Curtea Constituţională a R. Moldova s-a întrunit joi în ședință ca să decidă dacă legislația votată de socialiști și aliații lor în decembrie anul trecut, prin care s-a anulat „legea miliardului furat”, este constituțională. Dar ce semnificație are decizia Curtea Constituţională și care este istoria acestei legi?
Înalta Curte a lăsat în vigoare legea privind acoperirea din bugetul de stat a găurii financiare create la Banca Națională prin celebrul furt din sistemul bancar, numită şi „legea miliardului”. Inițiativa prin care se dorea anularea acestei legi a fost declarată neconstituțională din motive exclusiv procedurale. Mai exact iniţiativa a fost aprobată de Parlament fără un aviz pozitiv din partea Guvernului care este obligatoriu pentru legi cu impact bugetar.
Suspendarea plăţilor pentru obligaţiunile de stat emise anterior ar putea conduce la decapitalizarea BNM
Preşedinta Curţii Constituţionale Domnica Manole a precizat că anularea legii miliardului nu a obţinut nici un aviz din partea executivului. În schimb guvernul a respins anterior un moratoriu pe aplicarea acestei legi propus printr-un amendament la bugetul de stat pentru 2021: „Guvernul a respins amendamentul respectiv, deoarece suspendarea plăţilor pentru obligaţiunile de stat emise anterior ar putea conduce la decapitalizarea BNM, prin urmare bugetul de stat va suporta cheltuieli suplimentare pentru acoperirea valorilor mobiliare de stat emise pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naţionale a Moldovei.”
Constatând abaterile procedurale la votarea anulării legii miliardului, Curtea a fost scutită să analizeze în fond conținutul inițiativei, a mai precizat Domnica Manole.
Ideea pe care au insistat contestatarii acestei iniţitive, deputaţi ai grupului Pro Moldova este că anularea legii miliardului oricum nu ar fi produs efecte, întrucât emisia obligațiunilor de stat către Banca Naţională pentru datoria creată de furtul miliardului în 2014, estimată la peste 13 miliarde de lei, deja s-a produs şi nu mai poate fi anulată. Altfel spus Guvernul oricum e obligat să restituie Băncii Naţionale datoria. Iar impactul ar fi fost unul mult mai împovărător pentru cetăţeni, susţine liderul grupului Pro Moldova Andrian Candu:
„În cazul în care ar fi rămas în vigoare decizia parlamentului din decembrie Guvernul, pe parcursul a următoarelor 60 de zile, trebuia să identifice o sumă imensă de 13 miliarde de lei şi să contribuie în capitalul statutar al BNM. Dacă nu s-ar fi făcut acest lucru, BNM ar fi fost în dificultate să-şi desfăşoare activitatea şi să ţină inflaţia la control, preţurile, cursul valutar... În această perioadă dificilă am fi ajuns la o situaţie şi mai grea şi catastrofală din punct de vedere economic şi social. Consecinţele pentru fiecare cetăţean al R. Moldova ar fi fost foarte grave.”
Promotorii iniţiativei, socialiştii, au anunţat după decizia Curţii Constituţionale că vor propune un nou proiect de anulare a legii miliardului. „Trebuie găsite alte soluţii, alternative, dar nu din contul cetățeanului simplu, pentru că aceasta este o povară foarte grea pe umerii cetăţenilor”, a spus deputatul PSRM Petru Burduja.
Anterior revocarea legii miliardului, votată la finele anului trecut de o majoritate încă neconstituită atunci între socialiști, Partidul Şor şi deputaţi transfugi, şi-a atras multiple critici, inclusiv din partea FMI, care a avertizat că punerea în practică a acestei legi „amenință serios stabilitatea macroeconomică și financiară” a țării și constituie o deviere de la înțelegerile anterioare cu Fondul.
Legea transformării în datorie publică a banilor furați din băncile fraudate a fost adoptată în toamna anului 2016 cu ocolirea dezbaterilor parlamentare prin asumarea răspunderii de către Guvernul Filip. A fost una dintre precondiţiile FMI în contextul noului acord de creditare a Moldovei. Guvernul se obligase atunci să restituţie din buget, timp de 25 de ani, adică până în 2041, la o dobândă de 5 la sută, datoria de peste 13 miliarde de lei cu care a fost acoperită gaura din sistemul bancar sub garanţiile emise în secret de guvernele Leancă şi Gaburici.
Anterior au existat mai multe încercări de a anula legea miliardului. Unul din criticii cei mai vehemenți ai acestei legi a fost ex-președintele Igor Dodon care a epuizat, dar fără succes, toate căile legale, inclusiv declanșarea unui referendum, pentru a-şi îndeplini promisiunea electorală de a anula legea despre care spunea că a pus pe umerii cetăţenilor povara fraudei bancare. Ceea ce a reuşit să obţină Igor Dodon e să promoveze în primăvara anului trecut o iniţiativă menită să reducă povara furtului de pe bugetul de stat. Ea prevede obligativitatea Băncii Naţională să împartă, în anumite condiţii, profiturile sale în favoarea bugetului de stat, dar care, la rândul lui, ar trebui să ajute banca centrală în cazul în care capitalul acesteia ar cădea sub un minim considerat a fi periculos.
