Lăsând luni în vigoare decretul președintei Maia Sandu despre desemnarea șefului interimar PAS, Igor Grosu, în calitate de premier, Curtea Constituțională a sugerat totodată că majoritatea parlamentară care optează pentru un alt candidat nu ar trebui să se simtă neglijată și-și poate discuta noua opțiune cu președinta, dacă guvernul propus de ea va pica. Lui Igor Dodon, liderul socialist, căruia decizia de ieri a curții nu i-a căzut pe plac, acest pasaj anume din hotărârea instanței pare să-i dat noi speranțe. „De fapt, dacă 51 de deputați nu votează pentru candidatura lui Grosu, asta nu aduce după sine automat dizolvarea parlamentului,” a scris el pe o rețea de socializare. Poate exista și o treia tentativă de numire a guvernului? s-a interesat Liliana Barbăroșie la un jurist, Vladislav Gribincea, director CRJM.
Europa Liberă: Socialiștii lasă impresia că ar vrea să mai încerce cu avansarea propriului premier în fața președintei. Pot?
Vladislav Gribincea: „În primul rând, propunerea unui nou premier poate avea loc doar după respingerea candidaturii dlui Grosu, nominalizat deja de către dna președintă. Doi: această încercare a socialiștilor pare oarecum ilogică, deoarece chiar și ei au menționat că este nevoie de un guvern de tranziție pentru a soluționa problemele crizei pandemice. În momentul în care ei nu doresc să învestească un guvern plenipotențiar care să guverneze, e puțin relevant care va fi acel guvern. E mai simplu să voteze, dacă doresc, pentru guvernul dlui Grosu, dacă îi va convinge, bineînțeles. Dacă guvernul și programul de guvernare al dlui Grosu îi va convinge, ei îl pot refuza, dar în acest caz există un risc foarte mare ca Curtea Constituțională să spună că a expirat termenul de trei luni de zile pentru formarea guvernului sau că au expirat 45 de zile pentru votul repetat al guvernului și în acest caz se constată că termenul pentru astfel de manevre a expirat și trebuie să mergem la anticipate.”
Europa Liberă: Înțeleg de aici că marjele de manevră pentru socialiști și majoritatea lor cu Partidul „Șor” s-au cam epuizat, pentru că dacă vor merge la Curte eventual și se vor plânge că, uitați-vă, Maia Sandu nu a vrut să ne aprobe candidatura noastră la funcția de premier, Curtea ar putea să le zică: de ce n-ați votat pentru propunerea perfect constituțională Igor Grosu?
Vladislav Gribincea: „În Constituție există două termene: termenul de trei luni de zile de la demisia guvernului Chicu pentru numirea unui guvern din prima, din a doua sau din nicio propunere și al doilea termen este de 45 de zile, dacă se respinge repetat candidatura la funcția de prim-ministru. Adică, trei luni de zile, indiferent dacă există sau nu o propunere și doi: 45 de zile și două respingeri. Primul termen expiră pe 24 martie, al doilea termen expiră pe 25 martie, ceea ce voiam să spun este că primul termen, de trei luni, este un termen imperativ, adică după expirarea termenului de trei luni președinta este obligată să vină la Curtea Constituțională și să ceară dizolvarea parlamentului, iar termenul de 45 de zile este un termen dispozitiv, adică președinta are dreptul, dar poate și să nu vină să ceară dizolvarea parlamentului. Acum, dacă se respinge propunerea dlui Grosu și socialiștii împreună cu Partidul „Șor” încearcă cu a treia propunere să învestească un guvern, s-ar putea spune că termenul de trei luni de zile a expirat. Dacă acest termen de trei luni de zile a expirat, nu este cert dacă ei mai pot învesti un nou guvern după expirarea termenului de trei luni. Această chestiune cel mai probabil va fi din nou pusă pe masa Curții Constituționale, adică este o incertitudine mare și o discreție mare a Curții Constituționale să soluționeze acest lucru, iar Curtea Constituțională ar putea să ia o hotărârea în favoarea sau în defavoarea Partidului Socialiștilor.”
Europa Liberă: Dacă, firește, va fi sesizată... Acum Maia Sandu, după termenul de 24 martie, când expiră trei luni de la demisia vechiului guvern, poate merge la Curte, spuneți Dvs., indiferent dacă până atunci Igor Grosu va fi votat sau nu în parlament, dacă se ajunge în general cu chestiunea asta pe ordinea de zi a parlamentului?
Vladislav Gribincea: „Din câte se pare, termenul de trei luni nu este condiționat de respingerea repetată a candidaturii desemnate de președintă pentru funcția de prim-ministru. Adică pe data de 25 martie sau pe 26 președinta are obligația să meargă la Curtea Constituțională pentru a solicita dizolvarea parlamentului, însă ea va putea face acest lucru doar după ce se va întâlni încă o dată cu fracțiunile parlamentare pentru a discuta chestiunea dizolvării.”
Europa Liberă: Și aceste consultări pe ce subiect trebuie să fie, pentru că există și aici o contradicție? Dl Dodon zice că se poate discuta despre un alt candidat, iar consiliera juridică a președinției, Olesea Stamate, zice că aceste consultări sunt deja despre data alegerilor și, eventual, despre numirea unui alt guvern.
Vladislav Gribincea: „Iată anume acest subiect încă nu este decis în jurisprudența Curții Constituționale și dacă Partidul Socialiștilor va decide să desemneze a treia oară candidatura, cel mai probabil subiectul va fi pus din nou pe masa Curții Constituționale și așa cum va decide Curtea Constituțională așa va fi. Există un risc destul de ridicat, aș spune eu, ca Curtea Constituțională să spună că, după expirarea termenului de trei luni de zile, orișice negocieri de formare a unui guvern nu mai pot avea loc.”
Europa Liberă: De ce spuneți asta?
Vladislav Gribincea: „Pentru că spuneam anterior că Curtea Constituțională în jurisprudența sa precedentă a spus că termenul de trei luni este un termen după care președinta este obligată să vină să ceară dizolvarea parlamentului, nu este un drept al președintei de a face acest lucru. Dacă Curtea Constituțională va spune că nu, chiar și după trei luni pot avea loc negocieri, asta înseamnă, de fapt, o schimbare de jurisprudență a Curții Constituționale.”
Europa Liberă: Ceea ce e puțin probabil să se întâmple...
Vladislav Gribincea: „Dar nu este exclus. Problema cea mai mare este dacă negocierile pot avea loc după 24 martie. Practica Curții Constituționale nu este clară la acest capitol și sugestia este că, cel mai probabil, nu.”
