„Amenințarea cu războiul este pe continentul european o infracțiune”, spune într-un interviu pentru Radio Europea Liberă fostul ministru lituanian al apărării Rasa Juknevičienė, care crede că singurul răspuns al UE și NATO la amenințările Rusiei trebuie să fie unitate. Cât privește Moldova, Juknevičienė, actualmente vicepreședinta subcomisiei de apărare și vicepreședinta grupului PPE din Parlamentul European, consideră că UE ar trebui să grăbească procedurile care să permită începerea negocierilor de aderare. Un interviu realizat de Iolanda Bădiliță.
Europa Liberă: Doamna Juknevičienė cât de serioasă este amenințarea unui război provocat de Rusia și cum se poziționează UE și NATO față de această amenințare?
Rasa Juknevičienė: „Ați subliniat EU și NATO. Foarte important. Răspunsul este: unitate. Și văd că avem această unitate. Nu vom face ce s-a întâmplat în 1938, când anumiți politicieni ai vremii au decis să-i facă o serie de concesii lui Hitler, care făcea exact ce face Putin astăzi: avea pretenția la anumite teritorii. Hitler a avut succes pentru o perioadă, și astfel Cehoslovacia a fost divizată. Ucraina este noua Cehoslovacie. Iar Putin are ceva și din Hitler, și din Stalin. Situația cu
NATO este atacată, Putin atacă Statele Unite, dorindu-și ca Statele Unite să nu mai opereze pe teritoriul european, să ne divizeze, atacând democrațiile europene.
care ne confruntăm în Europa nu este doar despre Ucraina. NATO este atacată, Putin atacă Statele Unite, dorindu-și ca Statele Unite să nu mai opereze pe teritoriul european, să ne divizeze, atacând democrațiile europene. Putin doar instrumentalizează Ucraina ca să-și atingă aceste scopuri, și mai întâi ne testează. Am mai văzut astfel de încercări și în perioada când am fost ministru al apărării în Lituania (2008-2012). Al doilea motiv pentru care Putin încearcă toate acestea este că se teme. Se teme de ce se întâmplă în Bielorusia sau Ucraina (mișcările pro-europene din aceste țări), se teme că democratizarea fostelor republici sovietice va fi un exemplu rău pentru ruși, se teme de ce s-a întâmplat cu Navalnîi. De aceea acum a trecut la acțiune. Dacă până acum am fost martorii unui război hibrid, acum pare că pregătește altceva. Dar după cum am văzut reacția de unitate în UE și NATO, cred că dl Putin a greșit calculul.”
Europa Liberă: Totuși, una e să vedem amenințări la adresa unui stat ca Ucraina, care nu e membră UE sau NATO, și alta este să vedem state ca România, membră NATO și UE, care îți întăresc capacitatea militară pentru eventualitatea unui război.
Rasa Juknevičienė: „Liderii unei țări trebuie să fie pregătiți pentru orice posibilitate. Trebuie să facă totul ca o astfel de situație să nu aibă loc. Situația este foarte serioasă, UE și NATO o iau foarte în serios, căci nimeni nu știe la ce să se aștepte de la dl Putin. Ocuparea Crimeii a luat prin surprindere pe toată lumea. Foarte puțini au crezut că așa ceva se poate întâmpla în timpul vieții noastre. Dar s-a întâmplat. De aceea trebuie să luăm în calcul orice scenariu posibil.
Din punctul meu de vedere, până acum acțiunile lui Putin nu justifică activarea articolului 5 al NATO. Putin poate că crede că vom fi slabi, că nu va fi suficientă voință politică, poate crede că vom fi divizați, poate crede că vom face concesii pe criterii de energie. Următoarele două, trei săptămâni vor fi cruciale. China a cerut Rusiei să nu meargă mai departe cu planurile sale mai ales pe perioada Jocurilor Olimpice de Iarnă. Dar dincolo de asta, ce vedem acum este că însuși Putin este la colț. Pentru mine este clar: trebuie să nu mai permitem alte acțiuni hazardate ale acestui regim, nu pentru ce face acum în Ucraina, dar pentru ce a făcut deja. Amenințarea cu războiul pe continentul european este o infracțiune.”
Europa Liberă: Dacă din cauza acestei situații Ucrainei i se va zădărnici intrarea în NATO și UE, putem presupune că același lucru se va întâmpla cu Moldova? Amenințarea cu războiul va închide calea partenerilor estici către aderarea la UE într-o bună zi?
Rasa Juknevičienė: „În nici un caz! Procesul de aderare necesită timp. Asta-i tot. De aceea, acum, pe moment, UE poate să grăbească accesul acestor țări pe piața unică europeană și să crească nivelul de cooperare. În ceea ce privește Moldova, o țară mică, dar cu aspirații europene foarte înalte, cred că se află într-un moment foarte bun al istoriei sale. Moldova ar putea fi un soi de stat pilot, o poveste de succes a cooperării cu UE, un exemplu foarte bun pentru viitorul val de aderări la UE, pentru alte state care nu sunt atât de pregătite de aderare precum Moldova va fi, sper eu, foarte curând. Ar trebui ca Moldova să primească un plan de acțiuni pentru aderare, să îi fie deschise mai multe uși, astfel încât în viitorul apropiat să poată începe negocieri pentru aderare. Cred că ar fi un semnal foarte important pentru state ca Ucraina, ca să nu renunțe la reforme, să nu fie dezamăgite că nu sânt invitate la aderare. Aceasta este o șansă pentru UE să arate că este deschisă la noi extinderi, iar Moldova ar putea fi o poveste de succes din acest punct de vedere.”
