Va sprijini sau nu Parlamentul învestirea unui guvern condus de liderul PAS Igor Grosu sau va prefera alegeri anticipate, după verdictul Curții Constituționale? Cât de eficient și cât sprijin ar avea în Parlament acest guvern, dacă va fi votat? Un dialog cu deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, președinte al Comisiei de control al finanțelor publice în legislativul R. Moldova.
Europa Liberă: Dle Munteanu, s-a găsit deznodământ pentru criza politică care durează de trei luni de zile, de când țara nu mai are guvern, odată cu anunțul Curții Constituționale că decretul președintei de a-l desemna pe Igor Grosu pentru funcția de premier e constituțional?
Igor Munteanu: „Ați formulat o întrebare foarte lungă, la care pot să vă răspund în cinci feluri. Dar, cu siguranță, pot să vă spun în felul următor: cred că actorii politici care încercau să accelereze procesele electorale au realizat situația că în condițiile și circumstanțele politice din R. Moldova este mai bună vrabia din mână decât cioara de pe gard. Și dacă chiar, într-un fel, simplificăm lucrurile, dar cred că opțiunea de a vota un guvern care să administreze o perioadă destul de tulbure și de periculoasă, sub aspectul sănătății populației este un lucru mai consistent pentru așteptările populației, decât obiectivul de a avea alegeri imediate, în condițiile în care nu toată lumea își dă seama care sunt costurile și vitregiile unei asemenea opțiuni.
Opțiunea formării unui guvern este mai apropiată de realitățile politice...
Și în aceste condiții, și datorită hotărârii Curții Constituționale din 23 februarie, după care și hotărârilor constituționale care au răsunat vineri și astăzi, este clar că opțiunea formării unui guvern este mai apropiată de realitățile politice și de sentimentul actualului parlament, decât încercarea de a construi o cetate, un Babilon frumos de iluzii, în condițiile în care nu avem siguranța cum va supraviețui populația în următoarele trei luni de zile.”
Europa Liberă: Întrebarea e de unde vor veni voturile pentru a susține un asemenea guvern?
Igor Munteanu: „Noi, dacă e să vorbim despre opțiunile și preferințele Platformei DA, am spus: în anumite condiții, dacă detașăm cele mai nefirești și mai urâte voturi, legate de furtul miliardului, de cei care s-au băgat, inclusiv, în concesionarea aeroportului, alte matrapazlâcuri, pe care noi nu le acceptăm sub aspectul moralității lor, există suficiente voturi în actualul parlament ca să instalăm un guvern. Acum întrebarea Dvs., logică și naturală, va fi: cât ar dura un asemenea guvern.”
Europa Liberă: Exact! O zi? O săptămână? O lună?
Igor Munteanu: „Cred că nimeni nu se joacă cu asemenea perioade ridicole, dar, cu siguranță, un guvern ar putea să dureze suficient timp ca, cel puțin, să răspundă sistematic la provocările legate sectorul de sănătate, la căutarea soluțiilor pentru regenerarea unor prin ministere extrem de importante, care au rămas decapitate în ultimele două luni de zile. Și în aceste condiții este un rezultat mai bun decât plusarea sau încercarea de a pune totul pe o singură carte. Bați cartea, dar rămâi fără regat.”
Europa Liberă: Dar cel mai probabil jocurile politice vor continua. Haideți să luăm în calcul că vin și voturile din fracțiunea Partidului Șor și de la Pentru Moldova, atunci acest guvern va fi credibil, cu voturile venite din această tabără?
Igor Munteanu: „Eu nu știu ce se va întâmpla, dar, cu siguranță, aceste voturi ar cancera jocul legitim din parlament. Cred că multe fracțiuni ar dori să voteze pentru instalarea acestui guvern și să vedem în ce măsură, cât va dura pentru formarea guvernului și pentru anunțarea priorităților de bază. Aceste priorități, așa cum spuneam și anterior, când am propus o variantă de compromis, un guvern minoritar, care să guverneze în interes public pentru o perioadă scurtă de timp, era, în principiu, acceptat de mai multă lume. Dar faptul că s-a mers pe un alt candidat, sigur, ne mâhnește, dar este o soluție oarecum posibilă, în condițiile altor soluții, mai proaste.”
Europa Liberă: Dar îi lăsați singuri pe cei din PAS să elaboreze programul și să-și adune componența Guvernului Grosu?
Igor Munteanu: „Noi nu am luat o decizie în această privință. Dânsul nu ne-a cerut părerea și evident că soluția finală o vom lua numai după consultări în cadrul partidului.”
Faptul că s-a mers pe un alt candidat, sigur, ne mâhnește, dar este o soluție oarecum posibilă...
Europa Liberă: Am citit prima reacție a dlui Grosu și el zicea că în câteva zile va veni cu componența guvernului și cu programul. Asta înseamnă că nu neapărat mâine trebuie să se prezinte în legislativ?
Igor Munteanu: „Procedura nu s-a încheiat. Decretul de desemnare a avut loc, Curtea Constituțională l-a recunoscut ca fiind constituțional. Respectiv, procedura se va sfârși atunci când vor exista (sau nu) voturi pentru instalarea acestui guvern. Nodul decizional este foarte simplu: fie acest guvern capătă ființă și începe să guverneze, este un prim-ministru care-și asumă responsabilitatea pentru această perioadă de timp (scurtă sau lungă, o să vedem), fie nu există. Și atunci toată lumea se pregătește de a intra în alegeri în condițiile unei pandemii pe care nu ar trebui s-o subestimăm. Pentru că lumea vorbește numai despre ce se întâmplă în spitalele supraocupate și că nu există locuri în aceste spitale. Dar medicii trebuie să accentuez, încă o dată, cât de surmenați sunt, cât de puține materiale sanitare au pentru a-i trata, de faptul că, în marea lor parte, mediul rural a rămas în afara interesului sau în afara atenției medicilor - și cea mai mare parte a populației este totuși în mediul rural. În aceste condiții, eu cred că, dacă nu prevenim ce se poate de prevenit, ne așteaptă o catastrofă umanitară.”
Europa Liberă: Admiteți că de pe radarul politic a dispărut scenariul anticipatelor.
Igor Munteanu: „Nu, nu admit. Aceste alegeri anticipate vor rămâne ca o sabie a lui Damocles atâta vreme cât există mari pretenții față de calitatea procesului legislativ. Nu cred că toate lucrurile pot fi rezolvate prin magie, neagră sau albă, dar pentru că am văzut în mai multe rânduri în cazul unor legi pe care a trebuit să le decojim la Curtea Constituțională, prin sesizările pe care le-au făcut colegii mei, prin această dorință de a ajunge la o normalitate, dar nu poți să ajungi la normalitate cu diminuarea vârstei de pensionare, cu cenzul de vârstă, cu abandonarea unor condiții absolut necesare pentru reluarea discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Iar fără asistență financiară, în acest moment, R. moldova este ca o corabie abandonată. Vă imaginați că scopul central al unui guvern, dacă va fi instalat, este să reia discuțiile cu toate instituțiile care pot să ajute R. Moldova.
Am vorbit și astăzi cu colegii noștri din Parlamentul European, ei sunt disperați, adică dați-ne o posibilitate să vă ajutăm! Nu discutați numai politică electorală, discutați ceea ce contează pentru cetățeanul simplu! Creați rezultate livrabile pentru omul simplu! Dați-ne o posibilitate ca noi să aducem aceste resurse care să funcționez pentru sectorul privat. Ați încheiat anul 2020 fără ca să dați niciun fel de compensații pentru economia reală!
Și acesta este lucrul pe care noi l-am spus permanent, dar am avut un guvern incapabil, care s-a mișcat numai acolo unde stătea umbrela politică a președintelui Dodon. Și atâta vreme cât noi nu putem să punem în mișcare mecanismele de responsabilizare pentru deciziile care se iau, atâta vreme R. Moldova este ca o corabie abandonată.”
Europa Liberă: Dle Munteanu, dar un guvern învestit are nevoie de sprijinul unei majorități în parlament, pentru că el trebuie să elaboreze, să prezinte proiecte de legi și, dacă nu se va găsi consens, eventual, credeți că e nevoie să fie creată o coaliție în parlament?
Igor Munteanu: „Noi, de exemplu, nu am gustat ideea asta de coaliție înregistrată după toate regulile. Și noi nu ne vedem parte dintr-o coaliție, fie cu socialiștii, fie cu alt actor. Dar luând în considerație faptul că anumite legi sunt necesare acum, fie pe domeniul de sănătate, fie de economie, fie pe domeniul finanțelor publice, fie pe domeniul facilităților fiscale – și o să ajungem probabil și la acest subiect – este extrem de important să dăm semnul că, pe toate faptele bune, acest guvern va primi sprijinul nostru. Pe toate faptele care sunt puse la îndoială sau care pot să creeze niște efecte nedorite, pe domeniul social, al educației sau al finanțelor publice, noi nu vom oferi sprijinul nostru pentru acțiuni aventuroase.”
Europa Liberă: Despre fenomenul ridicării imunității ce ne puteți spune, pentru că iată că a venit Procurorul General și a solicitat ridicarea imunității parlamentare pentru doi aleși ai poporului. Unii spun că se face circ, alții spun că e prea târziu. Dvs. ați investigat concesionarea aeroportului internațional.
Igor Munteanu: „Aveți dreptate, am avut Comisia 51, care a investigat concesionările și privatizările din 2013-2019.”
Europa Liberă: Ați ieșit și astăzi la tribuna parlamentului, unde ați adus argumentele Dvs. de ce este nevoie de ridicat imunitatea?
M-am bucurat să-l văd pe Procurorul General azi în parlament...
Igor Munteanu: „Am spus, odată ce sunt colegii noștri, e un semn de integritate din partea celor care votează ca să li se ridice imunitatea, pentru că aceste persoane vizate să aibă dreptul, legal și constituțional, de a se apăra. În condițiile în care lumea arată cu degetul la parlament, că este o instituție arhicoruptă, plină de hoți – să demonstreze că aceste zvonuri în privința lor nu sunt adevărate. Procuratura, pe care am așteptat-o de mai multe ori și de mult timp, are, într-adevăr, funcția de a mișca lucrurile, de a nu rămâne numai la ideea de narative care nu au nicio finalitate. Și m-am bucurat să-l văd pe Procurorul General azi în parlament, pentru că, indiferent de statutul independenței procuraturii, pentru cazurile de rezonanță toate instituțiile statului trebuie să coopereze și să interacționeze. De exemplu, la Consiliul de Securitate, toate aceste instituții sunt chemate ca să raporteze – și să se raporteze – la interesul cetățeanului, iar cetățeanul vrea claritate și ca aceste proprietăți furate de grupuri de coțcari să fie recuperate și aduse înapoi la stat și cineva să răspundă pentru complicitatea pe care au săvârșit-o.”
Europa Liberă: Dar din această tabără a mai fost ridicată imunitatea pentru două deputate și știți care a fost finalitatea.
Igor Munteanu: „Știm, dar din cât înțeleg eu, aceste două decizii care se vor lua astăzi privesc dosarele de rezonanță legate de bănci și de aeroport, aceste lucruri chiar nu se pot pierde printre picioarele procurorilor. Aceste dosare trebuie să fie și vor fi duse până la capăt, mai ales, și, am să pun un accent special, că acționarii străini de la Avia-Invest au acționat R. Moldova în litigiul de la Stockholm și au cerut 900 de milioane de euro drept compensație că interesele lor investiționale sunt afectate.”
Europa Liberă: Exact.
Igor Munteanu: „Iar guvernul din 2019 n-a găsit nimic mai deștept decât să angajeze o companie cu un contract de peanuts... ”
Europa Liberă: Deci o companie-avocat.
Igor Munteanu: „Sigur, probabil că oamenii din această companie sunt foarte buni, dar riscurile să pierdem încă un miliard de euro datorită unui litigiu pe subiectul afectării intereselor investitorului, așa-zis investitor, pentru că ceea ce s-a întâmplat a fost o succesiune de ticăloșii!”
Europa Liberă: De ce?
Igor Munteanu: „Pentru că oamenii care au fost în concursul de selectare a companiilor pentru aeroport știau cine trebuie să câștige.”
Europa Liberă: Sunt dovezi suficiente?
Igor Munteanu: „Oamenii care au fost responsabili de studiul de fezabilitate erau în relații de prietenie cu cel care a câștigat și a devenit acționarul de la Avia-Invest. Oamenii care au evaluat proprietățile și care știau exact că acest Avia-Invest a verut 49 de ani ca să-și recupereze așa-zisele investiții, în ultima clipă a băgat un articol care a adus taxa aeroportuară de 9 euro, pentru ca să vină în buzunarele fără fund ale lui Șor.”
Europa Liberă: Dar se pare că statul a reușit, până la urmă, să remedieze acest lucru?
Igor Munteanu: „Și da, și nu.”
Europa Liberă: De ce?
Igor Munteanu: „Vă spun. În primul rând, n-a reușit legal, pentru că intervenția statului a fost foarte proastă. În luna aprilie 2020, atunci când s-a votat ca amendament la politica bugetar-fiscală, Ministerul de Finanțe a argumentat asta că putem să luăm în sfârșit cele 50 % din această taxă ca s-o punem la cheltuieli, dar în acest fel au dat un pretext pentru ca compania respectivă, din off-shore, din Cipru, să ajungă la Stockholm. Dacă n-ar fi fost acea intervenție a statului, negândită, ei n-ar fi putut pretinde că interesele lor investiționale au fost afectate de acțiunile sau de deciziile guvernului. Și, în acest fel, unde dai și unde crapă! Pentru că nu s-au gândit la o strategie de apărare din timp, pentru că au lăsat ca acest Avia-Invest să-și mute activele dintr-un buzunar în altul, pentru că s-a tolerat această gravă și criminală activitate de jongla cu activele celui mai important obiectiv strategic al R. Moldova, Aeroportul Internațional, în acest fel, statul este sub riscul de a pierde 900 de milioane de euro. Noi suntem abia la începutul deferirii în justiție a celor care au fost implicați, complici, și noi încă nu știm cu ce se vor termina aceste lucruri. Din acest motiv, parlamentul avea obligația politică și morală de a da curs acestei investigații, ridicarea imunității, pentru ca deputații să poată răspunde pentru ce au făcut. ”
Noi suntem abia la începutul deferirii în justiție a celor care au fost implicați...
Europa Liberă: Și Dvs. credeți că se apropie timpul când vor fi finalizate cel puțin două dosare de rezonanță, concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău și furtul miliardului?
Igor Munteanu: „Eu nu sunt avocatul Procurorului General...”
Europa Liberă: Nu, dar se apropie ziua?
Igor Munteanu: „Dar se apropie ziua în care cineva trebuie să răspundă pentru ce face și ce nu face. Mă refer în acest moment inclusiv la procurorii care investighează și gestionează dosarele.”
Europa Liberă: O să vă citez, Dvs ziceți așa: „Parlamentul actual este net inferior statutului său constituțional, pentru că bătălia candidaților la funcția de premier trece pe planul doi multe alte probleme de mare actualitate, care-și așteaptă soluționare”. La ce vă referiți?
Igor Munteanu: „Mă refer la faptul că noi ne pierdem economia. Mă refer la faptul că, datorită absenței unui răspuns adecvat la loviturile pe care le-au primit IMM-urile în anul 2020, face să ne trezim, poate, sănătoși, după această pandemie, dar fără economie. Pentru că noi am pierdut sute și mii de companii, SRL, întreprinderi mici și medii, iar guvernul n-a mișcat un deget să le apere, să dea compensații la fermieri, să dea compensații la cei care au rămas fără joburi, fără lucru. Pentru că primul lucru pe care l-au făcut aceste companii – au dat afară angajații. Acești angajați trebuie, într-un fel, nu numai să instrucțiunile și restricțiile sanitare, dar trebuie să-și hrănească familiile.”
Europa Liberă: Așa de mari sunt aceste disponibilizări?
Igor Munteanu: „Sunt foarte mari disponibilizările. Oamenii își mănâncă ultimele resurse pe care le-au agonisit, fie în străinătate, fie aici, pe loc.”
Europa Liberă: Cunoașteți o cifră a angajaților care cad sub această incidență?
Igor Munteanu: „Uitați-vă, noi am suferit un declin de 6,5 % din PIB anul trecut. În acest an, declinul este chiar mai puternic. Vă imaginați că astea sunt salarii ratate de către angajații acestor companii? Astea sunt venituri ratate, pe care statul ar trebui să le ofere bugetarilor. Și, după toate aproximările noastre, șocul va veni în luna iunie. Or, în condițiile în care ai un șoc financiar, pentru că nu mai colectezi banii pe care-i aștepți, în condițiile în care companiile nu-și reiau ciclul de afaceri, pentru că nu știu ce se va întâmpla, în condițiile astea să faci alegeri anticipate este o aventură cu „A” mare. Dar dincolo de asta, sigur, n-ar trebui să discutăm așa cu embleme catastrofale...”
Europa Liberă: Dar se spune că veniturile la buget cresc.
Igor Munteanu: „Ele cresc doar din consum. Asta înseamnă producție importată și reținerea accizelor și taxelor la frontieră, la vamă. Dar asta nu înseamnă dezvoltare economică. Asta înseamnă că noi în continuare ne prăvălim în acest hău al consumului alimentat din importuri. Trebuie să facem o mică deosebire. Și dezvoltarea adevărată este investiții în capitalul social, investiții în tehnologii. Asta durează și asta oferă posibilitatea de prosperitate pentru cetățenii R. Moldova. Noi nu trebuie să vorbim ca despre o economie de bandostan, care-ți vine din bananele venite din străinătate sau vândute în străinătate. Avem nevoie de niște priorități și niște obligații pentru ca economia să se pună pe picioare. Și nu trebuie să ratăm încă o oportunitate datorită faptului că populația este puternic afectată de pandemie, că nimeni nu oferă subsidii la agricultori sau la companiile din servicii, sau la cei din HoReCa, sau la cei care lucrează în automotive, pentru că n-avem timp pentru asta.
Și de asta ziceam, la ceea ce-ați anunțat anterior, că, într-adevăr, atragem prea multă atenție bătăliei dintre candidați și uităm de faptul că ne prăvălim într-o gaură extrem de urâtă, a deficitului bugetar, a faptului că guvernul se împrumută în continuare de la sursele interne cu hârtiile de valoare pe care le scoate din bănci. Dar asta înseamnă că băncile sunt atât de mulțumite cu astea, încât nu vor investi și nu vor da credite celor care ar trebui să dezvolte economia. Deci, sunt multe lucruri legate de economie și, în același timp, de educație. De ce să ignorăm faptul că programele școlare care au fost transmise prin online nu și-au atins obiectivul?”
Europa Liberă: Da, suferă calitatea învățământului.
Igor Munteanu: „Copiii noștri rămân ignoranți și analfabeți.”
Europa Liberă: Dar să revenim la banii publici, sunt voci care spun că totuși și pe timp de criză pandemică se irosesc bani. Urma să audiați raportul Curții de Conturi, nu s-a întâmplat acest lucru...
Igor Munteanu: „S-a întâmplat pe jumătate.”
Europa Liberă: Pe jumătate, da.
Igor Munteanu: „Deci noi am început audierile...”
Europa Liberă: ...audierile, da, și au ieșit deputații din sală...
Igor Munteanu: „...ne-ar fi trebuit încă 20 de minute – jumătate de oră ca să finalizăm.”
Europa Liberă: Exact!
Igor Munteanu: „Încerc să explic ce s-a întâmplat. Deci, anumite grupuri politice erau extrem de nervoase...”
Europa Liberă: Care sunt acele grupuri politice?
Igor Munteanu: „Este clar – PSRM și Șor. și alte grupuri care, la moment, lipseau din sală. Erau extrem de nervoase că jocurile lor la Curtea Constituțională nu ieșeau. Și atunci au pus la bătaie acest raport de audit. Și unul din deputații la care Dvs., cu siguranță, ați atras atenția, chiar mi-a reproșat, chipurile, care e scopul și de ce trebuie să pierdem timpul cu niște rapoarte vechi. ”
Europa Liberă: Exact. Adică s-a întâmplat în 2018, în 2019...
Igor Munteanu: „...și că nu e de vină guvernul actual de neregularitățile care s-au întâmplat în 2018. Și-i explic: Omule, parlamentul are legi și el trebuie să-și respecte propriile legi. Odată ce Curtea de Conturi are obligația de a prezenta raportul său de activitate și raportul de executare și de întrebuințare a resurselor, înseamnă că asta este legea pe care trebuie s-o respecți! Al doilea lucru – fiecare guvern nu e de capul lui! Ce înseamnă Guvernul Ciocoi? Asta înseamnă continuitatea exercițiului de guvernare într-o țară. Dacă tratezi altfel, asta înseamnă că noi suntem în continuare fiecare cu coliba lui.”
Europa Liberă: Ce ați aflat Dvs. din aceste rapoarte?
Igor Munteanu: „Rapoartele de utilizare și de întrebuințare a resurselor sunt extrem de interesante! Curtea de Conturi este, de fapt, gardianul bunei guvernări într-un stat normal și într-o democrație emergentă.”
Europa Liberă: Supraveghează fiecare leuț, unde ajunge, da?
Igor Munteanu: „Exact, dar, dincolo de asta, nu este instituția care controla pe timpuri. Pentru că, de exemplu, sunt unii auditori de factură veche, care spun că dacă după un raport de audit n-au spânzurat câțiva directori de întreprinderi, înseamnă că nu și-au îndeplinit scopul. E o prostie. Curtea de Conturi este o instituție de audit, conform standardelor europene. Respectiv, este o instituție managerială pentru instituțiile care comit anumite neregularități, care nu folosesc la nivelul necesar proprietățile și resursele pe care le au și care nu se conformează. Iar neconformități sunt la nivelul de zeci de miliarde de lei. Atunci, de exemplu, când Curtea de Conturi spune: iată, Ministerul Apărării are neconformități legare de aproximativ 200 de milioane de lei... ”
Europa Liberă: Ce trebuie să înțeleagă cetățeanul?
Igor Munteanu: „Cetățeanul simplu ar trebui să înțeleagă că, dacă ar fi fost utilizate corespunzător normelor legale, aceste 400 sau 200 de milioane ar fi trebuit să aducă beneficiu și profit pentru buget...”
Europa Liberă: Plusvaloare.
Igor Munteanu: „Plusvaloare, da. Atâta vreme cât Căile Ferate (CFM), de exemplu, care are are o gravă problemă de management, are peste 14 mii de hectare neutilizate, are câteva zeci de mii de metri pătrați nefolosiți, te întrebi: tu ești sărac, nu plătești salariile de șase luni de zile și în același timp ai asemenea bogății pe care nu le utilizezi. Ai un director de întreprindere de stat pe care nici măcar nu l-ai trecut prin concurs, l-ai numit politic – și tu vrei rezultate de la asemenea întreprindere?! Și atunci Curtea de Conturi spune: rezultatul acestei situații extrem de nefaste este că nu v-ați conformat la norma respectivă, n-ați îndeplinit legea respectivă, nu ați folosit corect resursele. Și, respectiv, guvernul, care este întotdeauna chemat la prezentarea acestor rapoarte, trebuie să răspundă la chemarea parlamentului. La noi, acești stimați colegi gândesc că responsabilă de toate e Curtea de Conturi, dar Curtea de Conturi este doar instituție de audit. Până n-o să facem ordine în asemenea lucruri simple, aproape primitive, dar extrem de importante pentru buna guvernare, în R. Moldova n-o să existe pâine pe masă la cei săraci. Și n-o să existe această satisfacție a funcționarului de stat că lucrează pentru interesul public.”
Europa Liberă: Deci, ca să se facă ordine în economie, actualul guvern ar avea posibilități să ne arate situația reală?
Igor Munteanu: „Am să vă spun în felul următor: el trebuie să demonstreze asta! Va depinde de calitatea celor invitați să facă parte din guvern, va depinde de motivația de a demonstra acest lucru în fața publicului, de fixarea pe priorități clare și nu pe o agendă politică. Pentru că am mai văzut guverne care intrau în exercițiul guvernării doar ca să servească interesului electoral.”
Va depinde de calitatea celor invitați să facă parte din guvern, va depinde de motivația de a demonstra acest lucru în fața publicului...
Europa Liberă: Acuma se zice că prioritatea zero a Guvernului Grosu trebuie să fie depășirea crizei sanitare.
Igor Munteanu: „Așa ar trebui să fie. Și pe acest domeniu cred că va găsi multă disponibilitate. Dar niciodată nu spune niciodată. Trebuie să vedem competența, calitatea. Și vrem să vedem angajamentul, demonstrat prin fapte, că viitorul guvern (dacă va fi guvern adevărat, vom vedea) poate să se țină de promisiuni.”
Europa Liberă: Dar Platforma DA a luat o decizie, dacă votează sau nu Guvernul Grosu?
Igor Munteanu: „Trebuie să repet, acest lucru va rezulta din discuțiile interne pe care le vom avea la partid.”
Europa Liberă: O să negociați, înțeleg. Pentru că, deseori, știți că s-a vorbit că este o relație antagonistă între PAS și Platforma DA și că s-ar fi ars podul dialogului după destrămarea acestei entități după destrămarea Blocului ACUM?
Igor Munteanu: „Vedeți, este o regulă a politicii, nu poți să fii bun cu toată lumea. Trebuie, într-un fel, să existe subiecte contingente, cele pe care găsești acorduri, solidaritate. Și sunt subiecte care te despart, pentru că identitatea politică e diferită, electoratul este diferit și, probabil, planul de dezvoltare este diferit. Nu pot să spun că întotdeauna vom fi sau ar trebui să fim de acord cu PAS-ul. Dar întotdeauna vom fi alături, pentru ca să rezolvăm problemele care zac nerezolvate de ani de zile.”
Europa Liberă: Dar deznodământul problemei guvernamentale ar putea să apropie PAS-ul și Platforma da?
Igor Munteanu: „Depinde cum vor fi abordările și ce se va urmări prin acest guvern.”
Europa Liberă: Dar cum ați dori să fie abordările?
Igor Munteanu: „Ar trebui să existe o abordare strategică, oameni care gândesc ca niște oameni de stat și nu ca niște piulițe de partid. Ar trebui să existe, probabil, rezonanță și disponibilitate pentru dialog, mai puține capete fierbinți și mai multă gândire critică.”
Europa Liberă: Ați vorbit ceva mai devreme că astăzi a avut loc reuniunea nouă a Comitetului parlamentar de asociere R. Moldova – Uniunea Europeană. Pe ce sprijin contează astăzi R. Moldova din partea UE, puteți să ne spuneți clar?
Igor Munteanu: „Datorită faptului că cele mai importante stimulente pentru dezvoltare relațiilor dintre țările Parteneriatului Estic și Comisia Europeană sunt încălzite de către Parlamentul European, care este, ca și Parlamentul R. Moldova, inima democrației. Vreau să repet acest lucru pentru Toma Necredinciosul care spune că parlamentul trebuie să fie aruncat și să fie o singură putere politică care să guverneze totul: Parlamentul European este prietenul nostru! Și prin această filiație a Partidului Popular European (PPM), care este cea mai largă formațiune politică din grupul popular european, din care facem parte și noi, și PAS. Și în același timp, prin intermediul acestor organisme sau platforme de cooperare, se stabilește mai clar ce vrea guvernul, ce vrea țara, ce vor cetățenii.”
Europa Liberă: Deci trebuie să știm ce va dori Guvernul Grosu, în eventualitatea învestirii.
Cetățeanul vrea de la UE predictibilitatea acestei relații strategice...
Igor Munteanu: „Dar nu în mod necesar discuțiile care au loc, de exemplu, între Parlamentul European și Parlamentul R. Moldova iau în considerație ce vrea Grosu, ci ceea ce vrea cetățeanul. Eu am dreptul, ca deputat, și colegii mei au dreptul, ca deputați, să formuleze niște opinii despre ce vrea cetățeanul. ”
Europa Liberă: Și ce vrea cetățeanul R. Moldova de la UE?
Igor Munteanu: „Cetățeanul vrea de la UE predictibilitatea acestei relații strategice și crearea de spații europene și în R. Moldova. Cetățeanul R. Moldova își dorește ca noi să nu fim tratați ca o periferie uitată de lume a Europei. Noi trebuie să fim angajați în cât mai multe spații comune de acțiune și construcție comună. Și în ciuda faptului că această pandemie lovește și în statele viguroase ale UE, să-și aducă aminte că R. Moldova trebuie să fie salvată, că există niște angajamente politice față de dezvoltarea sustenabilă a acestei regiuni.”
Europa Liberă: Salvarea R. Moldova e în mâinile R. Moldova, pentru că reformele trebuie să continue.
Igor Munteanu: „Este adevărat. Asta este răspunsul și ceea ce se așteaptă din partea R. Moldova, dar nu putem să ajungem la destinație dacă nu avem parteneri de încredere. Și acești parteneri de încredere nu trebuie să fie priviți ca niște bancomate. Noi nu așteptăm din partea UE doar bani. Noi așteptăm direcții, ghidare, încălzire, înțelegere, emoție. Așteptăm de asemenea ca standardele preluate de acolo să nu fie transplantate mecanic, să avem opinii critice despre felul în care funcționează agențiile pe care le-am preluat integral din Uniunea Europeană – AIPA, ANRE. Ele ar trebui să funcționeze după standardele UE.”
Europa Liberă: Ar trebui, ziceți?
Igor Munteanu: „Exact. Dar pentru asta trebuie să existe ceea ce noi numim supraveghere legislativă, control parlamentar asupra felului în care noi am creat aceste instituții, care trebuie să producă rezultate, după standardele europene. Asta este logica jocului politic. Și acest joc politic nu stă în buzunarul lui Igor Grosu, acest joc politic este rezultatul interacțiunii dintre guvern, parlament, președinție și justiție.”
Europa Liberă: Așa e.
Igor Munteanu: „Pentru că sunt mai mulți actori. Cei care nu înțeleg faptul că, până la urmă, trebuie să negociezi cu parlamentul. Parlamentul adoptă legile. Este bun, este rău, vom vedea, până la urmă, în cadrul unor viitoare alegeri anticipate, dar în acest moment trebuie să discuți cu parlamentul, trebuie să angajezi organele de justiție ca să-și facă lucru și trebuie să angajezi agențiile de reglementare ca să-și facă lucru pe părticica lor de responsabilitate.”
Europa Liberă: Ce titulatură ar trebui să aibă acest cabinet de miniștri, eventual, dacă este votat: minoritar, de criză, anticriză?
Igor Munteanu: „Cred că i s-ar potrivi cel mai bine guvern de criză sau anticriză, pentru că ar putea fi votat, vom vedea acest lucru, pentru ca să rezolve niște probleme de pe o listă scurtă, dar foarte clară și determinată. Nu trebuie să-și rezolve propriile probleme, de partid, trebuie să rezolve problemele în interesul național și al statului.”
Europa Liberă: Aici e nevoie și de ajutorul celorlalți deputați.
Igor Munteanu: „După cum am menționat – dacă vor fi cauze în care cred și al căror rezultat pot să-l văd, vor avea sprijin. Dacă nu ne vor convinge, atunci asta este.”
