13,6 milioane de euro reprezintă bugetul alocat de Consiliul Europei pentru programe în Republica Moldova în următorii patru ani. Banii vor finanța activități din trei categorii: drepturile omului, democrație și stat de drept. Donorii sunt în acest moment: Norvegia, UE, Elveția, Suedia, SUA, Luxemburg și Olanda. Cea mai mare parte a bugetului va fi dedicată pilonului drepturile omului: combaterea corupției, recuperarea fondurilor dispărute in mod ilegal, independența sistemului judiciar, promovarea standardelor europene în audiovizual, explică într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, Verena Taylor, director de programe în cadrul Consiliului Europei.
Europa Liberă: Planul de acțiune pentru Republica Moldova pentru următorii patru ani (2021 - 2024), pe care l-ați lansat de curând în prezența doamnei președintă Sandu, la Strasbourg, vizează îmbunătățirea legislației, instituțiilor și practicilor naționale în conformitate cu standardele europene în domeniile drepturilor omului, statului de drept și democrației. Care sunt exact acțiunile care vor fi întreprinse de autoritățile moldovene în cooperare cu Consiliul Europei, având în vedere că lucrați în echipă cu autoritățile moldovene de peste un deceniu, iar acest plan continuă activitățile de până acum.
Verena Taylor: “Este adevărat, lucrăm împreună din 2012. Nou Plan de Acțiune pentru Moldova este primul pe care îl lansăm de la Strasbourg, a fost așadar și pentru noi o premieră. Acest plan continuă activitățile din precedentul plan, și va continua reformele structurale din Moldova în beneficiul cetățenilor: stat de drept, democrație și drepturile omului, standarde la care toate statele membre (inclusiv Moldova, de 26 de ani încoace) s-au angajat să le respecte. Toate instituțiile CoE, de la GRECO la CEDO și Comisia Veneția emit recomandări care formează baza de dialog cu autoritățile din R.Moldova. Vom lucra asupra unor aspecte cum ar fi eficiența aplicării Convenției Europene pentru Drepturile Omului, independența și eficiența justiției, lupta împotriva corupției, spălarea de bani, drepturile copiilor, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, asigurarea respectului drepturilor sociale în sectorul de sănătate.
Doar un exemplu: recent am lansat două proiecte în domeniul justiției, ca să fim mai specifici: reforma sistemului de penitenciare și sănătatea în instituții cu privare de libertate. Niciunul nu este un domeniu foarte popular, nimeni nu a câștigat vreodată alegerile propunând o astfel de reformă, dar este foarte important din punctul de vedere al drepturilor omului. Unul dintre aceste proiecte se ocupă cu îmbunătățire serviciilor de sănătate în închisori și penitenciare și alte instituții de privare de libertate, dar și cu întărirea protocolului de tratament în unitățile de psihiatrie. Pandemia a făcut ca acest proiect să devină foarte important, pentru că acești oameni trăiesc în comunități mari împreună, deci au fost supuși riscului de infectare. Al doilea proiect se referă la centrele de detenție temporară, pentru persoanele care își asteaptă sentința.
Acest proiect va întări monitorizarea condițiilor din penitenciare și va incuraja sancțiunile comunitare prevenind astfel suprapopularea închisorilor. A trebuit să ne adaptăm la pandemie. Pe de o parte, modul de lucru s-a schimbat, facem cursuri online, comunicăm mult online. Pe de altă parte, am asigurat cu echipament de protecție personalul din închisori și chiar deținuții.”
Europa Liberă: Puteți să dezvoltați mai mult programele legate de sănătatea publică în Republica Moldova?
Verena Taylor: “Consiliul Europei are trei standarde majore referitoare la sănătate: Carta socială europeană (dreptul la servicii medicale), Convenția de Bioetică (impune standarde pentru actul medical) și Convenția Medicrime (care protejează cetățenii de medicamentele și dispozitivele medicale falsificate). În acest moment ne concentrăm pe proiecte care ajută autoritățile din sănătatea publică moldoveană să raporteze cu acuratețe situația și cazuistica din sistem.
Practic, personalul medical din Moldova învață să identifice problemele din sistem pentru a ști ce ajutor să ceară ulterior. Nu intervenim direct în sistemul medical prin programele noastre.”
Europa Liberă: UE a ales la un moment dat să nu mai transfere fonduri europene direct în conturile administrației centrale, ci să lucreze cu autorități locale și societatea civilă. A fost un mod de sancționarea a lipsei de reformă și a limbajului dublu. Consiliul Europei nu face acest lucru, fapt care este de ințeles, de altfel, pentru că Moldova plătește o contribuție, ca stat membru CoE, si beneficiază în schimb de asistență și know- how.
Verena Taylor: “Da, lucrăm cu Moldova de 26 de ani, cu autoritățile, cooperarea este coordonată de Ministerul afacerilor externe, dar lucrăm și cu ministerele, cu procuratura, cu organizații profesionale, mass media și includem societatea civilă în toate proiectele noastre. “
Europa Liberă: Cum va fi cheltuit bugetul de aproape 14 milioane de euro pentru următorii patru ani?
Verena Taylor: “Cele 13,6 milioane de euro, se adaugă bugetului CoE de asistentă pentru R. Moldova precum și asistenței care vine din partea UE. Acesta este un mod prin care statele membre își arată susținerea și solidaritatea cu R. Moldova. Actualmente avem asigurate doar jumătate din cele 13,6 milioane, dar suntem încrezători că pe măsură ce vom lucra vor veni și ceilalți bani, așa cum se întâmplă de obicei. Donorii sunt în acest moment: Norvegia, UE, Elveția, Suedia, SUA, Luxemburg și Olanda.
Cea mai mare parte a bugetului va fi dedicată pilonului drepturile omului: combaterea corupției, recuperarea fondurilor disparute in mod ilegal, independența sistemului judiciar, promovarea standardelor europene în audiovizual. Apoi, Consiliul pentru egalitate va beneficia de finanțare, pentru monitorizarea și eliminarea discriminării.
Alte acțiuni vor fi ratificarea Convenției Istanbul pentru combaterea violenței impotriva femeilor, combaterea violenței copiilor etc. Sperăm ca parlamentul de la Chișinău va ratifica Convenția Istanbul, căci în perioada pandemiei violența împotriva fermeilor a cunoscut o creștere îngrijorătoare. Bugetul pentru Pilonul 3, guvernarea democratică, va fi dedicat dialogului și sprijinirii autorităților locale, acțiunilor privind cetătenia democratică, îmbunătățirea sistemului electoral, acțiuni pe care le vom face în colaborarea cu Comisia Electorală Centrală.”
