Parlamentul European a cerut sancțiuni economice radicale și o serie de alte măsuri împotriva Belarusului ca răspuns la represiunea din ce în ce mai mare împotriva simpatizanților opoziției și a participanților la masivele proteste de anul trecut, după alegerile prezidențiale din 9 august.
Deturnarea avionului Ryanair de pe ruta Atena – Vilnius către Minsk, sub escorta unui avion militar belarus pentru arestarea activistului opoziției Raman Pratasevici a înrăutățit încă și mai mult relația dintre Minsk și Bruxelles, iar cererile pentru înăsprirea sancțiunilor s-au înmulțit, ca și criticile internaționale.
Sancțiunile economice ar trebui să vizeze companiile de stat din Belarus din industria petrolieră, potasei, oțelului și prelucrării lemnului, au cerut parlamentarii UE ieri, într-o rezoluție fără caracter obligatoriu.
Cooperarea și finanțarea băncilor de stat din Belarus ar trebui oprite și ar trebui luată în considerare și suspendarea Belarusului din sistemul bancar internațional SWIFT, se mai arată în rezoluția Parlamentului European.
Până acum Uniunea Europeană a impus trei runde de sancțiuni Belarusului, au fost înghețate activele și s-au impus interdicții de viză împotriva a 88 de persoane și șapte entități, inclusiv împotriva lui Alexandr Lukașenka. Chiar înainte de deturnarea avionului Ryanair si arestarea jurnalistului Pratasievici și a prietenei sale blocul comunitar lucra la o a patra rundă de sancțiuni împotriva unor înalți oficiali din Belarus pentru frauda electorală de la alegerile prezidențiale din august din august și pentru gravele încălcări ale drepturilor omului. În rezoluție se arată că Uniunea Europeană consideră regimul din Belarus „nelegitim, ilegal și criminal”, iar după deturnarea avionului, liderul de la Minsk a devenit o amenințare la adresa păcii și securității internaționale.
„Deturnarea” și aterizarea forțată a zborului Ryanair la Minsk și reținerea lui Pratasevici și a iubitei sale reprezintă un „act oribil” care încalcă dreptul internațional fiind un „act de terorism de stat”, au spus parlamentarii Uniunii Europene în rezoluția lor.
La începutul acestei săptămâni, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, le-a spus deputaților europeni că blocul va adopta probabil sancțiuni economice asupra Belarusului mai târziu, în iunie, când miniștrii de externe ai UE se vor întâlni pentru a analiza detaliile. La scurt timp după deturnarea avionului RyanAir liderii UE au cerut sancțiuni economice specifice și blocul comunitar a interzis transportatorilor din Belarus să folosească aeroporturile și spațiul aerian comunitar. Statele Unite coordonează un răspuns cu aliații europeni și se așteaptă că la Summitul G7 din Marea Britanie și la care participa și președintele american Joe Biden să se discute și situația din Belarus.
Intre timp, lidera opoziției aflată in exil, Svetlana Țihanovskaia face eforturi susținute pentru a menține atenția comunității internaționale asupra gravității situației din Belarus, unde aproximativ 35 de mii de oameni se afla in detenție, pentru că au participat la acțiunile de protest ale opoziției de anul trecut, sau pentru ca, pur si simplu – l-au criticat, pe rețelele de socializare pe autoritarul lider de la Minsk.
Organizații internaționale pentru apărarea drepturilor omului susțin că în detenție multi dintre cei arestați sunt torturați.