Linkuri accesibilitate

De ce ezită CEC să ia o decizie referitoare la transportul organizat la votare


Cu cinci zile înainte de alegeri, Comisia Electorală Centrală întârzie cu examinarea cererilor PAS și DA de a interzice explicit transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare, pe 11 iulie. Cei doi concurenți spun că este nevoie de o decizie specială pentru a fi împiedicate asemenea încălcări, iar experiența din trecut a arătat că ele se pot produce la secții pentru alegătorii din stânga Nistrului.

De ce ezită CEC să ia o decizie referitoare la transportul organizat la votare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:07 0:00
Link direct

La prezidențialele din 2020, reprezentanți ai Platformei DA și PAS au încercat chiar să blocheze drumul spre o secție de la Varnița, unde alegători transnistreni ar fi fost aduși cu microbuzele de la Bender. Atunci, CEC a spus explicit că transportarea organizată a alegătorilor la urne constituie o încălcare. De ce ezită acum?

Comisia Electorală Centrală spune că a așteptat două avize, unul de la Centrul Național Anticorupție și altul de la Ministerul Justiției, și că a primit aceste avize azi, prin urmare interdicția va fi examinată foarte curând în comisie.

Declarația a fost făcută Europei Libere de Rodica Sîrbu, purtătoarea de cuvânt a CEC: „Chiar acum am recepționat aceste avize, urmează să fie analizate, astfel încât la una din următoarele ședințe a comisiei, poate chiar mâine, va fi examinat subiectul.”

Se văd de la o poștă acțiuni concertate

Partidul Acțiune și Solidaritate, pe de altă parte, s-a declarat convins că intenția autorității electorale este să blocheze interdicția, pentru că altfel nu ar fi evitat, deja în două ședințe, s-o examineze: „Când un membru al CEC nu se conectează la ședință, când altul nu se conectează, alții se conectează abia după ce subiectul a fost blocat – deci se văd de la o poștă acțiuni concertate. Arhitectul acestei blocări este desigur Maxim Lebedinschi, omul lui Dodon”, a afirmat azi într-un briefing, ținut însă înainte de precizările comisiei, Olesea Stamate, consiliera președintei Maia Sandu, ea și politiciană de pe locul 12 pe lista formațiunii în actuala competiție parlamentară.

Maxim Lebedinschi este secretarul comisiei electorale, în trecut consilier al lui Igor Dodon, care în actuala campanie s-a mai confruntat o data cu criticile PAS, dar și ale altor formațiuni oponente blocului comuniștilor și socialiștilor, pentru că ar fi blocat deschiderea numărului indicat de externe de secții de votare în străinătate. În acel episod, cum se știe, externele, iar apoi și justiția optaseră ambele pentru 190 de secții, ceea ce nu a împiedicat totuși comisia să decidă asupra deschiderii a doar 150, iar lui Maxim Lebedinschi i s-a imputat că ar fi determinat el majoritatea din comisie să nu ia în calcul cele două păreri.

Solicitat de noi azi, Maxim Lebedinschi nu a dorit să comenteze acuzația de acum a PAS.

Un membru al comisiei electorale, însă, Dumitru Pavel, ne-a spus că o variantă de rezervă, în caz de o întârziere prea mare cu actualul proiect, ar fi să se adopte repetat interdicția de anul trecut, avizată deja o data de instituții ca CNA sau MJ: „Dacă ați observat azi, au existat deja patru voturi pentru includerea chestiunii în ordinea de zi. Ne-a mai rămas un vot să găsim. Sper că vom găsi.”

Măsura în discuție ar viza în mod prioritar secțiile de votare deschise pe malul drept pentru cetățenii de pe malul stâng al Nistrului – în acest scrutin 41 de secții – după ce în scrutinele trecute acolo s-au înregistrat multiple cazuri de transportare organizată spre secțiile de votare. Încercările, ulterioare scrutinelor cu încălcări, de a le opri prin lege nu s-au soldat cu succes, din cauza nedorinței unor forțe politice de a pune punct în problemă, iar prezidențialele de anul trecut au fost primele în care a fost valabilă o reglementare ca cea ce se discută în aceste zile.

În afară de PAS și Platforma DA, pentru interzicerea explicită a transportării organizate de alegători către punctele de votare s-a pronunțat și Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte, un grup de organizații non-guvernamentale de la Chișinău preocupate de corectitudinea competiției. Coaliția a făcut și ea un apel repetat azi către autorități, iar Nicolae Panfil, șeful misiunii de observatori Promo-Lex din cadrul coaliției, ne-a explicat de ce scrutinul are nevoie de o astfel de reglementare: „Pentru că eficiența acesteia s-a demonstrat la alegerile precedente: la parlamentarele din 2019 s-au înregistrat 123 de incidente de acest gen, iar în primul tur al prezidențialelor deja – doar 50, și alte 37 în turul II.”

O altă acuzație a PAS față de socialilti formulată azi e că s-ar pregăti de cumpărarea votului transnistrean:

„Avem informație certă potrivit căreia Dodon (Igor Dodon, liderul PSRM) vrea să cumpere 70 de mii de voturi, cu bani, cu câte 25 de dolari pe vot”, a declarat Sergiu Litvinenco, un alt concurent de pe lista PAS, în briefingul comun cu Stamate.

Carmena Sterpu, o purtătoare de cuvânt din staff-ul socialist, a numit acuzația “folclor electoral” și a sigerat autorilor ei să se focuseze pe problemele reale ale cetățenilor.

Pe fundalul unei diferențe minime între opțiunile de vot de care se bucură principalii doi concurenți din cursa electorală, sufragiile care vor veni din secțiile destinate regiunii estice vor fi, la fel ca cele din străinătate, foarte importante, poate chiar decisive pentru rezultatul final, cred experții, În străinătate, cele mai multe sufragii s-au înregistrat în prezidențialele de anul trecut – un sfert de milion - iar în secțiile destinate Transnistriei s-a votat cel mai masiv în parlamentarele din 2019, când s-au adunat 37 de mii de cetățeni.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG