Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) cere actualei guvernări să facă o prioritate din reformarea administrației publice locale și să nu tărăgăneze procesul de descentralizare. Primarii se arată îngrijorați de faptul că în ieșirile publice, inclusiv ale șefei cabinetului de miniștri Natalia Gavrilița, subiectului autonomiei locale i s-a acordat mai puțină atenție.
Aleșii locali au așteptări mari de la noua guvernare, spune, fără ocolișuri, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui. În primul rând pentru că atunci când era în opoziție, a criticat constant modul în care fosta guvernare a înțeles să colaboreze cu primarii din țară.
Bani împărțiți pe criterii politice, verificări inopinate din partea organelor de control sau promisiuni „pe hârtie” privind descentralizarea sunt doar câteva dintre lucrurile de care se arătase nemulțumită actuala majoritate politică și care, speră primarii, vor fi rămâne în trecut.
Viorel Furdui a analizat programul de guvernare al noului cabinet de miniștri și spune că majoritatea promisiunilor făcute în campania electorală se regăsesc în document. „Programul guvernamental prevede, spre exemplu, dublarea fondului rutier. Se prevede ca o cotă parte din impozitul pe venitul persoanelor juridice să rămână în bugetele locale. În prezent nu rămâne nimic. S-a angajat guvernul să depolitizeze fondurile existente la nivel național. Ne referim la Fondul dezvoltării regionale, Fondul ecologic național. În plus la aceasta, există problema controalelor și presiunii administrative-politice asupra autorității locale. Perioada următoare ne va demonstra nouă care sunt intențiile reale ale noii guvernări în tot ce înseamnă procesul de descentralizare și consolidare a autonomiei locale.”
Viorel Furdui le dă dreptate comentatorilor politici care observă că subiectul autonomiei locale a fost invocat mai puțin de către actuala guvernare în discursurile publice. Crede însă că e prematur să se afirme că autoritățile ar fi prea puțin interesate de o bună colaborare cu primarii. Dimpotrivă, spune Viorel Furdui, de-a lungul anilor a urmărit politicienii foarte darnici în vorbe și mai zgârciți în fapte, prin urmare, preferă ca relația cu noua guvernare să fie una rezervată, bazată pe buchea legii.
Primarul de Drochia, Nina Cereteu, atrage atenția că până la următoarele alegeri locale au rămas doi ani, ceea ce înseamnă că autoritățile centrale ar trebui să facă o prioritate din cooperarea cu primarii din țară. În caz contrar, dezamăgirea va fi profundă, iar mulți edili, în special cei de bună credință, se vor gândi de șapte ori înainte să se aventureze pentru un nou mandat:
„Așteptările noastre de fiecare dată s-au soldat cu eșec pentru că toate guvernările absolut, indiferent de culoarea politică au preluat practicile vechi de a intimida, de a presa primarii, doar ca să se poată menține la conducere. Vreau să cred că vom fi auziți și că de multe din cele care au fost relatate, din propunerile noastre, se va ține cont, pentru că noi suntem cei care zi de zi contactăm cu cetățenii din teritoriu și, nu în ultimul rând, așteptăm acea descentralizare, acea autonomie despre care tot batem alarma, dar nimeni nu a făcut nimic în prezent pentru ca să se înainteze în acest domeniu.”
Într-un interviu pentru Europa Liberă, șefa cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, a lăsat să se înțeleagă că schimbările în relația guvernare – primari nu se pot realiza „peste noapte”. A dat asigurări însă că toate inițiativele ce vor viza administrația locală nu vor fi supuse aprobării fără a fi consultate cu primarii din țară:
„Și să nu uităm că suntem hotărâți să orientăm resurse pentru investiții capitale direct primăriilor, fără interferență politică din partea guvernului central. Am discutat și cu partenerii din România ca să accesăm resurse , care să meargă la proiecte mici, pentru localități, care imediat influențează sau afectează spre bine bunăstarea localității și care pot fi ușor absorbite. Pentru că avem proiecte foarte mari, despre care am vorbit de ani și ani de zile, dar care au rămas pe hârtie și banii, cumva, sunt pierduți an de an.”
Mai multe studii ale centrului Expert grup și Institutului de Politici și Reforme Europene arată că în ultimii ani banii publici, împărțiți primăriilor din țară, în cele mai dese cazuri urmau partidul și nu cetățeanul. Ce înseamnă asta? Politicienii de la vârful puterii țineau cont de afilierea aleșilor locali și nu de necesitățile oamenilor atunci când decideau cum să împartă fondurile publice. Condamnarea acestei stări nu înseamnă însă și redresarea automată.
