dialogul cu Moscova continuă atât în cadrul grupului de la Minsk, mesajul Kievului oficial față de Moscova este ceva mai puțin ferm decât era acum 2-3 ani sub președinția lui Petro Poroșenko. Aceste lucruri totuși imprimă o anumită dinamică nouă atât procesului de reglementare sau nereglementare, de facto, a conflictului din Donbas și, în acest sens, în ultimul un an și jumătate și Ucraina s-a comportat de o manieră prin care a evitat un mesaj excesiv de dur față de Moscova. Deci, Ucraina continuă să spună sus și tare că Crimeea a fost anexată ilegal, că Rusia menține trupe în regiunile din est ale Ucrainei și, în acest sens, Ucraina nu a renunțat la mesajele sale tradiționale deja de politică externă, dar, în același timp, a făcut-o de o manieră mai suplă, mai puțin vocală decât până la venirea lui Volodimir Zelenski la președinție și de acest lucru trebuie să ținem cont și noi la Chișinău, atunci când discutăm atât cu Kievul, cât și cu Moscova.”
Aceste contacte există pentru a debloca probleme, dar e nevoie de mai multe întâlniri la nivel înalt...
Europa Liberă: Dar știți că la Kiev a fost lansată o platformă, platforma Crimeea? Cel puțin, se anunța că primele reuniuni ar putea să aibă loc în primăvara acestui an și vor fi invitați acolo să participe șefi de state, prim-miniștri, miniștri, parlamentari, experți și așa se consideră că participarea autorităților de la Chișinău pe această platformă va fi pentru țara vecină hârtia de turnesol a seriozității autorităților moldovene?
Nicu Popescu: „Da, evident, Ucraina face acest efort de a replasa anexarea Crimeii pe agenda internațională, Ucraina vrea să se asigure că anexarea Crimeii nu este uitată în plan internațional. Acest efort diplomatic este absolut logic. Din perspectiva Republicii Moldova este la fel de logic faptul că țara noastră întotdeauna a recunoscut integritatea teritorială a Ucrainei, nu a recunoscut anexarea Crimeii și poziția Republicii Moldova în acest sens este destul de clară și ea era destul de clară inclusiv înainte de lansarea acestei platforme, acestei inițiative ucrainene recente legate de Crimeea.”
Europa Liberă: Rămâne să vedem, totuși, care va fi rezultatul dialogului pe care Maia Sandu și omologul său de la Kiev îl vor avea.
Nicu Popescu: „Aceste contacte există pentru a debloca probleme, dar e nevoie de mai multe întâlniri la nivel înalt, la nivel de lucru pentru a depăși anumite probleme, uneori este nevoie chiar și de zeci de întâlniri pentru a rezolva aceste probleme sau pentru a duce la bun sfârșit anumite proiecte de cooperare. În acest sens, da, Republica Moldova și Ucraina fac acum un nou prim pas în resetarea relațiilor, dar, evident, vor exista și alți pași care ar trebui și sper eu că vor readuce această relație bilaterală pe un făgaș bun.”
