Linkuri accesibilitate

4 Partidul Șor


Billboard-uri cu Ilan Șor în Chișinău. 13 februarie 2019
Billboard-uri cu Ilan Șor în Chișinău. 13 februarie 2019

Partidul Șor a fost înființat în 1998 cu denumirea Mișcarea social-politică „Ravnopravie”. Până în 2016 a fost condusă de consilierul municipal din Chișinău Valeri Klimenko, președintele Congresului comunităților ruse, după care a fost preluată de Ilan Șor, fostul manager al băncii de stat BEM, devalizate în 2014. Șor a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și jumătate de închisoare în acest caz de rezonanță. El a considerat că este calomniat și inculpat pe nedrept în locul adevăraților făptuitori și a decis să aștepte să i se facă dreptate în afara teritoriului Republicii Moldova.

Dosarul său este examinat de Curtea de Apel Cahul pe durata a mai bine de trei ani, fapt ce ar demonstra impunitatea și complicitatea justiției, potrivit mai multor experți și chiar diplomați europeni.

Inițial formațiunea își făcuse nume mai ales printre alegătorii din grupurile etnice minoritare, înregistrând rezultate modeste. La localele din 2015 Ilan Șor, reținut, pus sub acuzare în dosarul fraudei bancare și aflat în mijlocul scandalului de proporții legat de ieșirea la iveală a presupusului rol de executant al devalizării instituțiilor bancare, Șor reușește să fie eliberat din arest pentru a face campanie electorală. A câștigat primăria Orhei din primul tur, cu peste 60%, localitate din care provenea tatăl său, Miron Șor, un cunoscut om de afaceri din anii 90 ai secolului trecut.

În 2016, conducerea formațiunii a fost preluată de Ilan Șor și mai mulți colegi de-ai săi, mulți dintre care figurează în raportul companiei americane Kroll despre împrumuturi fictive de la cele trei bănci falimentate ce au dus în cele din urmă la dispariția a circa un miliard de dolari din rezervele BNM.

Nu au fost suficiente 300 de kg de hrișcă Șor în PMAN Chișinău?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:36 0:00

Formațiunii i se reproșează frecvent organizarea de acțiuni populiste, concerte la care se împărțeau gratuit alimente și întreținerea rețelei de magazine sociale care ar urmări fidelizarea alegătorilor și racolarea de noi susținători în schimbul pachetelor alimentare ieftine.

Partidul lui Șor este suspectat de mai mulți experți că ar cumpăra alegătorii și în timpul campaniilor, și între scrutine, doar o relație specială a liderului cu cei care controlează instituțiile statului l-a ferit de eventuale sancțiuni dure. Totuși la prezidențialele din 2016, candidata partidului Inna Popenco a fost exclusă din cursă pe motiv că a folosit fonduri nedeclarate. Aceeași soartă a avut și Reghina Apostolova, candidată a partidului în 2018 pentru primăria Chișinău. Instanța supremă a stabilit că reprezentanta Partidului Șor și-ar fi finanțat campania cu bani de peste hotare. Tot astfel a pățit și candidatul la funcția de deputat în circumscripție Hâncești, Vitalie Balinschi.

Ilan Șor (dreapta), la un concert cu ocazia Zilei Victoriei. 9 mai 2019
Ilan Șor (dreapta), la un concert cu ocazia Zilei Victoriei. 9 mai 2019

Alegerile din 2019 propulsează partidul lui Ilan Șor în parlament, cu șapte mandate. La nivel național a acumulat peste 8%. Ajutoarele și cadourile, alimentarea nostalgiei după timpurile sovietice prin declarații de genul că vor fi restabilite colhozurile i-a asigurat succesul, conchid sociologi și politologi.

Pe lângă Șor, alți patru deputați au fost lipsiți de imunitate și puși sub învinuire în dosarul fraudei bancare și concesionarea aeroportului Chișinău. Cei vizați au resping acuzațiile.

Ilan Șor a plecat din țară în aceeași zi cu liderul democraților Vladimir Plahotniuc, în iunie 2019, zi în care PD a renunțat să se mai țină de putere și a recunoscut noua majoritate și noul guvern. Potrivit procurorului general, Alexandru Stoianoglo, Plahotniuc prin intermediul lui Șor ar fi scos banii din fosta banca a statului – Banca de Economii - , fiind acoperite ulterior din rezervele Băncii Naționale. Faptul că procesele lui Șor au încremenit în justiție ar explica mai bine această relație specială, conform concluziilor unor experți.

Ilan Șor (centru) la mitingul din 9 mai 2019
Ilan Șor (centru) la mitingul din 9 mai 2019

Ilan Șor ar fi avut anumite înțelegeri cu mai mulți politicieni, printre care ex-premierul Vladimir Filat, condamnat la închisoare pentru acte de corupție, dar și cu fostul președinte Igor Dodon. Șor a declarat că i-a finanțat campania electorală a liderului socialiștilor din 2011, când acesta a candidat la Primăria Chișinău din partea PCRM. În ultimele luni echipa lui Dodon a făcut alianță de conjunctură cu gruparea lui Șor, anunțând crearea unei majorități parlamentare pentru susținerea unui guvern al socialiștilor.

Majoritatea actorilor politici declară că nu acceptă niciun fel de colaborare sau coabitare cu formațiunea condusă de Șor atâta timp cât el și colegii săi sunt considerați beneficiari ai furtului bancar.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG