­„Rusia nu prea are nevoie de noi, ci numai de voturile noastre la alegeri”

Din sumarul ediţiei:

Creștere alarmantă a numărului de noi cazuri de Covid-19 în regiunea transnistreană. Rusia deschide cele mai multe secții de votare din străinătate în Republica Moldova, de fapt, în regiunea separatistă necontrolată de autoritățile moldovene. Pregătiri pentru alegerile așa-zise prezidențiale unde Vadim Krasnoselski are șanse indiscutabile de a lua un nou mandat în fruntea regiunii. Și o nouă întâlnire dintre negociatorii de la Chişinău și Tiraspol, pe fundalul vizitei reprezentantului special al OSCE în Republica Moldova.

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:

Autoritățile sanitare din regiunea transnistreană se pregătesc să deschidă un nou spital Covid în stânga Nistrului, din cauza creșterii alarmante a numărului de îmbolnăviri. Dacă la începutul săptămânii erau câte 40 de cazuri noi pe zi, atunci vineri au fost înregistrate deja 180 de cazuri, iar sâmbătă – 160. În regiunea transnistreană există deja trei spitale Covid – la Slobozia, Râbnița și Bender, însă acestea sunt ocupate în proporție de peste 90% și autoritățile sanitare reamenajează în spital Covid unul din blocurile Spitalului clinic de la Tiraspol. În pofida creșterii numărului de îmbolnăviri, evenimentele festive și cele publice din regiune nu au fost anulate și sunt organizate în continuare.

Strategia pentru contracararea extremismului din stânga Nistrului - în bază căreia au fost condamnați mai mulți lideri ai opoziției, activiști sau critici ai actualei administrații - trezește îngrijorări serioase la nivelul Guvernului Marii Britanii privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, scrie portalul Zona de Securitate. Declarația aparține ambasadorului Marii Britanii la Chișinău, Steven Fisher, care s-a întâlnit săptămâna trecută la Tiraspol cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. „Printre cele discutate, am abordat și problema școlilor cu predare în grafie latină, strategia pentru contracararea extremismului a administrației din Transnistria, care trezește preocupări serioase în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și chestiuni privind comemorarea Holocaustului”, îl citează pe ambasadorul britanic la Chişinău un comunicat al Ambasadei.

Șeful grupului Gazprom, Alexei Miller, a avertizat că prețurile gazelor naturale din Europa, deja la un nivel ridicat, ar putea crește și mai mult din cauza volumului scăzut de gaze stocate în pragul sezonului rece. „Europa va intra în perioada de toamnă-iarnă cu un deficit în capacitățile subterane de stocare”, a avertizat Miller, citat de agenția Reuters. Săptămâna trecută, grupul rus Gazprom a anunțat finalizarea lucrărilor de construcție la gazoductul Nord Stream 2, care este compus din două linii separate ce pot transporta anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze, din Rusia în Germania. Însă pentru debutul livrărilor este nevoie de obținerea autorizației de funcționare din partea Autorității de reglementare în domeniul energiei din Germania, care are la dispoziție patru luni pentru a finaliza procesul de autorizare.

Vineri, directorul companiei Moldovagaz (n.r.: în care Gazprom deține majoritatea) a anunțat că va expedia către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) o cerere de majorare a tarifului pentru gaz cu 35%. Vadim Ceban a declarat pentru Newsmaker.md că, în cazul în care tariful pentru gaz va crește cu 35%, prețul final ar putea ajunge la 6 lei pentru un metru cub de gaze. În prezent, prețul este de 4 lei și 30 de bani.

Duminică, 19 septembrie, au avut loc alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Locuitorii autonomiei și-au ales deputații pentru un nou mandat de patru ani, în 35 de circumscripții electorale uninominale, câte un deputat în fiecare. Pentru scrutinul din 19 septembrie, s-au înregistrat 124 de candidați, dintre care doi s-au retras. Este cel mai redus număr de candidați înregistrați după primele alegeri pentru Adunarea Populară, din 1995.

Duminică dimineața în regiunea transnistreană au fost deschise 27 de secții de votare pentru alegerile legislative din Federaţia Rusă. În restul teritoriului Republicii Moldova au funcționat alte trei secții – la Chişinău, Comrat și Bălți. Este numărul cel mai mare de secții deschis de Rusia în afara granițelor sale. Organizarea și mersul alegerilor în Duma de stat au fost pe larg mediatizate de administrația transnistreană și presa subordonată acesteia. Evenimentul a fost prezentat ca unul foarte important pentru Transnistria și funcționari de toate nivelele au vorbit la unison despre rolul decisiv al Rusiei, ajutorul și sprijinul acesteia pentru regiunea separatistă. Asta, chiar dacă, la modul real, asistența oferită de Rusia, la fel ca și ponderea comerțului acesteia cu regiunea transnistreană, au scăzut constant în ultimii ani.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare de la Kiev, Oleksi Danilov, a declarat că Ucraina va impune sancțiuni în legătură cu alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse. Potrivit lui Danilov, vor fi introduse sancțiuni în special pentru organizarea alegerilor în Crimeea anexată și în teritoriile separatiste din estul Ucrainei, controlate de milițiile susținute de Moscova. În luna mai, Ministerul rus de Interne a declarat că 527.000 de locuitori ai regiunilor separatiste Donețk și Luhansk au obținut pașapoarte rusești. Aceste pașapoarte vin, de obicei, fără înregistrare oficială în Rusia.

Ministerul Educației din guvernul din Afganistan condus de talibani a anunțat că, de sâmbătă, 18 septembrie, s-au redeschis școlile gimnaziale, liceele și școlile religioase pentru băieți. Fetele nu sunt menționate. Între timp, Ministerul Femeilor din guvernul afgan, fondat în 2001 după alungarea talibanilor, a fost înlocuit cu un așa-zis „minister al virtuților și viciilor”, poliția morală talibană, relatează Reuters. Angajatele de la minister spun că au încercat să vină la serviciu timp de mai multe săptămâni, însă au fost respinse și trimise înapoi acasă. Joi, clădirea a fost încuiată și baricadată. În perioada regimului taliban anterior, unul de o brutalitate ieșită din comun, Ministerul Virtuților și Viciilor era „agenția” care punea în aplicare interpretarea extremistă a legii islamice în Afganistan, care presupunea execuții publice sau mutilări.

Parlamentul European a cerut o nouă strategie a Uniunii Europene pentru relația cu Rusia, inclusiv pentru a proteja țările partenere ale UE de agresiuni rusești. „În lumina agresiunii și influenței rusești în vecinătatea estică a UE, UE trebuie să sprijine în continuare țările Parteneriatului Estic, ca Ucraina, Georgia sau Moldova”, se spune în textul aprobat cu mare majoritate de voturi în legislativul UE. Se mai cere păstrarea în relațiile cu Rusia a distincției între „poporul rus” și „regimul președintelui Vladimir Putin”. Parlamentarii europeni au cerut de asemenea reducerea dependenței țărilor UE de gazul, petrolul rusesc și alte materii prime rusești, cel puțin pe durata cât va fi la putere Vladimir Putin.

***

În regiunea transnistreană a început să crească alarmant numărul de noi îmbolnăviri de Covid-19. Dacă la începutul săptămânii trecute erau câte 40 de cazuri noi pe zi, atunci la sfârșitul acesteia se înregistrau deja 180 de noi îmbolnăviri. Cu toate acestea, evenimentele festive publice din regiune nu au fost anulate și sunt organizate în continuare.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit pe străzile orașelor și au întrebat trecătorii cum se protejează de acest nou val de Covid?

Vox populi:

- Sunt tot timpul cu mască, vin acasă și spăl mâinile din nou și din nou. Masca o port tot timpul – și la magazin, și peste tot. Am făcut vaccinul – Sputnik. Și moșul, care are 90 de ani, tot l-am vaccinat. Suntem vaccinați cu toții.

- Ies mai puțin afară, port mască. Iar de vaccinat, mă voi vaccina doar cu cea rusească. Voi aștepta până va veni vaccinul rusesc. Altfel nu mă voi vaccina.

- Noi aplicăm toate măsurile de protecție populare și medicale. Dar eu deocamdată nu vreau să mă vaccinez. Nu simt nevoia. Noi nu plecăm nicăieri în străinătate. În familia noastră nu s-a vaccinat nimeni deocamdată. Noi bem vitamine toamna, ceai cu lămâie…

- Eu nu mă protejez în niciun fel. Mă obligă să port mască și cam asta este. Eu în general nu cred în Covid. Eu am vaccinul, pentru că am fost obligat.

- Eu planific să mă vaccinez. Soțul s-a vaccinat, și aproape toate rudele – la fel. Cât am alăptat mă cam temeam, dar acum planific să merg să mă vaccinez. Soțul a făcut vaccinul Johnson&Johnson la Chişinău – acolo dau și certificat internațional cu care poți traversa frontiera. Așa că și eu, probabil, voi merge la Chişinău să mă vaccinez.

- În primul rând, eu am fost deja bolnavă. În al doilea rând, am făcut vaccinul, eu sunt vaccinată. Și întotdeauna când ies în public îmi pun masca. Și încerc să stau mai puțin acolo unde este aglomerație mare de oameni. Încerc să am grijă, pentru că mă gândesc nu doar la mine, ci și la copii, la nepoți. Așa că ne protejăm cum putem – purtăm mască, schimbăm măștile mai des…

***

În regiunea transnistreană a început campania electorală pentru așa-numitele alegeri prezidențiale. Funcția este deținută în acest moment de Vadim Krasnoselski, reprezentant al Partidului Obnovlenie susținut de oligarhii holdingului Sheriff, care a fost primul care a anunțat că va candida pentru un al doilea mandat.

Despre intenția de a candida în calitate de candidat independent a anunțat și fostul deputat în Sovietul Suprem, Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol.

„Pentru toată lumea este evident că situația social-economică din republică (din regiunea transnistreană - n.red.) este catastrofală. Ultimii cinci ani au demonstrat că sistemul monopolist nu este în stare să schimbe viața oamenilor în bine. Echipa noastră știe să schimbe lucrurile. A venit timpul unor decizii noi”, a declarat Anatoli Dirun, într-o înregistrare video plasată pe Facebook.

Liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, care de trei ani este în închisoare pentru organizarea unui protest pașnic, a anunțat pe rețelele de socializare că va candida și el la aceste alegeri. Într-o declarație publicată pe Facebook, Horjan a spus că va candida pentru că nu ar exista o decizie legală a unei instanțe de judecată care să-l condamne la închisoare, ceea ce înseamnă că drepturile sale cetățenești nu sunt limitate. Horjan a punctat și principalele sale teze electorale: „Vom elibera Transnistria de această tumoare canceroasă (de holdingul Sheriff – n.red.). Vom curăța puterea de pionii Sheriff-ului. Îi vom elibera din închisori și lagăre pe toți cetățenii care sunt ținuți acolo ilegal. Vom permite businessului să lucreze și să se dezvolte normal. Vom transforma Transnistria într-o republică modernă, civilizată și de drept”, se spune în postarea de pe rețelele de socializare.

Opoziția celor doi contracandidați ai lui Krasnoselski este considerată a fi mai mult simbolică. Așa-zisele alegeri sunt ca și câștigate de Vadim Krasnoselski, care controlează toată puterea în regiunea separatistă și care și-a anihilat toți oponenții în ultimii ani prin persecuții și dosare penale cu acuzații de „extremism” și de „jignirea președintelui”.

Alegerile ar urma să aibă loc pe 12 decembrie și nu promit niciun fel de surpriză, în condițiile în care precedentul scrutin legislativ de la sfârșitul anului trecut a fortificat și mai mult la putere exponenții Partidului Obnovlenie, controlat de oligarhii holdingului Sheriff. Niciun reprezentant al opoziției nu a intrat în noua componență a Sovietului Suprem de la Tiraspol.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă la acest subiect cu fostul negociator-șef transnistrean între anii 2008-2012, Vladimir Iastrebceak.

Vladimir Iastrebceak: „În primul rând, campania electorală abia a început și cred că lista celor care intenționează să candideze nu este încă nici pe departe completă.

În al doilea rând, această campanie va avea loc, ca și precedenta pentru alegerile legislative, în condiții deloc simple legate de pandemie.

În ceea ce privește competiția sau lipsa acesteia, Codul electoral de la noi spune că în primul tur al alegerilor trebuie să fie înscriși obligatoriu mai mulți candidați. Și eu nu cred că lista competitorilor se va limita la președintele în exercițiu, Vladimir Nikolaevici, și la candidatul independent Anatoli Dirun. Eu cred că își vor declara ambițiile și alți candidați.

În ceea ce-i privește pe alți politicieni de la noi, în particular pe Oleg Olegovici (Horjan – n.red.) există totuși, în opinia mea, limitări solide legate de prevederile legislației în vigoare a Transnistriei. Și referințele pe care el le face la practicile instanțelor de judecată ale altor state nu sunt foarte corecte, ca să nu o spun mai dur. Având în vedere că este vorba despre poziția de președinte al republicii moldovenești nistrene, în capul mesei trebuie pusă legislația republicii moldovenești nistrene. Oleg Horjan nu trebuie să facă referire la instanțele de judecată care nu au avut niciodată nimic în comun cu sistemul judecătoresc al republicii moldovenești nistrene.”

Europa Liberă: Credeți că ar exista circumstanțe externe care ar putea influența rezultatele acestui scrutin? De exemplu, pandemia sau absența unei părți mare a electoratului, în condițiile în care oamenii sunt plecați la muncă în străinătate?

Vladimir Iastrebceak: „În primul rând, este factorul pandemiei.

În al doilea rând, este faptul că oamenii din Transnistria au devenit mai activi din punct de vedere politic și și-ar dori o campanie electorală mai activă și „mai veselă”. Și s-ar putea ca exact acest dinamism să lipsească.

Pe de altă parte, multe vor depinde de cât vor reuși organele puterii de stat să ridice prezența la vot. Teoretic, acestea ar fi trebuit să fie primele interesate în acest sens. Există multe posibilități creative pentru a ridica această prezență. De exemplu, la alegerile parlamentare s-au dat insigne celor care au venit pentru prima dată să voteze. Adică posibilități și variante sunt, trebuie să existe doar interes pentru a asigura această prezență ridicată. Trebuie să existe și interes din partea populației, dar și a candidaților. Deci, ar trebui să existe interes pentru prezență ridicată și din partea populației, și din partea statului. Atunci când ambii participanți ai procesului politic vor ajunge la concluzia că interesele lor nu se exclud, doar atunci se va putea asigura o prezență care să nu țină cont de pandemie sau de alte aspecte.”

Vadim Krasnoselski este al treilea așa-zis „președinte” al regiunii autoproclamate. Primii 20 de ani regiunea a fost condusă de artizanul acesteia, Igor Smirnov, după care acesta a fost înlocuit pentru cinci ani de Evgheni Șevciuk, care a fost nevoit să fugă noaptea cu barca din regiune după ce a pierdut mandatul în favoarea lui Vadim Krasnoselski, acum cinci ani. Ulterior, Șevciuk a fost condamnat în absență la 16 ani de închisoare de o instanță din regiunea transnistreană.

Din bugetul și așa deficitar al regiunii au fost alocate pentru aceste alegeri aproape opt milioane de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 500 de mii de dolari.

***

Procuratura Generală a anunțat că va ancheta o „schemă criminală” folosită la importul de energie electrică în 2008 prin care s-ar fi furat bani de la stat, aproape 12 milioane de dolari. Schema ar fi fost pusă în operă de „factorii de decizie” ai companiei importatoare, de „responsabili” ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, precum și de „alte persoane”. După acest anunț al procuraturii, au apărut imediat două tipuri de speculații. Mai întâi că la „alte persoane” ar intra și Igor Dodon, care era în 2008 Ministrul al Economiei. Apoi că Procuratura Generală ar face dosare rivalilor noii puteri dintr-un calcul. Liliana Barbaroșie are detalii:

Procurorii moldoveni spun că suspectează în acest dosar delapidări prin metoda majorărilor neîntemeiate a prețului de achiziție a energiei electrice și însușirea diferenței de preț și că, fiind vorba de o chestiune de securitate energetică, cauza va examinată de un grup de procurori.

Cu toate că procuratura generală a vorbit în comunicatul său de azi despre implicarea în schemă a unor responsabili din Ministerul Economiei și Infrastructurii și agenția de reglementări în energetică, precum și “a altor persoane, inclusiv din afara țării”, ea nu a dat publicității totuși vreun nume de suspect.

Șef la ministerul pomenit în comunicatul procuraturii ca acționând “în înțelegere și de comun acord” cu Energocom, adică compania de stat prin care R. Moldova importă de la furnizorii din străinătate energia electrică, era în 2008, anul vizat, Igor Dodon, liderul socialiștilor moldoveni care, cum se știe, după un mandat de președinte, a pierdut alegerile prezidențiale trecute. Șefa lui din executiv era o altă socialistă, Zinaida Grecianîi.

În investigațiile jurnalistice apărute de-a lungul vremii, numele lui Dodon a fost adesea asociat cu acea “schemă”, numită de altfel așa chiar de procurori în comunicatul de azi și despre care jurnaliștii au scris și în anul respectiv, în 2008, dar și mai târziu, când subiectul era readus în atenția publică de anumiți experți de pe domeniul energetic, de exemplu Sergiu Tofilat. În 2017, Procuratura Generală a pornit, sesizată de Tofilat, o cauză penală, dar la scurt timp a renunțat la ea, fără prea multe explicații.

Primăvara trecută, însă, procuratura ar fi revenit asupra cercetărilor din acest dosar, lucru despre care a scris portalul anticorupție.md, care a pretins totodată că vizați în anchetă ar fi Igor Dodon și Vlad Plahotniuc. Numele celui din urmă a fost invocat și de Sergiu Tofilat, expertul comunității Watchdog care, după ce a lucrat consilier la președinție în 2020 când Maia Sandu își începuse mandatul, a afirmat în spațiul public că a găsit dovadă implicării lui Plahotniuc într-o informație primită de la serviciul pentru combaterea spălării banilor, care ar fi stabilit să bani din schemă ar fi ajuns la o companie atribuită lui Plahotniuc.

Ion Prească, jurnalistul de la publicația cu profil economic mold-street.com, este autorul primei investigații la această temă publicată în 2008 de Centrul de Investigații Jurnalistice de la Chișinău: „La sfârșitul lunii martie 2008 a fost demis guvernul Tarlev și a fost desemnată Zinaida Grecianîi premier, iar Igor Dodon, din funcția de ministru al economiei, a devenit și vice-premier. Peste o lună, el a plecat la Kiev pentru a negocia problema asigurării cu energie electrică. Când a revenit, a anunțat că a negociat un nou contract cu ucrainenii și energia electrică s-a ieftinit. În realitate, dacă înainte R. Moldova cumpăra printr-o companie de stat ucraineană (Ucrinterenergo) și alta moldovenească (Energocom), în schema aceasta a fost introdusă o căpușă, o firmă intermediară, care avea fondator un afacerist de origine slovacă, dar care trăia în Ucraina. Și, drept urmare, la fiecare lună-două prețul se majora, ca până la sfârșitul anului să se dubleze. Deci, în realitate a fost o schemă de majorare a prețurilor, iar o parte din fluxurile de bani se duceau pe conturile unei firme. A funcționat până în decembrie, pentru că în noiembrie 2008 a fost vizita lui Putin la Chișinău, atunci el era prim-ministru, trebuia cumva să restabilească relațiile moldo-ruse și, ca să deblocheze exporturile de vinuri, Moldova trebuia să facă ceva în direcția îmbunătățirii și iată una din scheme a fost revenirea la achiziția de energie de la Cuciurgan. S-a folosit ca pretext că ucrainenii au scumpit energia și în continuare se va procura de la Cuciurgan – deci s-a utilizat aceeași schemă pentru alte argumente. Procuratura a numit în comunicatul de azi conducerea instituțiilor responsabile care au avizat contractele, e vorba de ANRE, Ministerul Economiei și Energocom – atunci la minister șef era Igor Dodon, iar la ANRE - Vitalie Iurcu.”

Formațiunea de opoziție a socialiștilor a reacționat la anunțul procuraturii printr-un comunicat, în care a spus că orice asociere a liderului lor cu dosarul este un fals din media aservită politică, în interesul unei guvernări care ar distrage astfel atenția de la scumpirile în lanț și nemulțumirile pe care acestea le cauzează.

***

Colegii noștri de la serviciul ucrainean al Europei Libere au solicitat opinia pe marginea acestui subiect directorului Institutului de Politică Mondială din Ucraina, Evgheni Magda.

Evgheni Magda: „Dodon este acuzat de fapte pe care le-ar fi comis în 2008. Atunci el era ministru al Economiei și Comerțului din Moldova, așa că era în competența sa. Dar întrebarea care apare este următoarea: care este termenul de prescripție pentru astfel de cazuri prevăzut de legislația Moldovei? De obicei, în cazuri economice, termenul de prescripție nu depășește 10 ani. Prin urmare, putem vorbi despre o anumită componentă politică.

Este destul de evident: Dodon nu este doar un adversar politic al Maiei Sandu. În urma alegerilor parlamentare, a devenit deputat. Și acum el este lider al opoziției. Dar presupun că echipa Maiei Sandu primește dividende politice demonstrând intransigență în lupta împotriva celor care ar fi putut să abuzeze de poziția lor. Și este clar că Dodon este primul care intră în atenție.

Și, în al doilea rând, Maia Sandu pune accent pe reformă și transformare. Iar sursele mele din Moldova spun că acolo nu există foarte multe oportunități de cadre, motiv pentru care ea nu-și poate atinge scopurile atât de repede pe cât și-ar dori.

Procesul legat de Igor Dodon nu se va termina rapid și ușor. Cred că Maia Sandu, printre altele, trimite astfel și un semnal la Moscova, Kremlinului, ca acesta să nu-l mai susțină pe Dodon, că este mai ușor să-l dai la o parte și să negociezi direct cu actuala putere.

Este puțin probabil că dosarul împotriva lui Igor Dodon ar fi putut fi deschis fără participarea Ucrainei. Permiteți-mi să vă reamintesc că Sandu a făcut prima ei vizită în Ucraina, iar subiectul corupției a fost menționat printre priorități.”

***

La sediul misiunii OSCE de la Chişinău a avut loc joi o nouă întrevedere între negociatorii din partea Chișinăului și Tiraspolului, Vlad Kulminski și Vitali Ignatiev, întrevedere la care au participat şi reprezentanţii grupurilor de lucru mixte din domeniul transporturilor. Alla Ceapai are detalii:

Principalul subiect discutat a fost numerele de înmatriculare neutre pentru vehiculele din regiunea transnistreană, subiect readus în actualitate după ce Ucraina a interzis din 1 septembrie accesul pe teritoriul său a mașinilor înmatriculate în stânga Nistrului.

Recenta întrevedere a negociatorilor politici de la Chişinău şi Tiraspol, a doua la număr, după cea de la începutul lunii septembrie de la Tighina – Bender, s-a încheiat fără identificarea unor soluţii practice în problematica plăcuțelor neutre pentru autovehiculele din regiunea transnistreană, obligativitatea cărora pentru trecerea frontierei, amânată de mai multe ori, a fost impusă de Ucraina începând din 1 septembrie. În cadrul întrevederii, vicepremierul pentru reintegrare Vlad Kulminski, a reiterat că este necesară „o soluție rapidă cu caracter umanitar pentru oamenii și unitățile de transport de pe malul stâng care traversează hotarul moldo-ucrainean”. Chișinăul a cerut Tiraspolului să prezinte informații detaliate despre situația unităților de transport vizate, informații ce vor fi analizate de către autoritățile constituționale în vederea identificării unor soluții, se spune într-un comunicat al Biroului pentru Reintegrare.

Tiraspolul a anunţat, la rândul său, că a cerut, dar fără succes, părţii moldovene să facă un apel comun către Ucraina solicitându-i să-şi revadă decizia de a interzice de la 1 septembrie accesul mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene. Printre argumentele invocate de partea transnistreană se numără imposibilitatea de reînmatriculare a transporturilor de mărfuri şi pasageri şi numărul redus de autoturisme care au obţinut deja numere neutre. „Ideea apelului comun către Ucraina de a suspenda interdicţia nu a fost sprijinită de partea moldovenească”, precizează un comunicat al reprezentantului politic de la Tiraspol, Vitalie Ignatiev.

În cadrul întrevederii au mai fost abordate potențiale mecanisme de eficientizare a activității punctelor de înmatriculare din orașele Tiraspol și Râbnița, care documentează şi emit certificate de înmatriculare neutre, precum și de sporirea numărului de beneficiari ai acestui serviciu public oferit de autoritățile R. Moldova. Părţile au convenit să reia discuțiile, la Tiraspol, săptămâna viitoare, pe 20 septembrie.

Chișinăul și Tiraspolul au căzut de acord încă în 2018 ca automobilele din regiunea transnistreană să fie înmatriculate cu numere „neutre” pentru a fi admise în traficul internațional, dar şi pentru ca autoritățile constituționale să poată documenta şi ţine evidența acestor unități de transport. Obligativitatea plăcuţelor neutre pentru trecerea frontiere moldo-ucrainene, pentru care s-a făcut o derogare, trebuia să intre în vigoare pe 15 ianuarie 2021, însă a fost amânată până la 1 septembrie, pe motiv că populația nu a fost suficient informată cu privire la aceste măsuri. Deşi Chișinăul a cerut o nouă amânare a termenului de punere în practică a acestui mecanism, Ucraina nu pare deocamdată dispusă la un compromis.

Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea afirmă că mecanismul plăcuțelor neutre, convenit în 2018, a rezolvat mai multe probleme, mai ales de legalizare a mijloacelor de transport, şi că a fost un pas important în soluționarea conflictului transnistrean. Iar toate deciziile care vor fi luate acum pe marginea acestui subiect vor determina viitoarea dinamică a procesului de reglementare, subliniază Flenchea:

„Suntem acum într-un moment foarte important şi foarte sensibil. În funcţie de deciziile care vor fi luate, în funcţie de cum joacă Chişinăul în situaţia asta, va depinde viitoare dinamică a procesului de reglementare, a dialogului direct dintre Chişinău şi Tiraspol, dar şi dinamica relaţiei bilaterale Chişinău-Kiev. Este un moment foarte complex şi foarte sensibil. Chişinăul trebuie să fie foarte atent cum gestionează această problemă. E nevoie de foarte multă precauţie şi de decizii chibzuite.”

Alexandru Flenchea mai spune că după decizia Ucrainei din 1 septembrie numărul aplicanților din regiunea transnistreană care doresc să-și înmatriculeze legal mașinile în dreapta Nistrului a crescut și în acest moment există un rând electronic mai mult de o lună înainte. Asta, în timp ce la începutul lunii august acest serviciu practic nu era solicitat.

***

În Rusia au avut loc alegeri legislative. Votarea a fost întinsă pe trei zile, formal, pentru a evita aglomerările în legătură cu pandemia de Covid-19. La modul real însă criticii spun că astfel s-a creat teren favorabil fraudării alegerilor.

În Republica Moldova, Rusia a deschis 30 de secții de votare pentru alegerile legislative în Duma de Stat. Este numărul cel mai mare de secții deschise într-o țară în străinătate. Câte o secție a funcționat la Chişinău, Comrat și Bălți, iar restul de 27 au fost deschise în regiunea separatistă transnistreană.

În acest an, Rusia, care susține politic și economic enclava separatistă, a deschis în stânga Nistrului cu cinci secții mai multe decât la alegerile precedente din 2016. Asta chiar și în condițiile în care Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat că doar în ultimii un an și jumătate baza de votanți a scăzut în regiune, oficial, cu peste 7300 de persoane.

În jur de 57.536 de locuitori ai regiunii transnistrene s-au prezentat la urne în cadrul acestui scrutin, potrivit datelor publicate la Tiraspol duminică seara, după închiderea secțiilor.

Presa de la Tiraspol scrie că cetățenii ruși din Transnistria constituie cel mai activ electorat din afara granițelor Federaţiei Ruse. Iar majoritatea covârșitoare își dau votul pentru partidul de guvernământ Rusia Unită. La alegerile precedente acolo au votat 56 de mii de persoane, dintre care peste 83 la sută au optat pentru Rusia Unită. În 2018, Rusia anunța că are în regiunea transnistreană 220 de mii de cetățeni.

Niciun alt stat nu a deschis vreodată secții de votare în regiunea separatistă a Republicii Moldova.

La Chişinău nu s-au făcut multe comentarii publice legate de deschiderea unui număr atât de mare de secții în regiunea separatistă. Într-un interviu însă cu Europa Liberă, ministrul de externe, Nicu Popescu, a declarat joi că s-a trimis la Moscova o notă pe această temă.

„Știți foarte bine că autoritățile Republicii Moldova nu controlează acest teritoriu, nu avem acces, instituțiile statului Republica Moldova nu funcționează pe anumite părți ale teritoriului Republicii Moldova”, a mai spus Nicu Popescu, explicând astfel și natura ponderată a unui protest, pe care Chișinăul îl comunică tradițional, la fiecare alegeri, iar Rusia îl ignoră, tot tradițional, de fiecare dată.

În ajunul alegerilor ruse, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care el însuși este în campanie electorală pentru un al doilea mandat în fruntea regiunii controlate de Rusia, a îndemnat locuitorii din stânga Nistrului să vină la alegeri „pentru că în pofida tuturor greutăților Rusia nu uită de Transnistria și o ajută în măsura posibilităților”.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit pe străzile orașelor și au întrebat trecătorii dacă vor merge să voteze la aceste alegeri:

- Nu aș merge la votare. Acolo e totul decis deja, nu are rost să încercăm să schimbăm ceva. Acolo oamenilor nu este lăsat dreptul de a alege. Nu contează ce va fi, totul este oricum deja decis.

- Sunt cetățean al Federaţiei Ruse, așa că voi merge, probabil, voi vedea. De ce nu? Este datoria de cetățean.

- Rusia ne dă totul, eu de exemplu primesc o pensie bună. Măcar și pentru asta trebuie de mers și de votat.

- Nu știu ce să vă spun. În principiu, nu prea are Rusia nevoie de noi. Ei au nevoie doar de voturile noastre în timpul alegerilor.