Linkuri accesibilitate

Cine-i de vină?


Mașina propagandei de stat din Belarus lansează atacuri în sprijinul instrumentalizării cinice a migranților de către regim.

În ultimele săptămâni, tensiunile dintre Belarus și statele membre UE învecinate au crescut în mod îngrijorător. Instrumentalizarea sistemică și cinică a migranților în scopuri politice de către Belarus și încercările acestei țări de a destabiliza granițele estice ale UE au intrat într-o nouă fază de escaladare. Potrivit agențiilor de știri, coloane de migranți, aduși cu avionul la Minsk din mai multe țări, au fost ghidate de către autoritățile belaruse spre granița poloneză, unde au avut loc ciocniri.

În acest context, Comisia Europeană a cerut statelor membre UE să aprobe extinderea sancțiunilor împotriva atutorităților belaruse; autoritățile poloneze au fost forțate să mărească numărul militarilor și grănicerilor care păzesc granița externă a Uniunii Europene; iar autoritățile lituanianiene au declarat stare de urgență la granița acestei țări cu Belarus.

Cine e vinovat de acest atac hibrid împotriva UE, cum l-a numit președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen?

Dacă întrebi mașina de propagandă belarusă și instituțiile pro-Kremlin, răspunsul e clar – de vină sînt tot Occidentul, autoritățile poloneze care trimit tancuri la graniță, și UE care adoptă sancțiuni pentru interesele sale interne.

Toate aceste piese de dezinformare abat atenția de la faptul că „regimul autoritar din Belarus exploatează ființe umane din rațiuni politice”, cum a afirmat comisarul european Ylva Johansson. Belarusul îi exploatează în mod cinic pe migranți în încercarea de a se răzbuna pe Uniunea Europeană, care nu recunoaște rezultatele falsificate ale ultimelor alegeri prezidențiale din Belarus și a impus măsuri restrictive împotriva regimului și a unor demnitari de la Minsk pentru, între altele, reprimarea demonstranților pașnici, violări ale drepturilor omului și aterizarea forțată a unui zbor Rynair la Minsk.

Polonia și Lituania au intrat în vizorul instituțiilor pro-Kremlin și în alte domenii în afara actualei crize a migranților. De exemplu, potrivit unei surse, Polonia se pregătește de război cu Rusia și Belarus, o teorie cel puțin ciudată. Lituania, în schimb, a fost descrisă ca o agresivă violatoare a drepturilor omului, ceea ce potrivit unor surse credibile pare să fie departe de adevăr și un caz de proiecție psihologică.

O situație care escaladează cum e aceea de la granița externă a Uniunii Europene e caracterizată deseori printr-o mare cantitate de dezinformare. Ea servește agresorului ca să tulbure apele, ca să arunce vina pe altcineva, și ca să-și descrie acțiunile ca fiind corecte. În plus, murdărirea imaginii exterioare a adversarului e un punct major în planul de campanie al agresorului. Toate acestea sînt evidente și în situația curentă, și în izbucnirile de dezinformare care vin de la instituțiile pro-Kremlin și ale regimului belarus.

Alte exemple notabile de dezinformare pro-Kremlin de săptămâna aceasta:

Articol preluat de pe site-ul EU vs Disinfo în traducerea lui Lucian Ștefănescu.

XS
SM
MD
LG