În discursul de lansare în campania electorală, Sandu a spus că grație eforturilor sale din ultimii aproape patru ani de mandat „am reușit să facem o lume întreagă să ne vadă altfel”.

Ea își propune într-un nou mandat să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor moldoveni, inspirându-se din standardele europene.

„Generația noastră are misiunea, democratic, liber, să integreze Moldova în familia europeană”, a declarat președinta, evidențiind un plan electoral bazat pe trei obiective naționale: grija pentru oameni, condiții mai bune de viață și pace.

Printre măsurile propuse se numără majorarea salariului minim la 10.000 de lei și a salariului mediu la 25.000 de lei până în 2030, introducerea unei pensii minime de 3.300 de lei pentru persoanele cu 40 de ani de vechime în muncă și un adaos de 3.000 de lei timp de 12 luni pentru tinerii care se angajează în locuri de muncă de importanță strategică pentru stat.

Sandu a mai promis reparația și dotarea tuturor policlinicilor din țară, precum și pregătirea Moldovei pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030.

Nu toate promisiunile anunțate de președinta Maia Sandu țin de atribuțiile președintelui, cu excepția celor din domeniul politicii externe.

Președinta a îndemnat cetățenii să voteze „Da” la referendumul care va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | A început campania electorală: ce au și ce nu (mai) au voie candidații

La evenimentul de lansare au fost prezenți demnitari de stat, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean, care au susținut angajamentele Maiei Sandu.

La evenimentul electoral, și-au anunțat susținerea interpretul Vali Boghean, sportivul olimpic Adil Osmanov, primarul de Stăuceni, Alexandru Vornicu, și printr-un mesaj video de la distanță, scriitoarea Ionela Hadîrcă.

Și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo s-a lansat în campania electorală pentru alegerile din 20 octombrie. Evenimentul a avut loc în dimineața zilei de vineri, 20 septembrie, în apropierea Arcului de Triumf.

• Citește și: Stoianoglo s-a lansat în campania pentru prezidențiale și promite „instaurarea dreptății”

Cei patru candidați confirmați în cursa pentru funcția de președinte, precum și cei 10 participanți la referendum, pot începe de astăzi activitățile de promovare electorală.

Tot astăzi, grupurile de inițiativă au avut termenul limită pentru depunerea listelor de subscripție la Comisia Electorală Centrală, care conțin semnăturile cetățenilor ce susțin o anumită candidatură. De la începutul perioadei electorale, au fost înregistrate în total 13 grupuri de inițiativă pentru susținerea candidaților, 12 au depus listele.

Până în prezent, au fost înregistrați oficial patru candidați pentru alegerile prezidențiale: Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, președinta Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi, din partea Partidului Nostru, și Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei.

Pe de altă parte, CEC examinează semnăturile aduse de alți potențiali candidați, inclusiv fostul premier Ion Chicu, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, Andrei Năstase, fost lider al Platformei DA, Victoria Furtună, ex-procuror anticorupție, istoricul Octavian Țîcu, sprijinit de Blocul „Împreună”, președintele Partidului CUB, Igor Munteanu, ex-ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, și fosta jurnalistă, Natalia Morari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Împrumutul, anunțat în timp ce șefa Comisiei se afla într-o vizită la Kiev, face parte dintr-un plan mai amplu al națiunilor G7 de a strânge fonduri folosind veniturile din activele rusești înghețate pentru a sancționa țara pentru invadarea vecinului său, transmite Reuters.

„Atacurile neîncetate ale Rusiei înseamnă că Ucraina are nevoie de sprijin continuu din partea UE”, a declarat von der Leyen într-o postare pe X.

Ucraina se confruntă cu nevoi financiare uriașe după mai bine de doi ani de război intens care i-au devastat infrastructura.

„Suntem încrezători că putem livra acest împrumut Ucrainei foarte repede, un împrumut care este susținut de profiturile excepționale din activele rusești imobilizate”, a declarat von der Leyen, vorbind alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev.

Sprijinul UE e posibil după ce liderii G7 au convenit în iunie să acorde un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în lupta sa pentru supraviețuire. Dobânda obținută pentru profiturile din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ar fi folosită ca garanție pentru împrumut.

În mai, UE a ajuns la un acord între statele sale membre prin care 90% din încasările din activele rusești înghețate vor merge într-un fond administrat de UE pentru ajutor militar pentru Ucraina, iar restul de 10% va sprijini Kievul în alte moduri.

Ajutor pentru sistemul energetic ucrainean

De asemenea, Ursula von der Leyen a anunțat un ajutor suplimentar de 160 de milioane de euro pentru sistemul energetic, care să ajute Ucraina pe perioada iernii.

Von der Leyen a declarat că 100 de milioane de euro din fonduri vor proveni din veniturile activelor rusești deținute în UE din cauza invaziei Ucrainei din 2022.

„Este corect ca Rusia să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat”, a spus ea.

Uniunea Europeană estimează că aproximativ jumătate din infrastructura energetică a Ucrainei a fost distrusă, ceea ce face ca încălzirea caselor, spitalelor și școlilor să fie din ce în ce mai dificilă, pe măsură ce a treia iarnă de război se apropie.

Fondurile vor fi îndreptate spre repararea daunelor produse de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, a anunțat președinta Comisiei Europene. De asemenea, Lituania dezmembrează o centrală termică pentru a o trimite bucată cu bucată în Ucraina unde va fi reconstruită.

Exporturile continue de energie electrică din țările UE acoperă aproximativ un sfert din necesarul de energie al Ucrainei în lunile următoare, a mai spus von der Leyen.

Într-o relatare din ajun pe tema incertitudinilor energetice ale Ucrainei, bazată pe raportul Agenției Energetice Internaționale (IEA), agenția Reuters a scris că un alt risc este „perturbarea aprovizionării cu gaz și electricitate în Moldova vecină”.

• Vezi și: Moldova va cumpăra electricitate de la centrala nucleară Cernavodă, din octombrie

„Deși Moldova nu se mai bazează în mod direct pe gazul rusesc pentru a satisface cererea pe teritoriul pe care îl controlează, ea primește aproximativ două treimi din energia electrică de la o centrală electrică din regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia. Capacitatea de transport cu Europa continentală este împărțită între Ucraina și Moldova. În cazul în care există penurii în Moldova, cele două țări trebuie să convină asupra distribuției importurilor”, se arată în raportul IEA.

În total, UE estimează că a oferit Ucrainei cel puțin două miliarde de euro în sprijin energetic de la invazia din februarie 2022.

Atac asupra regiunii Sumî

În timpul unui atac de zi asupra orașului Sumî, o bombă ghidată rusească a lovit o clădire cu cinci etaje, au declarat oficiali regionali și militari.

O persoană a fost ucisă și 12 rănite, a declarat Ministerul de Interne pe aplicația de mesagerie Telegram.

În discursul său video de joi seară, Zelenski a spus că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore

El a mai spus că forțele ucrainene „au reușit să diminueze potențialul de asalt al ocupanților în regiunea Donețk”, deși situația a rămas dificilă în zonele supuse celor mai puternice atacuri, în apropierea orașelor Pokrovsk și Kurahove.

• Te-ar putea interesa și: „Tot felul de lucruri zboară pe cer”. Ucrainenii mută războiul la ruși acasă, găsindu-i nepregătiți

Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au capturat satul Heorhiivka, la est de Kurahove.

Statul Major al armatei ucrainene, într-un raport de după-amiază, s-a referit la sat ca fiind unul dintre cele câteva înghițite de lupte. Popularul blog militar ucrainean DeepState a declarat că satul este sub controlul rușilor.

Forțele ruse au lovit sistemul energetic din regiunea Sumî în mai multe lovituri săptămâna aceasta, reducând capacitatea de furnizare a energiei în unele zone și forțând autoritățile să folosească sisteme de energie de rezervă.

Ministerul ucrainean al energiei a declarat că întreruperile de curent au afectat zece regiuni din cauza atacurilor aeriene și din motive tehnice.

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a declarat că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au încălcat dreptul internațional umanitar, punând în pericol serviciile esențiale, inclusiv apa și încălzirea, amenințând în același timp sănătatea publică, educația și economia, potrivit raportului.

Moscova spune că infrastructura energetică este o țintă militară legitimă și respinge acuzațiile.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legăturile Georgiei cu Occidentul s-au înrăutățit în ultimele luni, SUA și țările europene acuzând guvernul georgian de tendințe autoritare și pro-ruse.

„Toate opțiunile sunt pe masă, inclusiv o suspendare temporară a regimului fără vize cu Georgia”, a declarat reporterilor ambasadorul UE în Georgia, Paweł Herczyński.

Începând din 2017, după moldoveni, cetățenii georgieni au primit dreptul de a vizita fără viză țările din UE și spațiul Schengen pentru o perioadă de până la 90 de zile.

Dacă alegerile din Georgia nu vor fi considerate libere și corecte, a declarat Herczyński, UE ar putea lua măsuri similare celor adoptate împotriva Belarusului, un aliat autoritar al Rusiei care se află sub sancțiuni după alegerile din 2020, despre care țările occidentale și activiștii opoziției din Belarus spun că au fost fraudate.

Deși partidul de guvernământ Visul Georgian afirmă că dorește ca țara din Caucazul de Sud să adere atât la UE, cât și la NATO, în ultimii doi ani a luat mai degrabă măsuri pentru a aprofunda relațiile cu Rusia.

• Te-ar putea interesa și: Vedetă trans din Georgia, înjunghiată mortal la o zi după adoptarea legii anti-LGBT+

Fostul prim-ministru miliardar Bidzina Ivanișvili, considerat cea mai influentă persoană din Georgia, a acuzat Occidentul că încearcă să-i împingă țara într-un război cu Rusia.

Săptămâna trecută, Ivanișvili a sugerat și că Tbilisi ar trebui să-și ceară scuze pentru un scurt război din 2008 cu Rusia, care a dus la recunoașterea de către Moscova a două regiuni separatiste, a relatat presa georgiană.

UE a acordat Georgiei statutul de țară candidată în decembrie anul trecut, însă cererea sa de aderare a fost efectiv înghețată după ce Tbilisi a aprobat în iunie o lege privind agenții străini pe care Occidentul o consideră autoritară și inspirată din Rusia.

Țările occidentale au criticat, de asemenea, un proiect de lege privind „valorile familiei”, aprobat de parlamentari săptămâna aceasta, care limitează drepturile LGBT. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acordul de facilitate de împrumut a fost încheiat între Ministerul Finanțelor din Republica Moldova și reprezentanții oficiali ai Canadei. Finanțarea va fi acordată prin intermediul agenției „Global Affairs Canada” și a trecut de prima lectură în Parlament, cu sprijinul a 60 de deputați.

• Vezi și: Încă un grant de 4,3 milioane de euro pentru gestionarea deșeurilor din R. Moldova

Fondurile vor fi folosite pentru susținerea bugetului de stat și vor completa programul Băncii Mondiale „Operațiunea Politica de dezvoltare pentru sprijinirea creșterii și rezilienței în Moldova”. Aceste resurse vor contribui la întărirea rezilienței gospodăriilor și refugiaților, promovarea unei economii durabile prin dezvoltarea competitivității și a sectorului privat, precum și la sprijinirea tranziției către o economie verde și reziliența climatică.

Anunțul despre acest împrumut a fost făcut inițial de ambasadorul Canadei la Chișinău cu reședința la București, Gavin Buchan în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Nouă acorduri de finanțare, semnate la conferința Platformei de Parteneriat pentru R. Moldova

Împrumutul va fi oferit în două tranșe, cu o perioadă de rambursare de zece ani, dintre care primii trei ani reprezintă o perioadă de grație.

Acordul a fost semnat pe 6 septembrie 2024 și urmează să fie votat în a doua lectură de Parlament pentru ratificare finală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dintre cei 20 de elevi care s-au intoxicat alimentar la liceul Aristotel, 7 au fost diagnosticați cu norovirus, potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Starea lor este satisfăcătoare. Elevul internat ieri în secția de reanimare, astăzi va fi transferat într-o secție obișnuită, după ce starea lui s-a ameliorat.

Specialiștii ANSP spun că doar de la 7 elevi au fost prelevate probe pentru norovirus, întrucât ceilalți nu mai manifestau simptome.

„Norovirusul este unul din principalii viruși care cauzează gastroenterita acută, în special, la adulți și copii. Preponderent cele mai multe cazuri sunt înregistrate în perioada rece”, a declarat pentru Europa Liberă, epidemiologul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ion Bîrca.

Infecțiile determinate de norovirus sunt extrem de contagioase și se manifestă în mod frecvent prin simptome digestive: vărsături și sindrom diareic. Răspândirea patogenului se face prin consumul de apă și alimente contaminate.

De asemenea, potrivit managerului Spitalului de Boli Contagioase pentru Copii, Ludmila Bîrca, unde sunt internați 6 copii, starea elevului din reanimare s-a ameliorat și urmează să fie transferat într-o altă secție.

• Vezi și: 20 de elevi au ajuns la spital, inclusiv unul în stare gravă, după ce s-au intoxicat alimentar la un liceu din Chișinău

Alți 16 elevi ai Liceului Aristotel, inclusiv un angajat sunt internați la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Starea acestora este satisfăcătoare, potrivit directorului interimar al instituției, Vasile Lazari.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare, iar rezultatele testelor de salubritate și a probelor din produsele alimentare vor fi cunoscute abia peste o săptămână, potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care au precizat că elevii s-au infectat după ce au consumat hrană în incinta cantinei liceului.

Inspectorii ANSA au inițiat un control la firma responsabilă pentru alimentarea copiilor. Până la finalizarea anchetei, cantina și-a sistat activitatea.

Ieri, 18 septembrie, 65 de elevi și un angajat al Liceului Teoretic Republican „Aristotel” din municipiul Chișinău s-au intoxicat alimentar. Dintre aceștia, 20 de elevi și un angajat al instituției au fost internați în spital.

La Liceul Teoretic Republican „Aristotel” învață 362 de elevi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Von der Leyen a efectuat o vizită rapidă într-o zonă afectată de inundații din sud-estul Poloniei și s-a întâlnit cu șefii guvernelor din țările afectate - Polonia, Austria, Republica Cehă și Slovacia.

Ea a declarat că vor fi puse rapid la dispoziție fonduri pentru repararea infrastructurii din fondul de solidaritate al UE, precum și 10 miliarde de euro din ceea ce se numește fondul de coeziune - pentru cele mai urgente reparații. În cadrul unei abordări speciale, nu va fi necesară nici o cofinanțare din partea acestor țări pentru ca banii să fie deblocați.

„Aici sunt 100% bani europeni, fără cofinanțare”, a declarat von der Leyen la o conferință de presă. „Acestea sunt vremuri extraordinare, iar vremurile extraordinare necesită măsuri extraordinare. ”

Între timp, un val masiv de inundații amenință noi zone. Ploile abundente au provocat, de asemenea, inundații și evacuarea a aproximativ 1.000 de persoane în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei. În Europa Centrală, retragerea apelor a dezvăluit amploarea distrugerilor cauzate de ploile excepțional de abundente care au început în urmă cu o săptămână.

Ministrul ceh de interne, Vit Rakušan, a declarat că joi a fost găsită încă o persoană decedată în nord-estul țării, care a fost grav afectat, ceea ce ridică bilanțul la cinci morți. De asemenea, s-au înregistrat câte șapte decese în Polonia și România și cinci în Austria, bilanțul total al deceselor fiind acum de 24.

Autoritățile au desfășurat contingente militare pentru a ajuta sinistrații. În nord-estul Republicii Cehe, soldații s-au alăturat pompierilor și altor echipaje de urgență pentru a contribui la eforturile de recuperare. Elicopterele armatei au distribuit ajutor umanitar, în timp ce soldații construiau poduri temporare în locul celor care au fost măturate de puhoaie.

Aproximativ 400 de persoane au rămas evacuate din casele din Ostrava, al treilea oraș ca mărime din Cehia.

Eforturile de curățare erau în curs de desfășurare în Austria, unde inundațiile au distrus drumuri, provocând alunecări de teren și avarii la poduri. Pompierii și soldații au pompat apa și noroiul din case și au eliminat mobilierul deteriorat, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului de pompieri, Klaus Stebal, citat de postul de televiziune ORF.

Guvernatorul landului federal Austria Inferioară, Johanna Mikl-Leitner, a declarat că se așteaptă ca reconstrucția să dureze ani de zile, potrivit agenției Austria Press.

Compania de transport public din Viena a fost nevoită să pompeze aproape 1 milion de litri de apă de la sfârșitul săptămânii trecute.

Dunărea urcă în Ungaria

În Ungaria, apele Dunării au continuat să crească, iar autoritățile au închis drumuri și gări. Feriboturile de-a lungul fluviului au fost oprite. În capitala Budapesta, apa s-a revărsat peste cheiurile inferioare ale orașului și amenința să ajungă la liniile de tramvai și de metrou. Unele servicii de transport au fost suspendate.

Mai în amonte, într-o regiune cunoscută sub numele de Cotul Dunării, casele și restaurantele din apropierea malurilor au fost inundate.

Aproape 6.000 de profesioniști, inclusiv membri ai autorității ungare pentru apă și militari, au fost mobilizați, iar deținuții din închisori au fost duși să ajute la umplerea sacilor de nisip, a declarat joi premierul Viktor Orbán în cadrul unei conferințe de presă.

Dunărea a ajuns la peste 771 de centimetri, apropiindu-se de recordul de 891 de centimetri stabilit în timpul inundațiilor grave din 2013.

• Vezi și: Dunărea se ridică în Ungaria. Locuitorii stivuiesc saci cu nisip

În sud-vestul Poloniei, apele umflate au ajuns până în orașul Wroclaw și se aștepta ca o viitură prelungită mai multe ore, poate chiar zile să pună mari presiuni asupra digurilor.

În cele două orașe cele mai afectate în Polonia de inundațiile din weekend, Stronie Slaskie și Ladek-Zdroj, apa de la robinet și energia electrică au fost restabilite, a declarat generalul Michal Kamieniecki.

Premierul polonez Donald Tusk a invitat-o pe von der Leyen la Wroclaw pentru a vedea situația la fața locului. Au fost prezenți joi și lideri guvernamentali din Republica Cehă, Slovacia și Austria.

În Italia, râurile au ieșit din albii în provinciile Ravenna, Bologna și Forlì-Cesena, iar primarii le-au cerut oamenilor să urce la etajele superioare sau să își părăsească locuințele. Aceste zone au fost afectate de inundații devastatoare în 2023, când peste 20 de râuri s-au revărsat, ucigând 17 persoane.

Vice-ministrul italian pentru transporturi și infrastructură, Galeazzo Bignami, a declarat joi că două persoane au fost date dispărute în Bagnocavallo, în provincia Ravenna.

Cel puțin 800 de locuitori din Ravenna și aproape 200 din provincia Bologna și-au petrecut noaptea în adăposturi, școli și centre sportive. Trenurile au fost suspendate și școlile închise, iar locuitorii au fost sfătuiți să evite orice deplasări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Stoianoglo a fost desemnat drept candidat de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), fiind prezentat publicului de fostul președinte Igor Dodon.

În cadrul lansării, care a avut loc în apropierea Arcului de Triumf, Dodon a lăudat calitățile lui Stoianoglo, descriindu-l drept „speranța întregii țări la salvare și revenire la normalitate”. De asemenea, el a subliniat că Stoianoglo este un „statalist, un familist care respectă valorile creștine și nu are apartenență politică”. Dodon l-a descris ca fiind un viitor „arbitru destoinic” pentru funcția prezidențială.

• Te-ar putea interesa și: Socialiștii cer în instanță mai multe secții de votare în Rusia

În discursul său, Alexandr Stoianoglo a făcut mai multe promisiuni, printre care se numără „instaurarea dreptății”, „victoria definitivă a adevărului asupra minciunii și violenței” și „triumful legii asupra dezmățului”. La acestea se mai adaugă atragerea investițiilor, modernizarea obiectivelor sociale și altele.

Fostul procuror general a mai precizat că a refuzat să fie „un procuror de buzunar pentru guvernare” și a subliniat cu mândrie originea sa, afirmând: „Eu, un găgăuz, candidez la cea mai înaltă funcție de stat”.

Stoianoglo a încheiat prin a menționa valorile familiei sale, afirmând că părinții lui l-au învățat să muncească neîncetat: „Tatăl meu și mama m-au învățat să muncesc 24/24 ore pe zi”.

Astăzi mai este așteptată și lansarea în campania electorală a președintei Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, care va avea loc în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

La început de iulie, Dodon a anunțat că nu candidează la alegerile prezidențiale din 2024 și că-l va sprijini în schimb pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, în speranța că acesta va fi susținut și de alte partide de opoziție. Deocamdată ex-procurorul general e susținut doar de socialiști.

• Vezi și: Stoianoglo, primul candidat înregistrat de CEC în cursa pentru prezidențiale

La fel ca Dodon, Stoianoglo este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată în altele. În vreme ce fostul președinte este acuzat de corupție și trădare de țară, fostul procuror general – de corupție și abuz de putere. Ambii spun că sunt dosare motivate politic, la indicația președintei Sandu, care a respins aceste acuzații.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc pe 20 octombrie, când cetățenii vor decide viitorul lider al țării și vor vota, de asemenea, în cadrul referendumului privind modificarea Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rectorul USM, Igor Șarov, a spus Europei Libere că studenții chinezi vor învăța în limba engleză. Acestora le vor preda profesori ucraineni, care la fel urmează să vină în Moldova în timpul apropiat.

Șarov spune că tinerii din China vor fi cazați la căminele USM în măsura locurilor disponibile sau vor închiria locuințe la Chișinău. Ei vor achita o taxă de studii anuală de 1.500 de dolari.

• Vezi și: 500 de studenți chinezi vor fi transferați de la Harkov la Chișinău

Săptămâna trecută, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Națională V. N. Karazin din Harcov Ucraina au semnat un acord care prevede „Programul Comun de Studii Integrate”, pentru șase specialități de licență: Management, Marketing, Finanțe Publice, Drept Internațional, Informatică, Pedagogie.

Documentul a fost semnat de către rectorul USM, Igor Șarov și rectorul KKNU, Tetyana Kaganovska. Studenții înscriși la aceste programe de studii vor primi diplome duble, atât cea a Universității de Stat cât și cea a Universității din Harkov, cu recunoașterea reciprocă a creditelor obținute.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Popșoi a vorbit pe 19 septembrie, în marginea briefingului comun cu noul ministru ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, aflat în vizită la Chișinău.

Ministrul moldovean a declarat că R. Moldova „condamnă hotărât” agresiunea rusă împotriva Ucrainei și a mulțumit țării vecine pentru „jertfa de sânge” datorită căreia este păstrată pacea în restul Europei. În acest sens, Popșoi a subliniat că Moldova susține „deplin” formula de pace propusă de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

La rândul său, Sibiha a declarat că Ucraina este aliata Moldovei în procesul reintegrării regiunii transnistrene, care trebuie să aibă loc „într-o formulă pașnică”, cu evacuarea contingentului militar rus.

Șeful diplomației ucrainene a spus că a vorbit cu omologul său moldovean despre colaborarea pentru contracararea amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa Moldovei, dar și a altor state din regiune. Ministrul a mai declarat că Ucraina „știe despre intențiile Rusiei de a destabiliza Moldova înainte de alegerile și referendumul” din 20 octombrie, dar Kievul „nu va permite acest lucru”.

• Te-ar putea interesa și: Republica Moldova, România și Ucraina fac front comun contra dezinformării rusești

Tot astăzi, la București, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), reunit sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, a reafirmat angajamentul României pentru consolidarea securității R. Moldova în fața amenințărilor „hibride” la care o supune Rusia, ca și pentru sprijinirea parcursului ei european.

„Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziției României de susținător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistență și soluții concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanță) și de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic”, se spune în comunicatul CSAT.

Ce se știe despre „planul de victorie” al Ucrainei

Toate punctele din „planul de victorie” al Ucrainei pe care Kievul intenționează să îl prezinte Washingtonului au fost elaborate, a declarat președintele Volodimir Zelenski în obișnuitul său discurs de seară, la 18 septembrie.

Presa a relatat că Zelenski intenționează să discute cu președintele american, Joe Biden, în timpul vizitei sale în SUA, săptămâna viitoare.

Deși nu a dezvăluit detaliile, președintele a declarat anterior că ar fi compus din patru puncte principale și un al cincilea legat de situația postbelică a țării. Potrivit ziarului Kyiv Independent, planul se concentrează pe securitatea și poziția geopolitică a Ucrainei, pe asistența militară străină, cu libertatea de a utiliza în orice mod materialele primite, și pe sprijinul economic.

Potrivit declarației unui consilier prezidențiale ucrainean din 17 septembrie, planul nu prevede vreo cedare de teritorii ocupate de Rusia.

„(Înghețarea conflictului) nu va duce la sfârșitul războiului, ci doar va oferi Rusiei posibilitatea de a acumula resurse suplimentare și de a trece la a treia etapă (a războiului) cu mai multe ucideri în masă ale civililor din Ucraina”, a declarat Mihailo Podoliak, consilierul principal al președintelui ucrainean.

Primul plan de pace prezentat de Zelenski în 2022 a cuprins 10 puncte și a prevăzut, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, instituirea unui tribunal internațional pentru anchetarea crimelor de război comise de armata rusă, de rând cu eliberarea tuturor prizonierilor și persoanelor deportate. Kremlinul a respins orice negocieri în baza acestui plan.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe Facebook, deputatul a spus că măsura a fost menită să scape țara de moștenirea sa sovietică și rusă.

El a mai spus că este o „decizie istorică”, care va fi urmată de alte redenumiri.

Potrivit deputatului Iaroslav Jelezniak, 281 de deputați din totalul de 450 au votat în favoarea inițiativei legislative.

Lozinski a citat ca exemple nume schimbate: Novomoskovsk, Krasnohrad, Drujba și Pervomaisk.

În timp ce unele așezări au revenit la denumirile anterioare revoluției, Novomoskovsk, care purta numele Moscovei încă din 1794, a primit un nume complet nou - se va numi acum Samar.

În trecut, amintește dpa, o serie de orașe din Ucraina au fost redenumite în onoarea liderilor sovietici. Dnipro a fost redenumit Dnipropetrovsk în 1926 - în onoarea unui important politician sovietic ucrainean, Grigori Petrovski.

Actuala campanie de redenumire localităților, despre care autorii săi susțin că este menită să elibereze Ucraina de „moștenirea colonială” a Rusiei, nu este lipsită de controverse.

Marți, mai mulți deputați au blocat podiumul vorbitorului în timpul dezbaterii, în încercarea de a amâna votul, conchide dpa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bărbatul, numit în presă Beka Jaiani ar putea fi condamnat la 16 până la 20 de ani de închisoare.

Motivele omorului comis la 18 septembrie în locuința Kesariei din Tbilisi nu sunt cunoscute.

Poliția a modificat prima încadrare a crimei, anume de „omor premeditat” în „omor premeditat cu circumstanțe agravante, de gen”.

Site-ul Civil.ge spune că asasinul ar fi iubitul Kesariei. Ea ar fi publicat înaintea crimei, în premieră, pe rețele, o fotografie cu ei doi ca un cuplu – încălcând interdicția proclamată de bărbat de a face relația publică.

Vecinii victimei au declarat că bărbatul ar fi tratat-o rău pe Kesaria, în trecut, că ea s-ar fi plâns chiar poliției, dar autoritățile nu au luat-o în serios.

Georgia, fostă republică sovietică devenită recent candidată la aderare la UE, țară predominant creștin-ortodoxă, are una din cele mai conservatoare și patriarhale societăți din Europa, cu o rată ridicată a violenței domestice.

„Negare a umanității”

Moartea Kesariei a fost deplânsă de președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, într-o postare pe Facebook.

„O crimă oribilă! O negare a umanității! Sper ca uciderea acestei femei minunate să ne facă măcar mai umani și mai creștini”, a scris președinta.

Omorul a avut loc la o zi după ce parlamentul Georgiei, țară condusă de un guvern mai prietenos cu Moscova decât altele din trecut, a aprobat o lege care scoate practic în afara legii orice fel de discuții despre persoanele LGBT+.

• Te-ar putea interesa și: Georgia adoptă o lege anti-LGBTQ+ după model rusesc

Sunt interzise căsătoriile gay, adopțiile de către astfel de persoane, marșurile Pride etc. Rusia a fost prima țară est-europeană care a adoptat asemenea lege în 2013. Moldova a avut și ea o tentativă legislativă de acest fel în 2016, dar a abandonat-o rapid, după proteste.

Chiar în ziua omorului Kesariei, premierul georgian Irakli Kobahidze s-a arătat „uimit” de protestele internaționale împotriva legii anti-LGBT+, spunând că ea nu face decât să reflecte valorile creștine pe care se bazează societatea georgiană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

M.Video-Eldorado, principalul retailer de electronice din Rusia, și operatorul de rețele mobile MTS au anunțat joi că vor fi primii din Rusia care vor prezenta noul iPhone 16, de la Apple.

M.Video a declarat că livrările de telefoane vor începe de săptămâna viitoare. MTS a declarat că se așteaptă ca vânzările fizice să înceapă „foarte curând”.

Apple nu a răspuns de îndată unei solicitări de comentariu de la Reuters - făcută când în SUA încă era noapte.

Apple și-a întrerupt toate vânzările de produse în Rusia în martie 2022 și a oprit servicii precum ApplePay ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina. Sancțiunile impuse de Occident între timp au încercat să limiteze exporturile de tehnologie către Rusia.

Rușii vor trebui să plătească cu câteva sute de dolari mai mult decât consumatorii americani pentru iPhone 16.

• Te-ar putea interesa și: Sancțiunile se simt: ultimul „Happy Meal”

M.Video a declarat că prețurile vor începe de la 112.999 ruble (1.225 de dolari) pentru un iPhone 16 de 128 GB, cu peste 400 de dolari mai scump decât prețul din SUA de 799 de dolari. iPhone Pro Max de 1 TB este disponibil pentru precomandă în Rusia la prețul de 249.999 ruble (2.710 $), comparativ cu prețul din SUA de 1.599 $.

Prețurile MTS sunt doar cu ceva mai mari decât cele ale M.Video, iar compania solicită un depozit de 25.000 de ruble pentru precomenzi.

Brandurile străine care au oprit exporturile către Rusia folosesc acum rute ocolitoare pentru a ajunge la consumatori, de obicei prin țări care nu au impus sancțiuni Rusiei, precum Turcia, Kazahstan, China, India și Emiratele Arabe Unite.

Reuters scrie că nu a putut afla care ar fi ruta de intrare în țară a noilor iPhone-uri.

• Vezi și: „Încetinirea YouTube”. Cenzura Kremlinului intră în ape necunoscute

Sistemul de importuri paralele sau „gri”, aprobat de guvernul rus pentru mărcile care au părăsit Rusia după invazie, face ca rușii dispuși să plătească mai mult să intre până la urmă în posesia bunurilor îndrăgite.

Bunurile și tehnologia din Occident rămân populare în Rusia, o vulnerabilitate potențială pe care Moscova dorește să o reducă prin producția internă.

Kremlinul a cerut oficialilor guvernamentali să nu mai folosească iPhone-uri, afirmând că agențiile de informații occidentale le-au „compromis” folosind software de supraveghere. Apple a negat aceste afirmații. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o analiză detaliată după aproape 15 ani de studiu, biroul doctrinar al Vaticanului nu a declarat că aparițiile raportate la Medjugorje au fost autentice sau de origine supranaturală. Ba chiar a semnalat îngrijorări cu privire la contradicțiile din unele dintre „mesajele” pe care presupușii vizionari spun că le-au primit de-a lungul anilor - a relatat Associated Press.

Dar, cu aprobarea Papei Francisc, biroul de doctrină a decis că „fructele abundente și răspândite (ale credinței), care sunt atât de frumoase și pozitive”, justifică decizia sa. Acesta a declarat că, procedând astfel, „evidențiază faptul că Duhul Sfânt acționează fructuos pentru binele credincioșilor în mijlocul acestui fenomen spiritual”.

În 1981, șase copii și adolescenți au declarat că au văzut-o pe Fecioară pe un deal din satul Medjugorje, situat într-o regiune din sudul Bosniei. Unii dintre acei „vizionari” inițiali au susținut că aparițiile au avut loc de atunci în mod regulat, chiar zilnic, și că Fecioara Maria le trimite mesaje.

Ca urmare, Medjugorje a devenit o destinație europeană majoră de pelerinaj pentru credincioșii creștini, atrăgând milioane de oameni de-a lungul anilor. Numai anul trecut, 1,7 milioane de ostii euharistice au fost distribuite în timpul slujbelor de acolo, potrivit statisticilor publicate pe site-ul web al sanctuarului, acesta echivalând cu o estimare aproximativă a numărului de catolici care l-au vizitat.

Cu toate acestea, spre deosebire de sanctuarele catolice mai cunoscute și mai bine vechi din Fatima (Portugalia) sau Lourdes (Franța) presupusele apariții de la Medjugorje nu au fost niciodată declarate autentice de Vatican.

Pe plan local au existat mereu bănuieli că în spatele aparițiilor se află dorința de câștig.

Chiar și Francisc, în 2017, și-a exprimat îndoiala cu privire la mesajele vizionarilor, spunând: „Prefer ca Fecioara Maria să fie o mamă, mama noastră, și nu un operator de telegraf care trimite un mesaj în fiecare zi, la o anumită oră”.

Decizia de acum - anticipează AP - va avea cu siguranță un impact asupra Medjugorje. Municipalitatea a declarat că turismul este esențial pentru dezvoltarea sa. Lucrătorii municipali spun că 2024 ar putea fi un an record, deoarece pelerinii creștini tind să evite Israelul din cauza războiului și optează în schimb pentru Medjugorje.

„Medjugorje înseamnă foarte mult, toate sectoarele economice se bazează pe Medjugorje”, a declarat Ante Kozina, șeful asociației de turism. „Este o sursă de creștere pentru întreaga municipalitate”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din 19 septembrie, majoritatea elevilor aveau simptome evidente de intoxicație.

Primele semne de boală (slăbiciune generală, dureri în abdomen, febră 37,1-39,6℃, vomă și diaree) au apărut pe data de 17 septembrie 2024, începând cu ora 15:00. O parte dintre elevii care prezentau semne de boală diareică acută au plecat la domiciliu însoțiți de părinți.

În acest moment, 14 copii și angajatul liceului sunt internați la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ,,Toma Ciorbă”, iar alți 6 la Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii, inclusiv un copil în secția de reanimare.

• Te-ar putea interesa și: Aproape 50 de persoane s-au intoxicat într-o tabără de vară din Chișinău

Starea copiilor și a angajatului liceului este satisfăcătoare, iar a celui din reanimare – gravă, dar stabilă, spun autoritățile.

Ministerul Sănătății a evitat să precizeze circumstanțele în care s-au intoxicat copiii, însă a spus că o anchetă epidemiologică este în desfășurare.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a precizat că elevii s-au infectat după ce au consumat hrană în incinta cantinei liceului. Inspectorii ANSA au inițiat un control la firma responsabilă pentru alimentarea copiilor. Până la finalizarea anchetei, cantina și-a sistat activitatea.

Potrivit autorităților, responsabilitatea privind siguranța alimentelor revine operatorilor din domeniul alimentar.

La rândul său, directorul liceului „Aristotel” a declarat pentru NewsMaker că elevii instituției de învățământ ar fi fost infectați cu norovirus, care se poate răspândi prin consumul de apă și alimente contaminate dar poate fi transmis și prin contact direct de la o persoană la alta.

La Liceul Teoretic Republican „Aristotel” învață 362 de elevi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale (PCCOCS) spune că, pe 18 septembrie, lui Gorgan „i-a fost atribuit statutul de învinuit în dosarul privind pretinse acțiuni de spionaj în interesul Rusiei”.

Pe 13 iunie, PCCOCS a deschis o cauză penală privind transmiterea datelor ce țin de sistemul național de apărare, după o investigație de presă care sugerează că generalul Igor Gorgan ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.

Potrivit procuraturii, investigațiile sunt în desfășurare și procurorii încearcă să identifice toate persoanele implicate pentru a stabili „caracterul și conținutul informației pretins transmise”, fără a da alte detalii sau nume.

• Vezi și: Procurorii au deschis o cauză penală după ce generalul Gorgan ar fi transmis informații unui stat străin

Anterior, persoanele care cunosc detalii despre mersul anchetei au declarat Europei Libere că Gorgan nu-și recunoaște vina și informațiile publicate în presă ar fi trucate.

Pe 5 iunie, reprezentanții SIS au spus că datele din posesia instituției confirmă veridicitatea informațiilor prezentate într-o investigație jurnalistică, publicată în aceeași zi de „The Insider”.

Autorii investigației susțin că au intrat în posesia corespondenței de pe Telegram a lui Gorgan cu colonelul directoratului principal de spionaj din Rusia, Alexandr Makarov.

Din mesaje reiese că Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din R. Moldova și a transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

Gorgan a devenit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului Apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta exact de spionaj în favoarea Rusiei. În 2019, Gorgan a revenit în funcție, fiind numit de președintele socialist Igor Dodon. În 2021, președinta Maia Sandu l-a demis la propunerea actualului ministru al Apărării, Anatolie Nosatîi.

Tot pe 18 septembrie, Guvernul a cerut demiterea lui Eduard Ohladciuc, cel care l-a înlocuit, în 2021, pe Gorgan la șefia Statului Major. Ministerul Apărării a spus că generalului de brigadă i-a expirat contractul de serviciu militar.

• Te-ar putea interesa și: Cum explică Ministerul Apărării și experții demiterea lui Ohladciuc

În opinia expertului Andrei Curăraru, autoritățile vor să aducă la conducerea armatei o persoană care să gestioneze mai rapid și mai eficient procesul de „curățare a sistemului de potențiale surse de informație pentru Federația Rusă”

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acuzațiile, făcute într-un documentar BBC și într-un podcast, sunt cele mai recente aduse unor figuri puternice după începutul mișcării #MeToo în 2017, notează AFP.

Fayed, care a murit anul trecut la vârsta de 94 de ani, a fost o figură proeminentă în viața publică britanică timp de decenii datorită proprietății sale asupra Harrods și relațiilor adesea complicate cu familia regală.

Fiul său Dodi a avut o poveste de amor cu Prințesa Diana, care divorțase de Prințul Charles, actualul rege, și a murit alături de ea într-un accident de mașină la Paris în 1997.

Peste 20 de femei au vorbit cu BBC în cadrul unei investigații jurnalistice speciale, susținând că au fost agresate și au suferit violențe fizice la Londra și Paris.

Cinci femei au spus că au fost violate de miliardar, potrivit documentarului „Al Fayed: Un prădător la Harrods” care urmează să fie difuzat în cursul zilei de joi, precum și podcastulul „World of Secrets” („O lume de secrete”).

Fayed a fost acuzat anterior, pe când trăia, de agresiune sexuală și că ar fi pipăit mai multe femei, însă o anchetă a poliției din 2015 privind o acuzație de viol nu a condus la vreo acuzație.

Proprietarii actuali ai magazinului Harrods au declarat că sunt „absolut îngroziți” de acuzațiile de abuz, adăugând: „Ca firmă, i-am dezamăgit pe angajații noștri care au fost victimele lui și ne cerem sincer scuze”.

În iulie 2023, Harrods a început să plătească despăgubiri femeilor care au depus plângeri cu privire la abuzuri sexuale comise de Fayed de la sfârșitul anilor 1980 până la sfârșitul anilor 2000.

Fayed a vândut celebrul magazin din zona Knightsbridge în 2010 diviziei de investiții a Fondului Suveran de Investiții din Qatar pentru suma de 1,5 miliarde de lire sterline. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nivelul apei la stația de măsurare Trestno, chiar în afara orașului cu 630.000 de locuitori, era stabil la 6,31 metri. De obicei, apa are o înălțime puțin peste 3 metri.

Valul actual de inundații este totuși mai scăzut decât în timpul inundației din 1997, când nivelul apei a atins 7,24 metri în oraș.

Însă prim-ministrul Donald Tusk a avertizat împotriva subestimării gravității situației, afirmând că este „prea devreme pentru a proclama victoria”.

Afluenții umflați ai Oderului din sud-vestul Poloniei rămân un motiv de îngrijorare.

În comunitatea Marszowice din Wrocław, locuitorii au ajutat serviciile de urgență să acopere cu saci de nisip două scurgeri în digul de-a lungul afluentului Bystrzyca peste noapte.

Apele Oderului și ale afluenților săi ar putea rămâne ridicate până luni, au declarat meteorologii.

Între timp, liderii țărilor cele mai afectate de Ciclonul Boris la sfârșitul săptămânii se întâlnesc joi în Polonia cu șefa Comisiei Europene, pentru a discutat compensațiile pe care le-ar putea oferi UE.

Situația s-a ameliorat în multe din zonele afectate după ce ploile au încetat, iar oamenii se străduiesc să înlăture urmările. Apa Dunării continuă să crească însă în Ungaria.

Bilanțul furtunii care a lovit Europa Centrală și de Est în ultimele zile a crescut miercuri la 24 de morți. Potrivit AFP, au murit cinci persoane în Austria, șapte în Polonia, șapte în România și cinci în Republica Cehă.

• Te-ar putea interesa și: Leova, după potop: Case inundate, hambare goale, poduri distruse și grădinițe fără acoperiș

Întâlnirea despre urmări, la care participă premierul polonez Donald Tusk, premierul ceh Petr Fiala, slovacul Robert Fico și a cancelarul austriac Karl Nehammer are loc chiar la Wrocław.

Premierul ungar Viktor Orban - care săptămâna aceasta și-a anulat toate angajamentele internaționale din cauza furtunii - nu va fi prezent, deși țara sa a fost de asemenea grav afectată.

Premierul României va lipsi, de asemenea, din cauza unei reuniuni privind apărarea.

Cehul Fiala a declarat miercuri pe X că liderii vor „discuta despre posibilitățile de ajutor financiar european pentru Republica Cehă și alte țări din Europa Centrală”.

Austriacul Nehammer a declarat că la summit se va discuta și despre „o coordonare și mai bună în viitor a măsurilor de protecție împotriva inundațiilor”.

România, îngrijorată de Dunăre, dar nu prea tare

Timp de o săptămână, începând din 17 septembrie, debitul Dunării la intrarea în România crește în fiecare zi cu 1.000 de metri cubi pe secundă, arată prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INGHA). Autoritățile române spun că sunt în alertă, dar că nu există pericolul unor viituri, relatează Europa Liberă România.

Miercuri, pe 18 septembrie, Dunărea intra în România – la Baziaș – cu un debit de 3.400 m3/s, iar joi debitul va ajunge la 4.100 m3 /s.

Pe 24 septembrie debitul va fi de 8.000 m3/s.

În localitățile din aval de Baziaș, volumul Dunării va scădea treptat, potrivit prognozei pentru perioada 18-24 septembrie de la Centrul Național de Prognoze Hidrologice al Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INGHA).

Hidrologii de la Apele Române și de la INGHA susțin prin urmare că, pentru România, astfel de volume ale apei nu vor pune problema unor viituri. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ultimii ani, în R. Moldova au fost înregistrate patru cazuri de febră Dengue, toate fiind de import (2019 – 1, 2020 – 2, 2022 – 1). În Europa de la începutul anului 2024, au fost înregistrate 24 de cazuri de febră Dengue. La nivel mondial au fost înregistrate peste 12 milioane de cazuri și peste 8.000 de decese au fost raportate în 86 de țări.

Febra Dengue este provocată de un virus transmis de țânțarii genului Aedes – un tip de țânțar răspândit în regiunile tropicale și subtropicale, actualmente întâlnit și în R. Moldova.

Infecția este provocată de mușcătura țânțarilor infectați, dar nu se transmite de la o persoană la alta, sau prin anumite obiecte. Simptomele febrei Dengue pot varia de la ușoare până la severe: febră, dureri de cap, dureri musculare și articulare, erupții cutanate și oboseală.

Diagnosticul precoce este important pentru a permite administrarea tratamentului și pentru a aplica măsuri de control al bolii. Sunt disponibile două vaccinuri împotriva Dengue, ambele fiind concepute pentru utilizare în zonele în care febra Dengue este frecvent întâlnită (adică nu în Europa).

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova a procurat 200.000 de doze de vaccin antigripal

Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică recomandă când călătoriți într-o zonă endemică să vă protejați de mușcăturile de țânțari prin:

• îmbrăcarea hainelor cu mânecă lungă și pantaloni lungi;
• folosirea plaselor de protecție la ferestre și uși pentru a împiedica intrarea țânțarilor în casă;
• evitarea zonelor cu infestare de țânțari:
• folosirea repelenților pentru țânțari;
• eliminarea în mod corespunzător a deșeurilor solide și eliminarea habitatelor artificiale create de om care pot reține apa;
• acoperirea, golirea și curățarea săptămânală a recipientelor de stocare a apei menajere;
• aplicarea insecticidelor adecvate pe recipientele de stocare a apei în aer liber.

La apariția semnelor specifice infecției, specialiștii îndeamnă cetățenii să se adreseze la medic.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Suspectul, un civil era un om de afaceri cu legături în Turcia, care a participat la cel puțin două întâlniri în Iran pentru a discuta posibilitatea asasinării premierului Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant sau a șefului agenției de informații interne Shin Bet, Ronen Bar.

Arestarea a avut loc luna trecută, conform unei declarații comune a Shin Bet și a poliției israeliene, citată de Reuters.

Times of Israel scrie că bărbatul a fost pus sub acuzare oficial joi și că iranienii i-ar fi oferit bani în schimbul asasinatelor. El ar fi cerut un milion de dolari, încă înainte să se pună pe treabă.

Săptămâna trecută, Shin Bet spusese că a descoperit un presupus complot al grupării militante libaneze Hezbollah de a asasina un fost oficial de rang înalt din domeniul apărării, care a fost ulterior identificat ca fiind fostul șef al Statului Major al armatei și ministru al apărării Moshe Ya'alon.

• Te-ar putea interesa și: Opt morți și mii de răniți după ce pagerele folosite de gruparea Hezbollah au explodat

Anunțul arestării omului care ar fi urmat să-l omoare pe Netanyahu a venit la o zi după ce Hezbollah, miliție sponsorizată de Iran în Liban, a fost lovită pentru a doua zi consecutiv de explozii de echipamente de comunicații dirijate de la distanță, al doilea val ucigând cel puțin 20 de persoane și rănind peste 450.

Israelul nu a comentat direct atacul, dar mai multe surse de securitate au declarat că a fost întreprins de agenția israeliană de spionaj Mossad. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Unul dintre cei mai proeminenți aliați europeni ai lui Trump este președintele Poloniei, Andrzej Duda. Cei doi lideri au avut o relație strânsă, în timpul mandatului lui Trump la Casa Albă, când Duda a beneficiat de sprijinul direct al fostului președinte american în alegerile prezidențiale din Polonia.

Duda, care își încheie mandatul în 2025, a fost unul dintre partenerii internaționali preferați ai lui Trump, iar cei doi și-au exprimat frecvent admirația reciprocă. Acest parteneriat strategic a atras atât critici, cât și sprijin din partea diferitelor tabere politice, dar este clar că amândoi și-au folosit legăturile pentru a-și întări pozițiile interne și externe.

Maica Domnului din Czestochowa, transferată în Pennsylvania

Un exemplu este anunțul participării lor la un eveniment în Pennsylvania, la sfârșitul săptămânii, un stat-cheie în alegerile prezidențiale americane.

Deși o întâlnire oficială între Trump și Duda nu a fost confirmată, se așteaptă ca aceștia să fie prezenți la același eveniment, la Sanctuarul Național al Maicii Domnului de la Czestochowa din Doylestown, o suburbie a metropolei Philadelphia. Acest sanctuar catolic este dedicat icoanei istorice a Madonei Negre din orașul polonez Czestochowa și este un loc de pelerinaj important pentru comunitatea poloneză-americană.

Evenimentul include dezvelirea unui monument, care va comemora lupta mișcării de solidaritate poloneză pentru independență împotriva regimului comunist susținut de sovietici. El oferă ambilor lideri oportunitatea de a se conecta cu comunitatea poloneză din America.

Pennsylvania are una dintre cele mai mari comunități de polonezi americani, ceea ce face ca sprijinul acestora să fie important pentru Trump.

Europeni, europeni - dar conservatori!

Apropiere între Trump și Duda nu este o excepție. În Europa, Trump are și alți susținători notabili, printre care Viktor Orbán, premierul Ungariei, și Matteo Salvini, vicepremierul Italiei. Orbán, cunoscut pentru pozițiile sale anti-democratice și naționaliste, și-a exprimat sprijinul ferm pentru Trump.

Prietenia politică a lui Trump cu Viktor Orbán a fost criticată recent de ambasadorul american în Ungaria, David Pressman, care a acuzat guvernul maghiar că își bazează politica externă pe rezultatul unei singure alegeri.

Orbán nu a făcut nici un secret din sprijinul său pentru Trump, declarând public că victoria fostului președinte american ar fi benefică pentru politica globală. Trump l-a lăudat constant liderul maghiar, numindu-l "unul dintre cei mai respectați oameni" și un "prim-ministru inteligent".

În timp ce Ungaria se bucură de protecția NATO și de sprijinul economic al Uniunii Europene, guvernul lui Orbán a adoptat o poziție critică față de aceste instituții, provocând o reexaminare a rolului său în alianța occidentală.

Această dualitate în politica externă a Ungariei ridică semne de întrebare cu privire la viitorul relațiilor sale cu Vestul, mai ales dacă Trump nu va câștiga alegerile. Fără un „Plan B”, așa cum a menționat ambasadorul Pressman, Ungaria ar putea rămâne izolată, în special dacă continuă să favorizeze legături cu regimuri autoritare precum Rusia și China.

Apropierea dintre Donald Trump și lideri autoritari din Europa ridică semne de întrebare asupra modului în care aceste relații pot influența politica externă americană și stabilitatea Occidentului.

În cercurile conservatoare din Statele Unite, influența lui Orbán a crescut, în special prin evenimente precum conferințele organizate de Conservative Partnership Institute, unde s-au distribuit materiale care promovau viziuni pro-ruse.

Aceste evoluții evidențiază o tendință periculoasă în care politicile externe sunt modelate de interese personale și alianțe cu regimuri autoritare, punând sub semnul întrebării angajamentele tradiționale ale Americii față de NATO și Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul de Externe de la Kiev a spus că este „recunoscător” pentru decizia României de a dona un sistem Patriot Ucrainei.

„Este foarte importantă, pentru a consolida apărarea Ucrainei. Este un scut nu numai pentru Ucraina, cât și pentru Europa [...] Avem cazuri numeroase de încălcare a spațiilor aeriene ale statelor NATO de către rachetele sau dronele rusești. De aceea, acest sistem, mai ales în preajma iernii, ne va permite să consolidăm capacitățile noastre de apărare”, a spus Andrii Sibiha, transmite Agerpres.

Șeful diplomației ucrainene a subliniat că rachetele și dronele ruse trec sau cad în apropiere de centralele nucleare din Ucraina și pot fi extrem de periculoase.

„De aceea vreau să rog partenerii noștri din România să analizeze posibilitatea de a doborî dronele şi rachetele rusești în apropiere de spațiul aerian românesc”, a adăugat Sibiha.

• Te-ar putea interesa și: România numește atacul asupra unei nave cu grâne în Marea Neagră „escaladare fără precedent”

De cealaltă parte, ministrul de Externe român, Luminița Odobescu, a reafirmat „sprijinul total” al României „pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, transmite News.ro.

„Am reconfirmat astăzi domnului ministru faptul că România va continua să fie alături de Ucraina, oferind sprijinul deplin, multidimensional și consistent pentru cauza ucraineană în lupta sa legitimă cu agresorul rus. Suntem în cea de-a 937-a zi a acestui război de agresiune declanșat de Rusia fără niciun motiv, în fiecare zi am văzut cum ordinea internațională bazată pe reguli este încălcată flagrant”, a declarat Luminiţa Odobescu.

Diplomații român și ucrainean au mai spus că discuțiile lor au vizat atât situația conflictului din țara vecină, cât și provocările aflate în fața Ucrainei odată cu apropierea iernii.

În plus, Luminița Odobescu, a afirmat că a primit asigurări de la Andrii Sibiha că autoritățile de la Kiev vor lua toate măsurile pentru menținerea drepturilor minorității române.

„Am discutat cu omologul meu ucrainean despre drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la libertate religioasă. Am primit asigurări de la domnul ministru că autoritățile ucrainene vor lua toate măsurile necesare pentru menținerea dreptului la oficierea slujbelor în limba română”, a declarat Luminița Odobescu la finalul întâlnirii de la București cu noul ministru de Externe ucrainean, Andrii Sibiha.

Joi, 19 septembrie, noul ministru de Externe ucrainean va vizita Chișinăul, având programate discuții cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi și cu premierul Dorin Recean.

Știre cu informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi ar urma să fie al treilea pe buletinul de vot, potrivit ordinii prealabile stabilite de CEC. Ex-primarul de Bălți a prezentat la CEC peste 25 de mii de semnături în susținerea candidaturii sale.

În cadrul ședinței, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a propus refuzul de a înregistra însemnul „Pentru Moldova” pe motiv că a fost utilizat ca publicitate politică, fapt interzis de lege.

Cu toate acestea, propunerea lui Postica nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ex-premierul Vasile Tarlev, desemnat de Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, a prezentat la CEC peste 18 mii de semnături în susținerea candidaturii sale. În cazul său, președinta CEC, Angela Caraman, a spus că unele liste de subscripție au fost întocmite cu nereguli, ceea ce a dus la anularea a peste 2.500 de semnături.

• Vezi și: Tarlev poate colecta semnături pentru a candida la prezidențiale. CEC i-a înregistrat un nou grup de inițiativă

Comisia Electorală Centrală a înregistrat în total 13 grupuri de inițiativă care adună semnături de sprijin pentru potențialii candidați la funcția de președinte.

Până astăzi, au fost înregistrați doi candidați, fiind vorba despre fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, înaintat de Partidul Socialiștilor din R. Moldova și actuala președintă, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat al formațiunii din 18 septembrie, socialiștii spun că demersul lor are la bază mai multe apeluri din partea diasporei moldovenești din Rusia. Ei fac trimitere la datele CEC care arată că din cele 21.682 de înregistrări prealabile, peste 8.230 au provenit din rândul cetățenilor moldoveni din Rusia.

„În pofida acestui fapt, în Rusia vor fi deschise doar 5 secții de votare, comparativ, de exemplu, cu Italia, unde vor fi organizate 60 de secții de votare pe baza a 2.495 de înregistrări sau cu Germania – 26 de secții de votare (1.993 de înregistrări) și Belgia – 4 secții de votare (228 de înregistrări)”, se menționează în comunicatul PSRM, care precizează că cererea de judecată a fost semnată de liderul formațiunii, ex-președintele Igor Dodon.

Socialiștii susțin că potrivit mai multor estimări, fără a le preciza, pe teritoriul Federației Ruse s-ar afla circa 400 de mii de cetățeni ai R. Moldova.

Prin deschiderea a doar 5 secții de votare ei susțin că este „limitat nejustificat” dreptul cetățenilor de a participa la alegeri.

În cursa electorală pentru prezidențialele din 20 octombrie, candidatul socialiștilor este ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo.

La 16 septembrie, CEC a decis deschiderea a 231 de secții de votare, alături de alte trei destinate votului prin corespondență, în 37 de țări, la scrutinul din 20 octombrie.

• Vezi și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

În Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate, vor fi deschise numai cinci secții de votare, iar în Ucraina, din cauza atacurilor rusești, numai două secții.

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Alegătorii aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Finlandei și Islandei vor putea utiliza, ca metodă alternativă, votul prin corespondență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, certificatul de înmatriculare provizoriu și permisul de conducere provizoriu vor putea fi generate în format digital și vor avea aceeași valoare pe teritoriul Republicii Moldova, ca și documentele eliberate fizic, potrivit secretarului general al Guvernului, Artur Mija.

Proiectul prevede și comasarea mai multor servicii și eliminarea unor proceduri, cu scopul de a simplifica birocrația din domeniu. Potrivit modificărilor, eliberarea, schimbarea și restabilirea permisului de conducere va costa mai mult, deoarece serviciul urmează să includă și eliberarea permisului provizoriu.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova și Grecia își recunosc reciproc permisele auto

Noile reglementări prevăd și unele majorări de prețuri. Astfel, pentru eliberarea, preschimbarea sau restabilirea permisului de conducere, șoferii vor trebui să scoată din buzunare cu 80 de lei mai mult. Sumele vor varia de la 400 la peste 2.000 de lei, în funcție de termenul ales pentru eliberare.

Prin urmare, pentru prestarea acestui serviciu în 20 de zile, tariful va fi de 420 de lei. Dacă se va alege varianta urgentării, solicitanții vor plăti mai mult. 760 de lei - dacă permisul va fi eliberat în 10 zile lucrătoare, 1.100 de lei - în 5 zile lucrătoare și 1.440 de lei în doar trei zile.

Tariful pentru eliberarea permisului în o zi lucrătoare va fi de 1.780 de lei, iar în ziua adresării acest serviciu va costa 2.120 de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Videoclipuri și imagini neverificate difuzate pe rețelele de socializare au arătat o „minge” uriașă de flăcări care se înălța pe cerul nopții și mai multe detonări propagate pe suprafața unui lac aflat la aproximativ 380 km vest de Moscova.

Sateliții agenției spațiale americane NASA au detectat surse intense de căldură emanând dintr-o zonă de aproximativ 14 kilometri pătrați la fața locului în primele ore ale zilei de miercuri, iar stațiile de monitorizare a cutremurelor au detectat ceea ce senzorii au considerat a fi un mic cutremur în zonă.

„Inamicul a lovit un depozit de muniții în zona Toropeț”, a declarat Iuri Podoliaka, un blogger militar pro-rus de origine ucraineană.

„Tot ceea ce e inflamabil deja arde acolo (și explodează)”.

Nu sunt informații cu privire la victime.

Presa de stat rusă - care n-a relatat despre noul atac - a menționat în trecut că în locul respectiv se află un arsenal important de arme convenționale.

Igor Rudenia, guvernatorul regiunii Tver, a declarat că au fost doborâte drone ucrainene, că a izbucnit un incendiu și că unii locuitori au fost evacuați. El nu a spus ce anume arde.

O femeie a declarat pentru Reuters că membrii familiei sale au fost evacuați din Toropeț.

„A început un incendiu cu explozii”, a spus femeia, dându-și doar prenumele, Irina.

O sursă din cadrul serviciului ucrainean de securitate de stat SBU a declarat pentru Reuters că atacul dronei a distrus un depozit în care erau depozitate rachete, bombe ghidate și muniție de artilerie. Guvernul ucrainean nu a făcut niciun comentariu, de îndată.

Rusia și Ucraina au raportat fiecare zeci de atacuri ale dronelor inamice asupra teritoriilor lor peste noapte.

„Explozie masivă”

Potrivit lui George William Herbert de la Middlebury Institute of International Studies din Monterey, California, mărimea exploziei principale prezentate în videoclipul neverificat de pe rețelele de socializare a fost compatibilă cu detonarea a 200-240 de tone de explozibili puternici.

Un chat din Toropeț de pe site-ul rusesc de socializare VK a fost inundat cu mesaje de susținere din alte părți ale țării și cu oferte de ajutor pentru persoanele care fug din oraș.

Unii întrebau dacă clădirile de la anumite adrese erau încă în picioare.

„Oameni buni, știe cineva ce s-a întâmplat cu satul Kudino??? Mi-au spus că nu a mai rămas nimic din casa noastră”, a postat o femeie.

O altă femeie a răspuns: „E de groază acolo”. Kudino este un sat situat la 4,5 km nord-est de Toropeț.

Unii bloggeri de război s-au întrebat cum au putut dronele să declanșeze explozii atât de mari la ceea ce se credea a fi o instalație puternic fortificată.

Potrivit unui raport al agenției de știri de stat RIA din 2018, Rusia construia deja atunci un arsenal pentru depozitarea de rachete, muniție și explozibili în Toropeț, un oraș vechi de 1.000 de ani, care are o populație de puțin peste 11.000 de locuitori.

Dmitri Bulgakov, pe atunci ministru adjunct al apărării, a declarat pentru RIA în 2018 că instalația ar putea apăra armamentul de rachete și chiar de un mic atac nuclear. Bulgakov a fost arestat la începutul acestui an pentru corupție, acuzație pe care o neagă.

„Acestea (instalațiile de beton) asigură depozitarea lor fiabilă și sigură, le protejează de loviturile aeriene și de rachete și chiar de factorii dăunători ai unei explozii nucleare”, a declarat Bulgakov la acea vreme, citat de RIA.

Unii ruși de pe grupurile de chat și-au exprimat furia.

„De ce muniția nu era în subteran?! Ce faceți???? În Kudino, casele au fost aruncate în aer! De ce arde pădurea și nu este nimeni acolo... ce fel de neglijență este asta!!!!”, a postat o femeie.

Rusia a raportat că unitățile sale de apărare aeriană au distrus peste noapte 54 de drone lansate împotriva a cinci regiuni ruse, fără a menționa Tver. Ucraina a declarat că a doborât 46 din cele 52 de drone lansate de Moscova peste noapte și că Rusia a folosit trei rachete aeriene ghidate care nu și-au atins țintele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te