Curtea a acceptat raportul Comisiei Electorale Centrale (CEC) despre corectitudinea desfășurării referendumului din 20 octombrie și l-a validat. Decizia CC este definitivă.

Potrivit raportului prezentat de șefa CEC, Angelica Caraman, autoritatea electorală a solicitat „să fie confirmate rezultatele referendumului”, chiar dacă au fost înregistrate unele încălcări din ziua votării și în perioada campaniei electorale.

În raport au fost incluse informațiile furnizate de Poliție despre documentarea a peste 800 de cazuri de corupere electorală pasivă, în care alegătorii au luat bani pentru votul „Nu” la referendum. În raport au fost prezentate și datele Centrului Național Anticorupție, care în prezent investighează 15 cauze penale privind coruperea electorală activă, tot pentru votul „Nu” la referendum.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul a trecut. Ce urmează?

Caraman a spus că printre încălcările mai grave se numără îndemnurile răspândite „prin intermediul cultelor religioase” de a vota împotrivă la referendum.

Totodată, în ziua votării au fost înregistrate mai multe cazuri separate de încălcări, precum fotografierea buletinului de vot sau agitație electorală în preajma unor secții de votare. Însă acestea nu au purtat caracter de masă și, prin urmare, nu au influențat rezultatele alegerilor.

Ca urmare a referendumului, în preambulul Constituției va scrie că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”.

Preambulul servește la interpretarea tuturor legilor țării. Introducerea valorilor europene acolo înseamnă pentru autorități, indiferent de culoarea lor politică, o obligație de a promova politici care să corespundă valorilor europene.

De asemenea, în Constituție este introdus un nou titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acest capitol oferă Parlamentului moldovean, indiferent de componența lui, un mecanism pentru ratificarea acordurilor constitutive ale Uniunii Europene, doar cu ajutorul unei majorități de 51 de deputați.

Comuniștii au cerut renumărarea voturilor

La aceeași ședință, CC a examinat solicitarea Partidului Comuniștilor (PCRM) de renumărare a voturilor exprimate la secțiile de votare din străinătate la referendum, invocând „o posibilă operațiune de fraudare masivă”.

Instanța a respins sesizarea comuniștilor din „lipsa de probe”, pentru că PCRM nu a prezentat hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești referitoare la pretinsele încălcări. În timpul ședinței, simpatizanții PCRM, cei ai oligarhului fugar Ilan Șor și fosta candidată la prezidențiale Victoria Furtună au protestat în fața sediului CC, strigând lozinci precum „Jos dictatura” și „Jos Maia Sandu”.

Referendumul din 20 octombrie a trecut cu o majoritate fragilă, după ce 50,38% din alegători a spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE, diferența față de opțiunea „Nu” fiind de doar 11.400 de voturi.

În cele 231 de secții de votare deschise în străinătate, la referendum au votat aproape 240.000 de moldoveni, care au înclinat balanța în favoarea opțiunii pozitive. Marea majoritate (76,96%) au spus „Da”, în timp ce aproape un sfert (23.04%) au votat „Nu”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Letonia are o minoritate rusă semnificativă, care reprezintă aproape un sfert din populația sa, și face eforturi pentru a limita utilizarea limbii ruse în viața publică.

Normele oficiale cer cel mai înalt nivel de fluență în letonă pentru legislatorii din statul baltic membru în Uniunea Europeană și NATO.

De la ultimele alegeri din 2022, Viktors Pučka, un deputat al partidului Stabilitatea, asociat cu vorbitorii de limbă rusă, a fost suspectat că nu îndeplinește această cerință.

Pučka a fost amendat în repetate rânduri pentru că nu a susținut testul lingvistic obligatoriu, înainte de a susține în cele din urmă examenul săptămâna trecută - și de a-l pica.

Joi, parlamentul a votat pentru a-i impune lui Pučka să susțină un test obligatoriu de cunoaștere a limbii letone, acordându-i două încercări de a-l trece.

„Indiferent de rezultat, Letonia este țara mea, iar regiunea Latgale este casa mea. Dumnezeu să binecuvânteze Letonia!” a declarat Pučka reporterilor, înainte de vot.

În acest caz fără precedent, nepromovarea testului în termenul de cinci luni ar putea duce la pierderea de către Pučka a locului său în parlament, scrie AFP.

Letonia, un stat baltic cu 1,8 milioane de locuitori, și-a recăpătat independența față de Uniunea Sovietică în 1991 și a moștenit o importantă minoritate rusă.

• Citește și: Rușii din Letonia, obligați să cunoască limba de stat. Altfel, riscă să fie expulzați

De atunci, ca și Estonia, a efectuat o serie de reforme care impun letona ca singura limbă de predare în școlile de stat, forțând instituțiile vorbitoare de limbă rusă să treacă la această limbă.

De asemenea, autoritățile au început să emită ordine de expulzare pentru cetățenii ruși care nu s-au conformat noilor norme care le impun să vorbească letona de bază.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției (IGP), cei cinci ar fi fost coordonați din Rusia. La audieri, ei au declarat că i-a racolat un oarecare Vladimir din Moscova. El le-a cerut să incendieze câteva „mașini din parcările IGP și CEC”, promițându-le 5.000 de dolari.

O parte dintre ei au fost reținuți în noaptea de 30 spre 31 octombrie, după o tentativă de incendiere a unor automobile din parcarea IGP. Ceilalți au fost prinși în jurul orei 6 dimineața, în timp ce încercau să incendieze ușa de la intrarea în CEC.

• Citește și: Autoritățile arestează patru tineri și anchetează alți 100 pentru pregătirea de „destabilizări”, după antrenamente în Rusia și Balcani

Din grup fac parte trei bărbați de 25, 28, 34 și două femei de 42 de ani și 18 ani, toți originari din Slobozia și Tiraspol. Ei au fost reținuți pentru 72 de ore. În timpul reținerii din 31 octombrie, asupra celor cinci au fost găsite două sticle cu lichid special pentru incendiere, mănuși și haine.

Persoanele au fost urmărite de polițiști de câteva zile, după ce un polițist a observat în parcarea IGP un bărbat din grupul celor cinci, care fotografia autospecialele. Același bărbat a fost văzut și în preajma altor sedii ale IGP.

„Fiind întrebat care este scopul aflării pe teritoriul IGP și necesitatea fotografierii, bărbatul s-a încurcat în declarații și nu a putut explica care este motivul”, au transmis polițiștii.

Pe 31 octombrie, Curtea Constituțională examinează raportul Comisiei Electorale Centrale care a solicitat validarea referendumului privind integrarea R. Moldova în UE. Dacă va fi validat, în Constituție vor apărea modificările care declară eurointegrarea „obiectivul strategic” al R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Faţada clădirii a fost acoperită de un banner care cere autorității să nu aprobe „distrugerea” Mării Negre, în timp ce pe gardul din jur au fost afișate pancarte cu mesaje asemănătoare.

Protestul a venit chiar în Ziua Internațională a Mării Negre, marcată și de guvernul R. Moldova.

Autoritățile României spun că proiectul extragerii gazelor naturale din Marea Neagră, propus de concernul OMV Petrom împreună cu compania Romgaz (deținută de statul român), ar aduce beneficii enorme țării, consolidându-i independența energetică.

Activiștii spun însă că beneficiile nu ar fi chiar așa de mari, iar prețul plătit de natură și implicit de oameni ar fi ridicat.

Greenpeace România, care a protestat deja față de autorizațiile primite mai înainte de giganții energetici implicați, invocă starea precară a platformelor deja existente în Marea Neagră, operate de OMV Petrom, în cazul cărora - spun activiștii - ACROPO refuză să intervină corespunzător de aproape un an.

„Această autoritate nu reușește să apere interesele românilor. Nereguli grave care pot duce la dezastre ecologice nu pot fi tolerate într-un stat care ar trebui să protejeze dreptul oamenilor la un mediu curat și sănătos. Nu putem avea încredere că eliberarea de noi avize pentru viitoare proiecte, precum Neptun Deep, se realizează într-un mod competent și transparent”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

• Te-ar putea interesa și: Neptun Deep | Gazele din Marea Neagră – între poluarea mediului și independența energetică a României

Potrivit promotorilor săi, proiectul Neptun Deep presupune exploatarea, timp de 20 de ani, a 100 de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră – echivalentul consumului pe nouă ani al României.

Companiile ar urma să exploateze o suprafață de 7.500 km2 din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră – la o distanță de circa 160 kilometri de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.

OMV Petrom și Romgaz spun că vor începe forajul în Marea Neagră în 2025, urmând să livreze primele particule de gaz în 2027. Costurile de exploatare sunt estimate la 4 miliarde de euro.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

ASP a spus, într-un comunicat din 31 octombrie, că a fost pornită o anchetă de serviciu, după ce Procuratura Anticorupție și Inspectoratul General de Poliție au constatat în urma unor verificări că „un grup de angajați ai ASP au primit sume bănești drept recompensă pentru votul exprimat în cadrul alegerilor și referendumul”.

Procurorii cred că 40 angajați au primit bani din Federația Rusă prin aplicația Promsviazbank (PSB), fapte ce sunt verificate în cadrul unei cauzei penale.

Până la finalizarea investigațiilor, cele 40 de persoane au fost suspendate din funcții.

• Te-ar putea interesa și: Un lider local din rețeaua Șor, reținut într-un dosar privind coruperea alegătorilor

Pe 24 octombrie, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că polițiștii au documentat circa un milion de transferuri bănești care au ajuns, în ultimele septembrie-octombrie, în conturile a mii de moldoveni prin intermediul băncii PSB, bancă din Federația Rusă, aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina.

Poliția spune că banii, circa 39 milioane de dolari, erau destinați coruperii alegătorilor în favoarea grupării criminale Șor.

Câteva zile mai târziu, procurorul general, Ion Munteanu, a spus că schema de transfer a banilor prin intermediul băncii PSB în R. Moldova a fost creată de serviciile rusești și pusă în aplicare de gruparea criminală Șor încă din primăvară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cu trei zile înaintea turului doi al scrutinului prezidențial, organele de drept au efectuat noi rețineri și percheziții în șapte dosare penale pornite pentru corupere electorală făcută de persoanele din rețeaua lui Șor, oligarhul condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în dosarul „frauda bancară”.

Pe 31 octombrie, ofițerii CNA și procurorii au efectuat percheziții în mai multe localități din raioanele Hâncești, Călărași, Strășeni, Nisporeni, Criuleni, Florești și Orhei.

Potrivit unui comunicat al CNA, 12 reprezentați ai unui partid afiliat cu Șor sunt bănuiți că ar fi mituit alegători pentru ca aceștia să voteze pentru un candidat neprecizat la prezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Aproape 40 milioane de dolari ar fi cheltuit Șor în două luni pentru a corupe alegătorii moldoveni – Poliția

Anterior, la 30 octombrie CNA a anunțat că a aplicat amenzi în valoare totală de peste două milioane de lei pentru coruperea electorală și că examinează circa 1.000 de procese verbale, recepționate de la Poliție, pe aceste cauze. Legislația prevede amenzi de până la 37.500 de lei pentru cetățenii bănuiți că și-au vândut votul. Dacă aceștia cooperează cu ancheta, ei pot scăpa de sancțiuni.

Procurorul general Ion Munteanu a spus, pe 28 octombrie, că schema de transfer a banilor prin intermediul băncii rusești Promsviazbank în R. Moldova a fost creată de serviciile rusești și pusă în aplicare de gruparea criminală Șor încă din primăvară.

Potrivit lui, destinatarii transferurilor sunt membrii organizațiilor teritoriale a unor partide politice, care la rândul lor remunerau alegătorii pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, anunțat cu o zi înainte, dar și pentru participarea la mitinguri și alte acțiuni de protest.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Informațiile au fost publicate într-o declarație făcută miercuri, 30 octombrie, în fața Consiliului de Securitate al ONU de delegația Ucrainei, care a adăugat că alături de cei trei generali se mai numără și alți cel puțin 500 de ofițeri nord-coreeni trimiși deja în Rusia. Planurile prevăd, potrivit Kievului, ca trupele nord-coreene să fie divizate în cel puțin cinci unități a câte 2.000 - 3.000 de soldați fiecare și integrate în unități ale armatei ruse pentru a le ascunde prezența, scrie Reuters.

Rusia nu a negat implicarea nord-coreeană în războiul pe care îl poartă la scară largă în Ucraina din februarie 2022. După o negare inițială și Coreea de Nord a apărat, de asemenea ideea desfășurării de trupe ca fiind în conformitate cu dreptul internațional.

• Vezi și: NATO: Rusia folosește soldați nord-coreeni, inclusiv la Kursk

La aceeași reuniune a Consiliului de Securitate, ambasadorul rus Vasilii Nebenzia a spus că raporturile militare ale Rusiei cu Coreea de Nord nu încalcă legislația internațională și că Moscova are dreptul de a apela la partenerii săi pentru ajutor.

Potrivit declarației Kievului, a fost identificat general-colonelul Kim Yong Bok, aflat la comanda trupelor speciale, inclusiv Corpul XI, cunoscut și sub numele de Corpul Furtunii, despre care serviciul de informații sud-coreean a afirmat că a fost trimis în Rusia.

Michael Madden, un expert în chestiunile nord-coreene din cadrul Centrului Stimson cu sediul în SUA, a spus că rolul lui Kim pare să fie mai mare. Generalul se află la conducerea unor importante structuri militare și unități de infanterie ușoară care sunt detașate pentru misiuni speciale la Biroul general de recunoaștere, cunoscut și ca principala agenție de spionaj a Coreei de Nord. Kim a participat la șapte evenimente alături de liderul nord-coreean Kim Jong UN în acest an, inclusiv la exerciții ale forțelor speciale.

„Aceasta este o desfășurare mare și aproape fără precedent pentru KPA”, a spus Madden, care crede că generalul se află în Rusia în calitate de reprezentant al lui Kim Jong Un.

„Există o serie de sarcini administrative și de legătură, astfel încât Kim Jong Un l-a trimis pe Kim Yong Bok în calitate de factor de decizie delegat până când prezența unității KPA este pe deplin consolidată." Kim Yong Bok ar putea, în cele din urmă, să transfere comanda unui ofițer KPA subordonat cu rang de colonel senior sau general-maior, a adăugat Madden.

• Te-ar putea interesa și: SUA nu vor impune Ucrainei noi limite privind armamentul, dacă Coreea de Nord se alătură Rusiei în război

Printre alți ofițeri de rang înalt identificați de Ucraina se numără general-colonelul Ri Chang Ho, șeful adjunct al Statului Major General, șeful Biroului General de Recunoaștere și general-maior Sin Kum Cheol, șeful Direcției Operaționale Principale. În calitate de șef al principalului serviciu de informații nord-coreean începând cu 2022, Ri a fost sancționat de Coreea de Sud, care a susținut că el a supravegheat eforturile majore de piraterie informatică pentru a fura tehnologie și valută străină.

La fel ca Kim Yong Bok, Ri l-a însoțit pe Kim Jong Un la un număr neobișnuit de mare de evenimente în acest an, inclusiv la inspectarea unei baze navale de pe costa de est. Madden a spus că misiuinea lui Sin nu e clară, dar având în vedere rangul său de o stea, este probabil să preia comanda trupelor nord-coreene din Rusia după plecarea lui Kim Yong Bok și Ri Chang Ho.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Săptămâna trecută, amintește Reuters, ministrul de interne al Finlandei, Lulu Ranne, a declarat că Finlanda crede că Rusia se află în spatele perturbărilor detectate în Finlanda și în regiunea Mării Baltice în semnalele Sistemului Global de Navigație prin Satelit (GNSS) și GPS (Sistemul de Poziționare Globală), utilizate în navigație.

Paza de Coastă finlandeză a declarat că bruiajul GNSS, pe care l-a detectat din ce în ce mai des începând cu luna aprilie în Golful Finlandei, a dus la rătăcirea navelor pe mare sau la pierderea cursului. Aceasta a generat situații limită în care autoritățile finlandeze au trebuit să alerteze navele pentru a le împiedica să se apropie de insule sau de ape puțin adânci.

Finlandezii au mai declarat că perturbările au dus la defecțiuni ale sistemelor de identificare automată (AIS) ale navelor, care permit navigația electronică.

„În ultimele săptămâni, am observat, de asemenea, că dispozitivele (AIS) au fost dezactivate în mod intenționat și, prin urmare, informațiile de localizare au fost falsificate în sistemele de localizare online... astfel încât este afișată o locație incorectă pentru navă”, a declarat pentru Reuters comandantul Pekka Niittyla, de la Paza de Coastă din Golful Finlandei.

• Te-ar putea interesa și: Estonia acuză Rusia că violează regulile aviatice cu bruiajul GPS

Rusia a negat anterior interferența cu rețelele de comunicații și de sateliți.

Niittyla a declarat că așa numitul „spoofing” este un fenomen nou, pe care Paza de Coastă l-a detectat de aproximativ zece ori până în prezent la diferite petroliere care merg în porturile rusești din jurul orașului Sankt Petersburg.

„Pe baza evaluării noastre, acest lucru este legat de eludarea sancțiunilor sau a consecințelor acestora”, a spus el.

„De exemplu, dacă o țară care cumpără petrol rusesc nu dorește să vadă că petrolul a fost achiziționat din Rusia, vânzătorul sau nava ar putea utiliza spoofing pentru a face să pară că nava nu a vizitat Rusia”.

Paza de Coastă a declarat că este de părere că Rusia bruiază semnalele pentru a-și proteja porturile petroliere situate în extremitatea estică a Golfului Finlandei de atacurile aeriene sau dronele ucrainene.

Rușii ar fi bruiat și aviația

Bruiajele rusești în zona Mării Baltice, dar și a Mării Negre, au mai fost subiect de discuție internațională după invadarea Ucrainei de către ruși - mai ales în legătură cu transportul aerian.

În aprilie, guvernul estonian a acuzat Moscova că încalcă regulile privind spațiul aerian interferând cu semnalul GPS, după ce compania aeriană națională finlandeză și-a suspendat temporar, din motive de siguranță, zborurile spre un aeroport din Estonia apropiat de granița rusă.

Tot în primăvara anului curent, experții români și moldoveni contactați într-o investigație a Europei Libere au confirmat că bruiajul GPS a fost înregistrat pe teritoriul celor două țări, și unul dintre ei, de la Chișinău, a spus că fenomenul are legătură cu războiul din Ucraina.

Specialiștii spun că bruiajul nu reprezintă un pericol direct și acut pentru aviație și nu pare îndreptat împotriva aeronavelor civile, dar complică munca piloților și controlorilor de trafic, făcându-i să folosească alte metode de pilotaj.

Rusia a negat mereu că ar bruia în mod intenționat sistemele de navigație aeriană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În viitorul apropiat, vom începe negocierile pentru primul contract executiv pentru HOMAR-A”, a declarat pentru Reuters șeful Agenției pentru Armament, generalul Artur Kuptel, referindu-se la specificația poloneză pentru sistemul M142 HIMARS.

„Avem un acord (cadru) pentru 486, iar primul contract executiv va fi pentru peste 100”, a mai spus generalul.

Oficialii din guvernul anterior, naționalist, de la Varșovia au acuzat repetat actuala coaliție de guvernare, care a preluat puterea în decembrie 2023, că încetinește achizițiile de arme ale Poloniei și ar putea anula comenzile din acordurile-cadru anterioare, convenite în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Guvernul Poloniei a declarat că va cheltui 4,1 % din produsul intern brut pentru apărare în 2024, cel mai mare procent dintre membrii NATO pentru al doilea an la rând, cu un angajament de a crește acest procent la 4,7 % în 2025.

Generalul Kuptel a declarat că înainte de a începe discuțiile pentru achiziționarea HIMARS agenția de resort din guvern ar trebui să finalizeze negocierile legate de un sistem similar de rachete de precizie, comandat din Coreea de Sud.

El a refuzat să spună dacă unitățile HIMARS ar putea începe să ajungă în Polonia în 2025 și dacă declarațiile Statelor Unite privind prioritizarea unor livrări către Ucraina ar putea cauza o întârziere.

„Vrem să producem totul în Polonia”

Întrebat despre perspectivele producerii de rachete pentru lansatoarele HIMARS în Polonia, Kuptel a declarat: „Intenția noastră este ca... fiecare mijloc de luptă, de la cel mai mic, minuscul 5,56 (glonț), până la cele mai mari sisteme de artilerie sau rachete, să fie fabricat în Polonia, dar trebuie să ne armonizăm capacitățile cu intențiile”.

În paralel cu acordul HIMARS, Polonia a semnat în aprilie o comandă pentru 72 de lansatoare de rachete sud-coreene K239 Chunmoo, în conformitate cu specificațiile poloneze HOMAR-K, livrările urmând să înceapă în 2026, amintește Reuters.

Compania privată poloneză de apărare WB și Hanwha Aerospace din Coreea de Sud intenționează să producă muniție pentru lansatoare în Polonia.

Agenția pentru Armament a Poloniei a semnat deja aproximativ 100 de contracte militare în 2024, alte câteva zeci urmând să fie finalizate până la sfârșitul anului, a mai declarat Kuptel.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Georgia s-a adâncit în incertitudine politică în urma alegerilor de sâmbătă, opoziția pro-occidentală afirmând că votul a fost „furat” de partidul de guvernământ Visul Georgian și refuzând să recunoască rezultatele, relatează AFP.

Președinta pro-europeană Salome Zurabișvili - aflată în conflict cu partidul de guvernământ - a declarat rezultatele alegerilor „ilegitime”, invocând influența unei „operațiuni speciale ruse”.

Comisia electorală centrală a declarat însă joi pentru AFP că renumărarea voturilor la aproximativ 12 % din secțiile de votare, care vizează 14 % din voturi, „nu a condus la o modificare semnificativă a rezultatelor oficiale anunțate anterior”.

„Numărătoarea finală s-a modificat doar ușor în aproximativ nouă procente din secțiile de votare renumărate”, a declarat o purtătoare de cuvânt.

Zeci de mii de persoane au ieșit în stradă luni pentru a protesta împotriva presupusei fraude.

Observatorii internaționali, Uniunea Europeană și Statele Unite au denunțat nereguli electorale și au cerut o anchetă completă.

Ministerul de Interne al Georgiei a declarat că două persoane au fost arestate în urma presupusei manipulări a buletinelor de vot la o secție de votare din provincie, în timp ce procurorii au declarat că au deschis 47 de dosare penale pentru presupuse încălcări electorale.

Miercuri, procurorii georgieni au spus că au convocat-o pe Zurabișvili pentru chestionare, deoarece „se crede că deține dovezi privind o posibilă falsificare”.

Președinta a refuzat însă citația, afirmând că a furniza asemenea date nu este datoria ei, căci există deja numeroase dovezi ale fraudei electorale, iar procurorii ar trebui să se concentreze asupra investigației lor și „să înceteze reglările de conturi politice cu președintele”.

Partidele de opoziție au declarat că nu vor intra în noul parlament „ilegitim” și au cerut alegeri „noi”.

Bruxelles-ul a avertizat înainte de alegeri că acestea vor fi un test crucial pentru democrația incipientă a Georgiei, candidată la UE, și vor decide șansele acestuia de a adera la blocul comunitar.

Comisia Europeană a avertizat, într-un raport publicat miercuri, că nu poate recomanda deschiderea negocierilor de aderare „decât dacă Georgia își revizuiește actualul curs de acțiune, care pune în pericol parcursul său către UE”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bilanțul victimelor cuprinde, potrivit autorităților spaniole, provincia Valencia și comunitățile autonome Castilia-La Mancha și Andaluzia, transmite agenția EFE.

Salvatorii sunt ajutați de circa 1.000 de polițiști și pompieri care sunt în căutarea cadavrelor în regiunea Valencia. Bilanțul victimelor este așteptat să crească susține ministrul spaniol de interne, Angel Victor Torres, care afirmă că „există multe persoane dispărute”, scrie AFP.

Guvernul de la Madrid a decretat trei zile de doliu național.

În orașul estic Valencia și regiunea din împrejurimi a plouat în câteva ore cât într-un an, ceea ce a provocat devărsări masive de apă și noroi în satele și orașele din apropiere. Potrivit serviciului meteorologic spaniol AEMET, doar în Chiva, la vest de Valencia, s-au înregistrat marți 491 mm de precipitații în doar opt ore.

Autoritățile au declarat că Paiporta, în suburbiile Valenciei, a fost devastată și că aproximativ 40 de persoane au murit, inclusiv o mamă și un copil, măturați de un torent. Salvatorii s-au străduit să scoată supraviețuitorii de pe acoperișuri cu ajutorul elicopterelor, în timp ce alții au căutat în case, unii cu apa până la gât.

Serviciile de urgență au efectuat miercuri 200 de operațiuni de salvare la sol și 70 de evacuări aeriene, a declarat șeful guvernului regional din Valencia, Carlos Mazon. Autoritățile au anunțat un bilanț provizoriu de 92 de victime, adăugând că încă sunt recuperate cadavre.

Aproximativ 155.000 de locuințe au rămas fără electricitate în regiunea Valencia din cauza furtunii, a declarat compania energetică Iberdrola. Uniunea Europeană a activat sistemul său de sateliți Copernicus pentru a ajuta la coordonarea echipelor de salvare spaniole, a declarat la Bruxelles șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Blocul comunitar s-a oferit, de asemenea, să utilizeze mecanismul său de protecție civilă pentru a trimite întăriri suplimentare, a spus ea.

Te-ar putea interesa și: Cel puțin 62 de morți în urma furtunilor puternice din Spania, în special în Valencia

Transportul feroviar și aerian a rămas grav perturbat. Linia de tren de mare viteză dintre Valencia și Madrid va fi suspendată timp de cel puțin patru zile, a anunțat autoritatea pentru infrastructură feroviară Adif.

Bilanțul inundațiilor este cel mai grav din Spania din 1973, când s-a estimat că cel puțin 150 de persoane au murit în provinciile sud-estice Granada, Murcia și Almeria. Oamenii de știință au avertizat că fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtuna care a lovit Valencia, devin mai intense, durează mai mult și se produc mai frecvent ca urmare a schimbărilor climatice provocate de om.

Numărul mare de morți a venit după avertizări de precipitații extreme, sugerând că sistemul de alertă împotriva inundațiilor din Valencia a eșuat, a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea din Reading.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În scrisoarea semnată de mai mulți membri ai Camerei Reprezentanților, republicanul Joe Wilson și democratul Steve Cohen îi cer președintelui Biden să „acorde Poloniei autoritatea de a intercepta și neutraliza rachete deasupra Ucrainei, în special cele care amenință să invadeze spațiul aerian polonez”, scrie publicația americană The Hill care oferă și un facsimil al scrisorii.

Solicitarea provine din dorința Poloniei de a-și folosi capacitățile de apărare aeriană deasupra spațiului aerian ucrainean pentru a se proteja de rachetele rusești, ajutând totodată Ucraina în eforturile sale de apărare.

„În ciuda escaladării continue a Rusiei prin război hibrid – încălcări ale spațiului aerian, atacuri asupra infrastructurii critice și eforturi de destabilizare a instituțiilor democratice – am ezitat să ne confruntăm decisiv cu aceste amenințări, permițând Rusiei să ducă un război împotriva alianței cu consecințe minime”, au scris Wilson și Cohen.

Ei spun că, în acest context, dorința Poloniei de a intercepta și distruge rachete deasupra Ucrainei este „atât necesară, cât și urgentă ca mecanism de sprijin pentru Ucraina și o salvgardare a frontului frontierelor NATO”.

Luna trecută, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a declarat că Polonia și alte națiuni care se învecinează cu Ucraina au „datoria” să doboare rachete rusești înainte de a intra în spațiul lor aerian. Pe de altă parte, guvernul polonez s-a delimitat de astfel de apeluri.

Statele Unite au refuzat până acum să se angajeze în discuții despre doborârea rachetelor rusești deasupra Ucrainei, explicând că situația nu poate fi comparată cu cea din Israel.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Socialiștii susțin că referendumul ar fi „ilegal”, în ciuda faptului că, la 16 aprilie 2024, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a emis un aviz favorabil pentru organizarea plebiscitului și modificarea Constituției în vederea aderării la UE. Curtea a constatat că „inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova”, și nici „statutul de neutralitate permanentă” al acesteia.

PSRM afirmă, într-o declarație difuzată pe 30 octombrie, că autoritățile ar fi creat „condiții vădit inegale” pentru participanții la campania electorală de la referendum, în defavoarea partidelor înregistrate cu opțiunea de vot „Nu”.

Socialiștii mai spun că în ziua votării au fost comise „numeroase încălcări”, cum ar fi arborarea drapelelor UE în secții de votare și „numeroase cazuri de transport organizat al alegătorilor”.

• Te-ar putea interesa și: Cum a votat diaspora moldoveană la referendumul privind aderarea la UE

Totodată, PSRM consideră că „sute de mii” de moldoveni care s-ar afla în Rusia au fost privați de dreptul la vot prin faptul că autoritățile au deschis în această țară numai două secții de votare.

Socialiștii, care în timpul campaniei i-au îndemnat pe alegători să boicoteze referendumul, califică rezultatele plebiscitului drept „un eșec total”.

„În interiorul țării, pentru modificarea Constituției au votat puțin peste 45% dintre alegători. Totodată, peste 54% au votat împotrivă, fără a-i lua în calcul pe cei care au refuzat să participe la această ilegalitate. Rezultatul final pozitiv a fost obținut doar prin voturile exprimate în secțiile din SUA și Canada. În rezultat, pentru includerea integrării europene în Constituție au votat doar 22,5% din toți cetățenii Republicii Moldova”, se spune în declarația PSRM.

Potrivit socialiștilor, rezultatul strâns la referendum, care a trecut cu 50,35% pentru opțiunea „Da”, ar arăta „lipsa consensului în societatea moldovenească”, iar modificarea Constituției ar amplifica „divizarea” socială.

Dodon: Credeți că nu se poate organiza anul viitor un alt referendum?

Liderul PSRM, fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, a susținut marți, 29 octombrie, într-un Live pe Facebook, că actuala guvernare pro-europeană ar fi falsificat rezultatele referendumului, „introducând ilegal” 10-11 mii de buletine cu opțiunea „Da” în urnele de vot de la secțiile din SUA și Canada.

„Doriți să cedați suveranitatea R. Moldova către Bruxelles pe baza voturilor a 22,5% din populație? Nu este asta o crimă?”, a mai spus Dodon.

Totodată, el a sugerat că rezultatele referendumului pro-UE ar putea fi anulate printr-un alt referendum.

• Vezi și: CEC: Referendumul din 20 octombrie este valabil

„Eu fac apel către Partidul Acțiune și Solidaritate (...). Asta nu va trece așa simplu, oamenii înțeleg totul. Și vor ieși masiv să voteze împotriva voastră. Ați creat un precedent. Credeți că nu se poate organiza anul viitor un alt referendum? Foarte ușor. Veți pierde puterea. Cel târziu la anul viitor, nu va mai fi niciun PAS-ist la putere”, a spus Dodon.

Autoritățile de la Chișinău și partenerii lor occidentali au acuzat Rusia de amestec „fără precedent” în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Poliția spune că a dezavuat o vastă rețea de cumpărare a sute de mii de voturi, pusă la cale de gruparea oligarhului fugar Ilan Șor cu scopul de a deturna parcursul democratic și pro-european al țării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Accesul este permis doar pasagerilor cu bilet și document de călătorie, personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. Administrația aeroportului îndeamnă călătorii să vină cu cel puțin trei ore înainte de zborul planificat.

• Te-ar putea interesa și: Privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău, interzisă prin lege

Începând cu 1 mai 2024, la Aeroportul Internațional Chișinău au fost impuse restricții de acces în terminal, pentru fluidizarea traficului de pasageri și asigurarea siguranței cetățenilor. Atunci, poliția a explicat necesitatea introducerii măsurilor sporite de securitate prin fluxul mare de pasageri în perioada sărbătorilor. Ulterior, restricțiile au fost prelungite în fiecare lună.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Trebuie să recunoaștem că în Georgia deocamdată Rusia a câștigat. Mai întâi, au luat o parte din Georgia, apoi au schimbat politica, guvernul. Iar acum (Georgia) are un guvern pro-rus”, a declarat el în imagini video postate miercuri, preluate de Reuters.

Zelenski a adăugat că Rusia este „pe cale” să facă același lucru în Moldova. „Și o vor face, dacă, desigur, Occidentul nu va opri remarcile (împotriva) trecerii liniilor roșii”, a spus președintele ucrainean.

• Te-ar putea interesa și: Georgia. Autoritatea electorală va renumăra o parte din voturile contestate de opoziție

El a făcut astfel aluzie, cel mai probabil, la ezitarea unor guverne occidentale de a lua măsurile cele mai drastice împotriva Moscovei – de pildă permițând Kievului să folosească armele primite din Vest pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.

Remarcile lui Zelenski vin după ce Visul Georgian a câștigat în weekendul trecut alegeri reclamate de opoziția georgiană drept incorecte, urmate de apeluri occidentale la investigarea completă a plângerilor electorale – și înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale moldovene, în care se vor confrunta Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.

Zelenski reproșează frecvent partenerilor occidentali că nu sunt destul de fermi în relația cu F. Rusă, cum tot frecvent avertizează asupra pericolelor la care este expusă vecina Ucrainei, R. Moldova, din cauza ambițiilor rusești regionale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a menționat că sistemul se confruntă cu deficit de cadre medicale. „Este una din politicile motivaționale importante recomandate inclusiv de OMS și vreau să subliniez că puține țări au atâtea politici motivaționale pentru tinerii specialiști, Moldova este oferită drept exemplu”, a adăugat ministra.

Pentru a motiva tinerii și pentru a asigura instituțiile medicale din sate cu specialiști, indemnizația unică va crește de la 120 de mii de lei la 250 de mii de lei. Beneficiarii vor putea primi 120 de mii de lei după șase luni de activitate și 130 de mii de lei după al treilea an de activitate.

• Te-ar putea interesa și: Lucrătorii medicali și farmaciștii care fac naveta vor primi compensații pentru cheltuielile de transport

Medicii, farmaciștii și specialiștii cu studii superioare de licență în domeniul medical, care vor activa în mediul rural, vor beneficia inclusiv de compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinței și pentru consumul de energie termică și electrică în primii 5 ani de activitate, comparativ cu cei 3 ani stabiliți anterior.

Pe 16 octombrie, Guvernul a aprobat și un regulament privind acordarea de compensații pentru cheltuielile de transport ale lucrătorilor medicali care fac naveta.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că situația este deosebit de gravă în regiunile mediteraneene de coastă din Andaluzia, Murcia și Valencia, care sunt foarte populare în rândul turiștilor.

Liderul regional din Valencia, Carlos Mazón, a cerut locuitorilor să se mute în locuri mai înalte.

În unele zone, locuitorii au fost blocați în casele lor și au trimis mesaje de urgență prin intermediul rețelelor de socializare, a relatat ziarul El País.

În plus față de precipitațiile abundente, s-au semnalat grindină și rafale puternice de vânt, potrivit serviciului meteorologic național AEMET.

„Pietrele de grindină erau de mărimea unor mingi de golf”, a declarat fermierul Mercedes González, în vârstă de 46 de ani, pentru El País. „Părea sfârșitul lumii”.

Furtunile au provocat revărsarea râurilor, inundând străzi, case și câmpuri, cu mașini și copaci măturați de ape.

Se așteaptă ca zona de ploaie să se deplaseze astăzi spre nord-estul peninsulei iberice. Cu toate acestea, o avertizare de vreme severă rămâne în vigoare pentru mari părți ale țării.

Serviciul meteorologic a declarat că situația din Spania nu se va calma complet până joi.

În sudul și estul Spaniei, autostrăzile și drumurile rurale au trebuit să fie închise în multe locuri. Transporturile aeriene și feroviare au fost, de asemenea, afectate. Cursurile au fost anulate în numeroase școli și universități.

Din cauza unei alunecări de teren, un tren de mare viteză care mergea de la Malaga la Madrid a deraiat la scurt timp după plecare, cu 291 de pasageri la bord. Cu toate acestea, se pare că nu au existat răniți, a declarat compania feroviară de stat spaniolă, Renfe.

Furtuna cu ploi abundente a lovit deja Mallorca și alte insule Baleare luni. Situația de acolo s-a ameliorat, deși o avertizare galbenă de furtună era încă în vigoare pentru unele zone, inclusiv Mallorca.

• Te-ar putea interesa și: 11 muncitori de la o fabrică din Tennessee au fost luați de viitură. Doar 5 au fost salvați

Precipitațiile abundente au devenit mai frecvente și mai intense în întreaga lume, în mare parte din cauza schimbărilor climatice, amintește dpa. Pe măsură ce temperatura globală crește, aerul mai cald reține mai multă umiditate, ceea ce duce la creșterea nivelului precipitațiilor.

Cu toate acestea, inundațiile nu sunt doar un rezultat al schimbării tiparelor meteorologice. Alte activități umane, cum ar fi dezvoltarea urbană, despădurirea și infrastructura inadecvată, contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la riscurile de inundații.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație de presă datată 29 octombrie, președintele SUA, Joe Biden, spune că este „profund alarmat de recentele derapaje democratice ale țării, inclusiv de adoptarea unei legislații care reflectă legile rusești care restricționează libertățile fundamentale și limitează spațiul pentru organizațiile independente ale societății civile”.

În privința alegerilor parlamentare constestate de opoziția georgiană și criticate deja de guverne și structuri occidentale, Biden spune că acuzațiile de nereguli trebuie investigate complet și transparent.

Liderul SUA reiterează de asemenea dreptul georgienilor de a protesta pașnic, așa cum au făcut-o deja luni, după aflarea rezultatelor parțiale.

„Facem apel la guvernul georgian să investigheze în mod transparent toate neregulile electorale, să abroge legi precum așa-numita „Lege privind influența străină", care limitează libertățile de întrunire și de exprimare, și să înceapă un dialog imediat și cuprinzător cu toate forțele politice din Georgia privind restabilirea integrității alegerilor. Facem apel la toate părțile să respecte cu strictețe statul de drept și libertățile fundamentale, care rămân fundamentul viitorului euro-atlantic al Georgiei”, se mai spune în declarația publicată de la Casa Albă.

Mai înainte, Comisia electorală centrală din Georgia a anunțat marți că va renumăra buletinele de vot la aproximativ 14% din secțiile de votare, după ce partidele de opoziție au denunțat fraude la alegerile parlamentare din weekend.

„Comisiile electorale districtuale (DEC) vor efectua renumărarea buletinelor de vot de la cinci secții de votare selectate aleatoriu în fiecare circumscripție electorală”, a transmis comisia într-un comunicat, transmite AFP.

• Te-ar putea interesa și: Georgia. Autoritatea electorală va renumăra o parte din voturile contestate de opoziție

Potrivit rezultatelor aproape complete anunțate de comisie, partidul de guvernământ Visul Georgian a câștigat alegerile cu 53,9% din voturi, față de 37,7% pentru coaliția de opoziție.

Partidele de opoziție pro-occidentale refuză să recunoască rezultatele votului de sâmbătă, despre care susțin că a fost falsificat în favoarea partidului de guvernământ Visul Georgian.

Președinta Salome Zurabișvili a spus despre rezultatele alegerilor că sunt „ilegitime” și a vorbit despre „o operațiune specială rusească”, o afirmație care a fost respinsă de Kremlin.

Partidele de opoziție au declarat că nu vor intra în noul parlament și au cerut alegeri „noi” organizate de o „administrație electorală internațională”.

Miercuri, procuratura generală georgiană a anunțat că a deschis o anchetă în privința acuzațiilor de falsificare a alegerilor și a invitat-o să depună mărturie pe președinta țării, care le-a lansat prima.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia guvernului norvegian de a contribui la această achiziție a fost anunțată la Reuniunea Consiliului statelor nordice de la Reykjavik, care are loc în perioada 28-31 octombrie.

Această contribuție financiară este parte a Inițiativei de Acțiune Imediată pentru Apărarea Antiaeriană (Immediate Action on Air Defense) coordonată de Germania și va permite României să consolideze securitatea și apărarea spațiului euro-atlantic prin reînnoirea și extinderea capabilităților de apărare aeriană, transmite Ministerul Apărării Naționale.

Ministerul Apărării Naționale de la București spune că această cooperare strânsă între România și Norvegia „reflectă angajamentul comun și neclintit al ambelor națiuni în fața provocărilor de securitate actuale, precum și în sprijinul continuu al Ucrainei în fața agresiunii nejustificate a Federației Ruse”.

Într-un mesaj pe platforma X, MApN salută inițiativa Regatului Norvegiei de a sprijini în achiziția unui sistem avansat de rachete sol-aer Patriot.

La sfârșitul lunii august, MApN a trimis în parlament proiectul de lege pentru donarea către Ucraina a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot încă neoperaționalizat. Legea a fost votată rapid și a fost promulgată de președintele Iohannis pe 5 septembrie.

La momentul respectiv, Ministerul a precizat că guvernul va cumpăra un sistem similar din fonduri nerambursabile.

România are pregătite pentru luptă două din cele trei sisteme Patriot care îi rămân în dotare după donația către Ucraina.

Alte trei sisteme urmează să fie livrate din SUA în următorii ani.

• Te-ar putea interesa și: Sistemul Patriot de la români a ajuns în Ucraina. Volodimir Zelenski mulțumește

Printr-o lege din 2017, care a fost modificată pentru ca România să poată dona Ucrainei un sistem Patriot, România a cumpărat șapte sisteme Patriot de la Statele Unite, pentru suma de aproape 4 miliarde de dolari, potrivit proiectului de lege consultat de Europa Liberă România.

Legea a fost modificată numai după ce liderii de la București au primit asigurări din partea Administrației SUA că România va primi, gratuit, în schimbul donației către Ucraina, un sistem similar.

Legea prevede de asemenea, că Parlamentul va adopta cadrul legal pentru înlocuirea sistemului Patriot din surse externe nerambursabile: programul FMS (vânzări militare externe) al Statelor Unite și „oportunitățile de finanțare existente în cadrul parteneriatelor internaționale de sprijin al Ucrainei”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armata israeliană a transmis că prin atacurile din nordul Fâșiei Gaza urmărește eliminarea militanților Hamas care s-ar fi regrupat acolo după un an de război. Luptele intense au înrăutățit și mai mult situația umanitară pentru sute de mii de palestinieni din nordul Fâșiei Gaza, transmite AP.

Serviciul de urgență al ministerului Sănătății din Gaza a declarat că cel puțin 70 de persoane au fost ucise și 23 au fost date dispărute în primul atac de marți din orașul Beit Lahiya, din nordul Fâșiei Gaza.

Mai mult de jumătate dintre victime au fost femei și copii, a transmis ministerul.

Un al doilea atac asupra Beit Lahiya marți seara a ucis cel puțin 18 persoane, potrivit ministerului Sănătății.

Spitalul Kamal Adwan din apropiere a fost copleșit de un val de femei și copii răniți, inclusiv mulți care aveau nevoie de intervenții chirurgicale urgente, potrivit directorului său, Dr. Hossam Abu Safiya, citat de AP.

Armata israeliană a percheziționat spitalul în weekend și a reținut zeci de medici despre care a spus că sunt militanți Hamas.

„Situația este catastrofală în toate sensurile cuvântului”, a spus Safiya. „Sistemul de sănătate s-a prăbușit și are nevoie de o intervenție internațională urgentă”.

Operațiunile recente ale Israelului în nordul Fâșiei Gaza, concentrate în tabăra de refugiați Jabalia și în jurul ei, au dus la moartea a sute de oameni și au alungat zeci de mii de persoane din casele lor.

Armata israeliană a lovit în mod repetat adăposturi pentru persoanele strămutate în ultimele luni. Israelul susține că realizează lovituri precise care vizează militanții palestinieni și încearcă să evite rănirea civililor, dar loviturile ucid adesea femei și copii.

În atacul său asupra Israelului de anul trecut, Hamas a ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, și a luat aproximativ 250 ca ostatici. Aproximativ 100 de ostatici se află încă în Gaza. Autoritățile de la Tel Aviv cred că o treime dintre aceștia au murit deja.

Ofensiva de represalii a Israelului a ucis peste 43.000 de palestinieni, potrivit autorităților locale de sănătate. Aproximativ 90% din populația de 2,3 milioane a fost strămutată din casele lor, adesea de mai multe ori.

Situația umanitară de înrăutățește

Îngrijorările cu privire la lipsa ajutorului pentru Gaza au fost amplificate luni, când parlamentarii israelieni au adoptat două legi care paralizează activitatea principalei agenții ONU (UNRWA) care distribuie alimente, apă și medicamente în Gaza.

Purtătorul de cuvânt al UNRWA, John Fowler, a spus că alte agenții ONU și organizații internaționale care distribuie ajutoare în Gaza se bazează pe logistica UNRWA și pe lucrătorii săi. Astfel, spun oficialii agenției ONU, legile aprobate de parlamentul israelian vor adânci criza umanitară, și așa catastrofală, din Gaza.

De cealaltă parte, Israelul spune că UNRWA a fost infiltrată de Hamas și că grupul militant sifonează ajutoarele și folosește facilitățile ONU pentru a-și proteja activitățile. Acuzațiile au fost negate de agenția ONU.

Purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, David Mencer, a promis că ajutoarele umanitare vor continua să ajungă în Gaza în ciuda legilor care blochează activitatea UNRWA, și a anunțat că Israelul intenționează să se coordoneze în acest scop cu organizațiile de ajutor sau cu alte agenții ONU.

Israelul a restricționat drastic ajutorul pentru nordul Fâșiei Gaza în această lună, ceea ce a determinat un avertisment din partea Statelor Unite că eșecul de a facilita o asistență umanitară mai mare ar putea duce la o reducere a ajutorului militar.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Există „indicii deja un număr mic se află de fapt în regiunea Kursk, iar alte câteva mii fie sunt aproape acolo, fie urmează să sosească iminent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder.

Ryder a mai spus că Pentagonul nu are informații care să confirme că există trupe nord-coreene în Ucraina.

Președintele american Joe Biden a declarat că este îngrijorat de prezența trupelor la Kursk și a spus că forțele ucrainene ar trebui să riposteze dacă trupele nord-coreene trec în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a vorbit cu președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol și i-a spus că 3.000 de soldați nord-coreeni se află deja în baze militare din apropierea liniei frontului ucrainean și că se așteaptă ca desfășurarea să crească la 12.000.

„Există o singură concluzie – acest război este internaționalizat și depășește granițele” Ucrainei și Rusiei, a scris Zelenski pe Telegram.

• Vezi și: NATO: Rusia folosește soldați nord-coreeni, inclusiv la Kursk

Președintele ucrainean a mai spus că a convenit cu președintele sud-coreea să intensifice cooperarea țărilor lor și să facă schimb de informații, precum și să dezvolte răspunsuri concrete la implicarea Phenianului.

Yoon a declarat că implicarea trupelor nord-coreene în conflictul din Ucraina este „fără precedent și periculoasă”. Liderul sud-coreean a avertizat cu privire la potențialul transfer de tehnologie militară și experiență de luptă de la Moscova la Phenian.

Ucraina va găzdui o delegație din Coreea de Sud pentru a discuta escaladarea în viitorul apropiat, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul președinției ucrainene.

„Ne așteptăm să auzim unele detalii sensibile care nu pot fi transmise prin telefon. Este clar că trebuie să lucrăm mai mult împreună în fața a ceea ce face Phenianul”, a declarat oficialul pentru AFP.

În același timp, ministrul nord-coreean de externe Choe Son Hui a sosit într-o vizită în Rusia și, potrivit unor surse AFP, ar urma să ajungă miercuri la Moscova.

• Te-ar putea interesa și: SUA nu vor impune Ucrainei noi limite privind armamentul, dacă Coreea de Nord se alătură Rusiei în război

Nici Rusia, nici Coreea de Nord nu au negat că trupele nord-coreene se află în Rusia, care marți a anunțat noi exerciții nucleare supravegheate de președintele Vladimir Putin.

Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, s-a întâlnit pe 29 octombrie la Washington cu Andri Iermak, principalul consilier al lui Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre trupele nord-coreene și despre „planul de victorie”, care stabilește un parcurs pentru oprirea războiului.

„Asistența militară pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și creșterea presiunii asupra aliaților Moscovei sunt esențiale”, a spus Iermak pe platforma X.

Trupele ucrainene continuă operațiunea din regiunea rusească Kursk, începută la 1 august.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Exercițiul, coordonat de președintele rus Vladimir Putin, despre care purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că este un eveniment regulat, planificat, a implicat lansarea de rachete balistice și de croazieră.

Într-un apel video cu liderii militari, Putin a spus că exercițiile simulează acțiunea oficialilor în utilizarea armelor nucleare, cu lansări de rachete balistice și de croazieră cu capacitate nucleară.

Putin, care încearcă să descurajeze Occidentul să-și intensifice sprijinul pentru Ucraina, a mai spus că arsenalul nuclear al Rusiei rămâne un „garant de încredere al suveranității și securității țării”.

„Ținând cont de tensiunile geopolitice tot mai mari și de noi amenințări și riscuri emergente, este important pentru noi să avem forțe strategice moderne, care să fie întotdeauna pregătite pentru luptă”, a spus Putin, citat de Associated Press.

El a reiterat că Rusia consideră că folosirea armelor nucleare este o „măsură extremă și supremă de asigurare a securității țării” și a spus că Moscova va continua să-și modernizeze forțele nucleare, desfășurând noi rachete care au o precizie mai mare, timpi de lansare mai rapizi și capacități sporite de a depăși apărarea antirachetă.

Ca parte a exercițiului, o rachetă balistică intercontinentală Yars a fost lansată de la cosmodromul Plesețk din nord-vestul Rusiei până la poligonul de testare Kura din Kamceatka, în estul îndepărtat, a anunțat ministerul apărării.

Rachetele balistice Sineva și Bulava au fost lansate din submarinul cu propulsie nucleară Novomoskovsk în apele mării Barents și Okhoțk, de pe submarinul cu propulsie nucleară Cneazul Oleg, iar din Marea Ohoțk de pe submarinul cu propulsie nucleară Prințul Oleg.

Avioanele bombardiere Tu-95MS, capabile să transporte arme nucleare, au fost de asemenea implicate în antrenament și au lansat rachete de croazieră.

Toate rachetele și-au atins ținta, a spus ministerul apărării.

Lansările practice au fost controlate de la Centrul de Control al Apărării Naționale al Federației Ruse și coordonate personal de președintele rus Vladimir Putin.

Luna trecută, liderul rus a avertizat SUA și aliații NATO că permisiunea acordată Ucrainei de a folosi arme cu rază mai lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi Rusia în interiorul său ar pune NATO pe picior de război cu Kremlinul.

El a anunțat o nouă versiune a doctrinei nucleare care consideră că un atac convențional asupra Rusiei efectuat de o națiune nenucleară care este susținută de o putere nucleară este un atac comun asupra țării sale, un avertisment clar pentru SUA și pentru alți aliați ai Kievului.

Putin a mai declarat că documentul revizuit prevede o posibilă utilizare a armelor nucleare în cazul unui atac aerian masiv, deschizând astfel calea către un potențial răspuns nuclear la orice atac aerian - o ambiguitate menită să descurajeze Occidentul.

Manevrele de marți urmează unei serii de alte exerciții ale forțelor nucleare ale Rusiei.

La începutul acestui an, armata rusă a organizat un exercițiu nuclear comun cu aliatul Moscovei, Belarus, care a găzduit unele dintre armele nucleare tactice ale Rusiei.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Comisiile electorale districtuale (DEC) vor efectua renumărarea buletinelor de vot de la cinci secții de votare selectate aleatoriu în fiecare circumscripție electorală”, a transmis comisia într-un comunicat, potrivit AFP.

Potrivit rezultatelor aproape complete anunțate de comisie, partidul de guvernământ Visul Georgian a câștigat alegerile cu 53,9% din voturi, față de 37,7% pentru coaliția de opoziție.

Partidele de opoziție pro-occidentale refuză să recunoască rezultatele votului de sâmbătă, despre care susțin că a fost falsificat în favoarea partidului de guvernământ Visul Georgian.

Președinta Salome Zurabișvili a spus despre rezultatele alegerilor că sunt „ilegitime” și a vorbit despre „o operațiune specială rusească”, o afirmație care a fost respinsă de Kremlin.

Partidele de opoziție au declarat că nu vor intra în noul parlament și au cerut alegeri „noi” organizate de o „administrație electorală internațională”.

Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat „neregulile” electorale.

Un grup de observatori electorali din Georgia a transmis luni că au descoperit dovezi de fraudă complexă, pe scară largă, și au cerut anularea a cel puțin 15% din voturile exprimate, scrie AFP.

În același timp, sfidând îngrijorările UE cu privire la votul din Georgia, premierul ungar Viktor Orban – actualul deținător al președinției rotative a blocului și cel mai apropiat lider european de Kremlin – a sosit luni la Tbilisi pentru o vizită de două zile.

El a spus că alegerile din Georgia, câștigate de partidul de guvernământ, au fost libere și democratice.

De cealaltă parte, SUA, Canada și Suedia au criticat desfășurarea alegerilor parlamentare din țara din Caucaz.

• Te-ar putea interesa și: Viktor Orban vizitează Georgia, în ciuda criticilor altor lideri UE. A fost huiduit de protestatarii din Tbilisi

Suedia a anunțat deja că pune capăt oricărei cooperări directe cu guvernul georgian.

Benjamin Dousa, ministrul suedez pentru cooperare pentru dezvoltare și comerț exterior, a declarat că Stockholmul are „îngrijorări de lungă durată” cu privire la evoluțiile politice „alarmante” din Georgia și că neregulile raportate de observatorii occidentali confirmă aceste îngrijorări.

„Prin urmare, guvernul suspendă cooperarea directă suedezo-georgiană, care este încă în desfășurare, inclusiv cu autoritatea fiscală georgiană”, a spus Dousa.

De cealaltă parte, ministerul de Externe al Canadei a transmis o declarație în care a vorbit despre „acte de intimidare a alegătorilor, cumpărarea de voturi și alte nereguli din ziua alegerilor” raportate de observatorii electorali internaționali.

„În coordonare cu partenerii noștri G7 și europeni și în lumina desfășurării și rezultatelor acestor alegeri, Canada își va reevalua relația cu conducerea georgiană”, se arată în declarație.

• Dora Vulcan

Avertismentele occidentale legate de alegerile din Georgia se adaugă îngrijorărilor tot mai mari legate de Georgia. Tbilisi a adoptat în august o lege a „influenței străine”, similară unui act normativ din Rusia.

Conform legii, instituțiile media și ONG-urile care au primit mai mult de 20% din finanțare din surse străine în 2023 sunt obligate să se înregistreze ca entități care lucrează „în interesul unei forțe străine”.

De asemenea, parlamentul georgian a adoptat la începutul lui octombrie o lege care limitează drepturile comunității LGBT.

Pornind și de la aceste legi, Occidentul și-a exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la regresul democratic al guvernului Georgiei, o țară candidată la UE cu aspirații la aderarea la NATO.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ENTSO-E (rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică), decizia vine să asigure „stabilitatea sistemului energetic și securitatea operațională”, ținând cont de distrugerea a numeroase centrale electrice din Ucraina, în urma atacurilor rusești, și a deficitului mare de energie electrică anticipat pentru iarna curentă.

Ca urmare, operatorii de sisteme de transport „au căutat modalități de a crește la maxim capacitatea pentru această iarnă”, iar rezultatele calculelor le-au permis să asigure o creștere a limitei capacității de export către Ucraina și R. Moldova până la 2 100 megawați (MW). Este o creștere de 400 MW față de valoarea anterioară, precizează sursa citată.

• Te-ar putea interesa și: Moldova va cumpăra electricitate de la centrala nucleară Cernavodă, din octombrie

„Această creștere importantă a capacității de export de energie electrică este un alt semn al sprijinului puternic și al solidarității comunității OTS europene cu populația din Ucraina și Moldova”, se spune într-un comunicat al ENTSO-E.

Limita capacității de export de 2.100 MW se va aplica de la 1 decembrie 2024. Din martie 2025, OTS vor putea reevalua lunar limita capacității comerciale între UE și Ucraina și Moldova.

Cele două țări și-au interconectat sistemele energetice cu cel european la scurt timp după începutul invaziei rusești în Ucraina din februarie 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Apărării Naționale prevede că aeronavele fără pilot la bord, inclusiv dronele, care trec ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizare, pot fi distruse, neutralizate sau controlate forțat de militari.

Totodată, aeronavele cu pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național vor putea fi „nimicite” de aeronavele care le interceptează și de „mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafață”.

De asemenea, va fi executat „focul de nimicire de către mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafață”, se mai spune în proiectul citat de Europa Liberă România.

Pe 25 octombrie, de Ziua Armatei, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România pregătește cadrul legislativ pentru combaterea riscului căderii pe teritoriul național a dronelor folosite de armata rusă împotriva Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Letonia și România raportează pătrunderi de drone rusești. Cea din Letonia avea explozibili

Armata Română nu are legile necesare pentru a doborî dronele străine care intră ilegal pe teritoriul României, a avertizat pe 1 februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, într-un interviu acordat Europei Libere România.

În prezent, Armata Română susține că nu poate doborî dronele rusești care survolează ilegal spațiul aerian al țării, pentru că nu a fost instituită stare de asediu sau de război.

Ultimele cazuri de survolare a spațiului aerian al României de drone rusești au fost înregistrate la finele lunii octombrie, după atacurile Moscovei asupra infrastructurii portuare a Ucrainei. La 4 octombrie, autoritățile române au anunțat că au descoperit fragmente de dronă în zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluența cu brațul Sf. Gheorghe al Dunării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te