Jocul politic neobișnuit făcut în ultimele săptămâni de tabăra pro-europeană a politicii moldovene – în frunte cu Maia Sandu – care propunea un guvern parlamentului rugându-se să nu fie votat – pare să fi avut efect de bumerang.
În marginea unei dezbateri cam haotice prilejuită de prezentarea guvernului Nataliei Gavriliță, Igor Dodon și aliații lui au răspuns joi cu propria propunere – un guvern prezentat ca „de tehnocrați”, care să ducă țara spre anticipate. Apoi, pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, aliații vechi ai Maiei Sandu, Platforma DA, au propus și ei un candidat de premier, pe Andrei Năstase.
Elementul de surpriză al zilei a fost candidata pentru care au optat socialiștii, dat fiind faptul că numele Marianei Durleșteanu – economistă care a fost între 2004 și 2008 ambasadoare în Marea Britanie, iar apoi ministră a finanțelor în guvernul comunist condus de Zianaida Grecianîi – nu apăruse în discuții publice atunci când se prevestea o decizie ca cea de azi a socialiștilor.
Concluzia formațiunii Platforma Demnitate și Adevăr conduse anterior de Sandu, după anunțul despre propunerea socialistă urmat de oficializarea în parlament a unei alianțe cu 54 de mandate care s-o sprijine pe Durleșteanu - între socialiști și Platforma Pentru Moldova ce include și formațiunea Șor - a fost că Igor Dodon a pășit pe calea amânării alegerilor anticipate:
Ieri seara, au continuat să reclădească vechea lor grupare politică criminală
„Cred că cel mai chinuitor este pentru cetățenii noștri să vadă cum s-au dat în spectacol cei care, în timp ce făceau aici teatrul absurdului, încropeau, renășteau coaliția toxică din care au ieșit: Dodon, Șor, Plahotniuc, iar după această nominalizare a apărut și Platon în schemă: iarăși pe ascuns, ieri seara, nocturn, au continuat să reclădească vechea lor grupare politică criminală. Toate guvernele acestea de cinci minute – de scăpare, de salvare, de nu știu ce, e un bluf, o gogoașă pentru a amâna ceea ce trebuie să se întâmple – alegerile anticipate,” a declarat de la tribuna parlamentului Igor Groșu, șeful grupului de parlamentari PAS.
Afilierea admisă de Grosu a candidatei propuse de socialiști cu Veaceslav Platon ar avea la bază o activitate anterioară a acesteia, într-o bancă presupus să fi fost implicată în spălătoria rusească și aparținând controversatului om de afaceri judecat pentru implicare în furtul bancar, iar apoi eliberat de procurorul general Alexandr Stoianoglo, care a spus că procesul i-ar fi fost fabricat. Durleșteanu nu a comentat deocamdată aceste speculații.
Un punct de vedere similar despre afilierea socialiștilor cu Șor și Plahotniuc au exprimat și parlamentarii Platformei DA, care însă i-au sugerat Maiei Sandu o soluție de alternativă, cea ca să-l desemneze pe Andrei Năstase în fruntea unui guvern de tranziție, chiar și în lipsa unei majorități ca cea deja existentă care să-l voteze.
Socialiștii, pe de altă parte, au dat și ei asigurări că guvernul pe care îl propun este până la anticipate:
„La președinție avem un om complet debusolat care nu știe ce să facă în această funcție și doar își umflă mușchii în fața șefilor de instituții. De aceea nu votăm guvernul fake. Am luat decizia să venim cu o propunere serioasă de premier, pe care o vom înainta chiar azi președintelui. Este vorba despre o persoană capabilă să gestioneze criza. Nu e târziu, inclusiv pentru cei din PAS să voteze cu noi un guvern de tranziție până la anticipate. Propunerea noastră este perfect constituțională, și la fel majoritatea parlamentară - orice fel de refuz din partea președintelui va reprezenta o gravă încălcare a constituției și va atrage responsabilitate legală și politică pentru acest lucru. Președintele nu poate ignora voiința parlamentului într-o republică parlamentară”, a spus Igor Dodon în parlament, în timp ce și-a făcut publică propunerea de premier.
Natalia Gavrilița – prim-ministra desemnată anterior de Sandu, care însă a cerut totodată să nu fie votată pentru a putea declanșa anticipate - a fost mai întâi nevoită să răspundă ore în șir la întrebările socialiștilor, iar apoi respinsă printr-un vot majoritar negativ, inclusiv al formațiunii PAS ai cărei doi deputați figurau pe lista de ipotetici miniștri.
Candidatura Marianei Durleșteanu, pe de altă parte, a strâns 54 de semnături de la membrii noii coaliții– suficienți ca să învestească un guvern, dacă ar fi desemnat de Sandu, dar nu destui să o suspende pe șefa statului, în caz că refuză să le înainteze oficial candidatul iar socialiștii vor vrea s-o demită.
În această listă am descoperit semnături ale persoanelor în raport cu care există dubii că și-ar fi exprimat voința în mod liber
După o serie de consultări cu partidele parlamentare, Maia Sandu și-a anunțat decizia să o înainteze din nou pe Natalia Gavriliță: „Pe adresa președinției a venit o scrisoare cu o propunere de prim-ministru semnată de 54 de deputați. În această listă am descoperit semnături ale persoanelor în raport cu care există dubii că și-ar fi exprimat voința în mod liber: persoane care au fost supuse actului răpirii, au fost ținute ostatici, persoane care au fost implicate în furtul miliardului și deputați care au schimbat mai multe partied politice. În aceste condiții am decis înaintarea în funcția de candidat de prim-ministru a doamnei Natalia Gavrilița.”
Chiar dacă constituția nu spune explicit ce se întâmplă în caz de un conflict ca cel de acum, o hotărâre mai veche a Curții Constituționale de la Chișinău a stabilit că un președinte este obligat să înainteze un candidat, dacă este propunerea unei coaliții formalizate. Graba socialiștilor de a înainta un candidat încă în timp că prima respingere nu avusese loc se explică tocmai prin aceasta: au vrut să nu o lase pe Sandu să facă a doua nominalizare înainte ca ei să-și formalizeze majoritatea.
