La ședința de marți, 4 aprilie, au participat cei trei reprezentanți ai societății civile numiți de Parlament pe 30 martie (Ion Guzun, Alexandru Postică și Tatiana Ciaglic) și judecătoarea Nina Cernat. Magistrata a preluat temporar conducerea CSM, după ce ceilalți membri din componența precedentă și-au dat demisia.
La începutul ședinței, Cernat a spus că funcționarea CSM în componență incompletă a provocat critici din partea unor judecători și a societății civile. Potrivit ei, CSM avea două opțiuni: fie să nu funcționeze, fie să se limiteze doar la decizii de ordin organizatoric. Judecătoarea a subliniat că un CSM nefuncțional ar putea cauza prejudicii grave activității sistemului judecătoresc.
Cernat a mai anunțat că actualii membri CSM au decis să lucreze, dar că nu vor lua decizii privind carierele judecătorilor, limitându-se doar la chestiuni urgente.
Alexandru Postică a propus ca CSM să se adreseze la Curtea Constituțională, ca instanța să verifice constituționalitatea unui articol din legea CSM, potrivit căruia, ședințele CSM pot fi organizate dacă la acestea participă 2/3 din membrii în exercițiul funcțiunii.
O astfel de modificare la lege a intrat în vigoare în iulie 2022. Anterior, legea presupunea că ședințele CSM pot avea loc cu participarea a cel puțin 2/3 din numărul total de membri, adică cel puțin 8 persoane din 12 (șase judecători și șase non-judecători).
Postică a amintit că, potrivit Comisiei de la Veneția, la luarea deciziilor privind carierele judecătorilor este importantă menținerea unui echilibru dintre reprezentanții societății civile și judecători. El a precizat că, până la pronunțarea Curții Constituționale, CSM poate funcționa.
Ion Guzun a votat împotriva adresării la Curtea Constituțională. Potrivit lui, legea este explicită . În plus, nu este clar dacă judecătorii își vor alege reprezentanții la adunarea lor generală din 28 aprilie și nici când Parlamentul va putea organiza un alt concurs pentru posturile vacante.
Nina Cernat și Tatiana Ciaglic au susținut propunerea lui Postică.
Verificarea judecătorului Țurcan
De asemenea, Ion Guzun a propus ca inspecția judiciară să verifice declarațiile unui judecător. El nu a dat nume, dar s-a arătat „profund îngrijorat” de declarațiile făcute de magistrat în cadrul unei emisiuni televizate.
„Unii judecători recurg la acțiuni tendențioase împotriva colegilor, adunând informații și amenințând că vor publica, citez, materiale compromițătoare”, a spus Guzun.
Potrivit acestuia, astfel de declarații pot dăuna reputației candidaților din rândul judecătorilor pentru posturile din CSM. Guzun consideră că acțiunile judecătorului ar putea constitui o încălcare disciplinară. Ceilalți membri ai consiliului au susținut propunerea sa.
Într-o emisiune la Jurnal TV, judecătorul Curții Supreme de Justiție Anatolie Țurcan a declarat că „până pe 28 aprilie vor exista informații despre doi candidați și acei judecători nici măcar nu vor veni la Adunarea generală a judecătorilor, din rușine, din cauza scheletelor atât de mari din dulapurile lor”.
După emisiune, una dintre candidatele care a trecut pre-vetting-ul pentru funcția de membru al CSM, judecătoarea Livia Mitrofan, a declarat că va depune o plângere cu privire la colectarea ilegală de date.
Întrebări în adresa Comisiei pentru Situații Excepționale
După ședință, noii membri ai CSM au răspuns la întrebările jurnaliștilor. Alexandru Postică a declarat că intenționează să se adreseze Comisiei pentru Situații Excepționale, care a suspendat pentru 30 de zile demisiile mai multor judecători de la Curtea Supremă de Justiție.
Postică este de părerea că autoritățile ar trebui să revadă această decizie. „Ar apărea în perspectivă anumite întrebări vizavi de legalitatea [hotărârilor] completelor formate din judecătorii în privința căror au fost aprobate cereri de demisie, dar care continuă să examineze dosare”, a spus Postică.
El a explicat că astfel de decizii sunt de competența CSM. „Consider că o situație de deblocare ar fi transferul temporar al altor judecători la Curtea Supremă de Justiție”, a spus Postică.
