Secțiile de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană sunt și ele subiect de dispută în această campanie electorală, iar argumente pro și contra lor au fost aduse și astăzi la o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene în cooperare cu Coaliția pentru alegeri libere şi corecte, două organizații neguvernamentale.
Disputa privind secțiile de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului a ajuns la un deznodământ parțial săptămâna trecută când CEC, ținând cont şi de avertismentele poliției legate de securitatea procesului electoral, a decis să excludă din lista inițială de 44 de secţii, trei pe care intenționa să le deschidă, în premieră, la Corjova și Bender, zone aflate în afara controlului autorităților constituționale. Decizia CEC a fost salutată de mai mulţi competitori electorali, experţi şi de organizații care monitorizează scrutinului, care contestă însă în continuare decizia autorităţii electorale de a deschide un număr prea mare de secții pentru regiunea estică a ţării.
Conform legislației electorale, CEC trebuie să ia în calcul trei criterii atunci când decide câte secții să deschidă în stânga Nistrului şi anume: numărul alegătorilor din raioanele estice incluși în registrul de stat, înregistrarea prealabilă şi participarea lor la precedentele scrutine electorale. Analizând gradul de aplicare a celor trei criterii, principala organizație a observatorilor electorali autohtoni, asociaţia Promo-LEX, a ajuns la concluzia că decizia CEC de a deschide tocmai 41 de secții pare nejustificată. Expertul Asociaţiei, Pavel Postica, a reiterat marți la dezbaterea organizată de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene că toate calculele indică la un număr rezonabil de 28 de secţii de votare:
Dacă am raporta numărul de secţii de votare şi prezenţa la vot, atunci ar trebui să constituim cam 14 secţii de votare...Pavel Postica (Promo-LEX)
„O secţie de votare se constituie pentru cel mult 3 mii de oameni. Dacă avem peste 258 de mii de alegători în regiunea transnistreană asta ar însemna că ar trebui să constituim cam 86 de secții de votare. Trebuie însă să conștientizăm că prezența la vot a alegătorilor din regiunea transnistreană este tradiţional destul de mică. Maxim a fost la parlamentarele din 2019 - de 16%. Dacă am raporta numărul de secţii de votare şi prezenţa la vot, atunci ar trebui să constituim cam 14 secţii de votare. Noi am recomandat 28 de secţii de votare, adică am reieşit din ipoteza chiar dublării numărului de votanți care s-ar prezenta la urne.”
Apărând poziţia CEC, şeful direcţiei managementul alegerilor al instituției, Alexandru Berlinschi, a precizat că la baza deciziei de a deschide 41 de secţii de votare a stat prioritar numărul oficial de alegători din raioanele de est şi mai puţin participarea lor la precedentele alegeri:
„Din punct de vedere legal şi practic nimeni nu poate oferi garanţia că la acele secţii de votare ar putea fi o prezenţă masivă. Dacă am merge pe această idee atunci nici pe teritoriul ţării nu ar trebui să deschidem peste 2 mii de secţii de votare, ci doar o mie. Cifra pentru care CEC mereu a optat între 40 şi 50 este una argumentată şi se bazează strict pe prevederile Codului Electoral.”
Prezenți la dezbaterea organizată de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene doi foşti vicepremieri pentru reintegrare - Alexandru Flenchea şi Cristina Lesnic- care nu au exclus existenta unor înțelegeri obscure între factori decizionali de la Chișinău și Tiraspol pe marginea deschiderii secţiilor de votare în stânga Nistrului. Alexandru Flenchea şi-a argumentat suspiciunea, între altele, pe lipsa de reacție a Tiraspolului, altădată foarte vocal, la controversata intenție a CEC, între timp retrasă, de a deschide cele trei secţii buclucașe în zonele controlate aproape în exclusivitate de administrația separatistă. Iar Cristinei Lesnic nu i se pare deloc întâmplătoare recenta decizie a Guvernul de la Chişinău de a amâna până la finele anului instituirea controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere a frontierei Pervomaisk-Cuciurgan:
„Iată că avem această iniţiativă de prelungire, extindere, exact în ajunul alegerilor. Nu am să vin cu anumite suspiciuni. Rămâne la latitudinea instituţiilor de stat să se expună şi să poarte responsabilitate pentru propunerile pe care le-au făcut.”
Amintim că numărul secţiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului este disputat şi în justiţie întru-un proces iniţiat de competitorul electoral Platforma DA ajuns la Curtea Supremă de Justiţie care ar urma cel mai probabil miercuri să examineze în fond cauza.
