Dată fiind natura distopică, parcă anti-Putin a ultimului său roman, Gospodinov ar vrea mult ca rușii să aibă acces la el. Numai că decizia de a traduce și vinde în Rusia romanul „Azilul timpului” a stârnit o mare dezbatere în Bulgaria.
Unii spun că Gospodinov, care a criticat de la bun început invazia rusă în Ucraina, ar trebui să facă precum alți literați occidentali și să boicoteze piața literară rusă – dar alții, inclusiv editura lui bulgară, cred că așa nu ar face decât să încurajeze rusofobia.
Poet, prozator, dramaturg, scenarist, Gheorghi Gospodinov (n. 1968) a debutat ca romancier în 1999, cu „Un roman natural”, carte tradusă în 21 de limbi şi descrisă de New Yorker drept un strălucit „debut anarhic şi experimental”. Gospodinov este editor al hebdomadarului Literaturen vestnik şi predă la Noua Universitate Bulgară şi la Institutul de Literatură din Sofia.
La începutul acestei luni, „Azilul timpului” al lui Gospodinov a fost unul dintre cele șase romane selectate pentru Premiul Internațional Booker 2023, premiu care „pune în evidență ficțiunea de pe tot globul, tradusă în engleză și publicată în Regatul Unit și Irlanda”.Câștigătorul va fi anunțat în mai.
În „Azilul timpului”, pacienții cu Alzheimer sunt tratați într-o „clinică a trecutului”, cu etaje diferite reprezentând viața în diferite decenii, transportând pacienții înapoi în timp. Dar, pe măsură ce reprezentările trecutului devin mai convingătoare, cei sănătoși sunt atrași și ei, căutând clinica ca un „adăpost de timp”, pentru a se proteja de ororile vieții moderne.
De când președintele rus Vladimir Putin și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022, Rusia este din ce în ce mai izolată pe scena internațională. Multe firme străine s-au retras pe fondul intensificării acuzațiilor de crime de război comise de Rusia în Ucraina, iar Putin însuși se confruntă acum cu un mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale. Sportivii și echipele rusești au fost excluse de la unele competiții, inclusiv de la cele mai prestigioase turnee de fotbal din Europa.
În lumea culturală, mulți artiști și muzicieni de renume internațional au refuzat să mai apară în Rusia. Ucraina a cerut chiar un boicot cultural împotriva Rusiei. În decembrie 2022, ministrul Culturii Oleksandr Tkacenko a acuzat Kremlinul că încearcă să distrugă „cultura și memoria” Ucrainei prin invazia sa neprovocată. Într-un articol de opinie scris pentru cotidianul britanic The Guardian, Tkacenko a spus că ministerul său a înregistrat – la acel moment – „800 de cazuri de distrugere: monumente și opere de artă, muzee, clădiri istorice valoroase”.
Boicotul a ajuns și în lumea literară. La scurt timp după lansarea invaziei ruse în 2022, o serie de scriitori cunoscuți, începând cu Stephen King, au anunțat că nu vor mai permite publicarea cărților lor în Rusia.
Este rar, dar nu nemaiauzit, au autorii să recurgă la astfel de gesturi de protest. În octombrie 2021, cel mai vândut și premiat romancier irlandez Sally Rooney a anunțat că nu vinde drepturile de traducere în ebraică pentru noul ei roman „Beautiful World, Where Are You” unui editor din Israel „care nu s-a distanțat în mod public de politica de apartheid [a guvernului de la Ierusalim] și nu susține drepturile poporului palestinian, recunoscute de ONU”.
La vremea respectivă, cotidianul „Daily Mail” relata că Rooney nu a fost primul autor proeminent care a refuzat o traducere în ebraică, menționând că și Alice Walker a interzis ca romanul „The Color Purple” să fie tradus în ebraică în 2012.
Gheorghi Gospodinov, pe de altă parte, insistă ca noul său roman să apară în limba rusă. Căutarea refugiului în trecutul nostalgic, tema romanului „Azilul timpului” este exact ce face Putin cu invazia din Ucraina, argumentează Gospodinov.
„Putin a ales, de înțeles, să se întoarcă la începutul anilor 1940. Nefericirea și izolarea actuală a Rusiei au făcut-o să se întoarcă către vremurile „fericite” și puternice ale Uniunii Sovietice”, scria Gospodinov, la începutul lunii, în The Guardian.
„ Putin nu vrea să câștige acest război, ci să-l cronicizeze, să ne oblige pe toți să să trăim în acel trecut. Scopul lui este să bombardeze și să răpească prezentul (și viitorul) cu toată infrastructura și cotidianul său, să nu mai fie nici apă, nici căldură, nici lumină. Vrea să distrugă viața de zi cu zi, și implicit existența, pentru a anihila literalmente națiunea ucraineană", a mai scris Gospodinov.
Într-un interviu cu redacția bulgară a RFE/RL, Gospodinov a spus că „Azilul timpului” îl „vizează pe Putin”. El a dat și detalii despre contractul pentru publicarea romanului în Rusia.
„Azilul timpului” va fi publicat în limba rusă de Polyandria NoAge, o mică editură din Sankt Petersburg, care până acum era specializată în literatura pentru copii. Contractul cu editorul rus, a explicat Gospodinov, a fost semnat „înainte de începerea” invaziei Rusiei, „probabil cu mai mult de un an” înainte , pentru a da timp pentru traducere.
Astfel de contracte sunt în mod normal gestionate de agentul literar al unui scriitor, a mai spus Gospodinov, adăugând că ultima sa carte nu va fi prezentată la Târgul de Carte de la Moscova și la nici un alt târg de carte din Rusia.
Manol Pekyov, de la Janet45, editorul bulgar al romanului „Azilul timpului”, a spus că nu cunoaște detaliile contractului din Rusia, dar a confirmat că acesta a fost negociat de agentul lui Gospodinov. Totodată, a avertizat că boicotarea pieței ruse ar putea alimenta rusofobia.
Bulgaria și Rusia au tradițional relații foarte strânse. După invazia din Ucraina, Sofia s-a lăsat convinsă să urmeze sancțiunile internaționale împotriva Moscovei, a acordat ajutor umanitar și militar Kievului și a primit refugiați ucraineni, dar unii politicieni importanți din Bulgaria s-au opus, începând cu liderii Partidului Socialist Bulgar, moștenitorul fostului partid comunist, și cu actualul președinte al Bulgariei, Rumen Radev.
În Rusia, amatorii de carte preferă autorii străini, arată cele mai recente date statistice: în 2022 majoritatea cărților cumpărate în Rusia au fost scrise de autorti străini, potrivit cifrelor publicate de „All-Russian Book Rating Service”.
Şocaţi şi îngroziţi de războiul Kremlin-ului împotriva Ucrainei, mulți autori străini au rupt legăturile cu Rusia, cum ar fi autoarea romanelor cu Harry Potter, J.K. Rowling, scriitorul canadian de „thriller” Linwood Barclay și scriitorii de „fantasy” Neil Gaiman, R.F. Kuang și Joe Abercrombie. Același lucru l-au făcut și o serie de mari edituri ca Penguin Random House, Simon & Schuster și Gardners.
Editorul bulgar al lui Gospodinov nu crede însă că tăierea legăturilor, în special culturale, este cea mai bună modalitate de a împinge Rusia spre democrație.
„Rusia nu sunt numai cei 50 de oameni care conduc de la Kremlin. Rusia este o țară cu sute de ani de istorie; un teritoriu imens și o influență imensă în lume", a spus Peykov în interviul cu redacția bulgară a RFE/RL. „Dacă vrem să ne păstrăm șansa de a schimba lucrurile, este mai ales printr-o schimbare lentă și dificilă a gândirii. Un proces care trece prin literatură și artă; alternativă, nu există."
Toți oamenii onorabili ar trebui să întrerupă toate legăturile cu Rusia
Alții nu sunt de acord. „Cred că toți oamenii onorabili ar trebui să întrerupă toate legăturile cu Rusia”, a spus Slava Yanakieva, cercetător cultural la Universitatea din Sofia, într-o postare recentă pe Facebook. „Pentru că în Rusia pot exista și dizidenți eroici și oameni normali speriați, dar fiecare produs al culturii îi legitimează nu pe ei, ci puterea care îi zdrobește și îi ucide”. Yanakieva a comentat critic și știrea că filmul Phi 1.618, al animatorului bulgar Teodor Ushev, a fost selectat pentru Festivalul Internațional de Film de la Moscova, care se desfășoară în perioada 20-27 aprilie. Ushev a vorbit și el deschis, în presa bulgară, despre aceste critici.
„Artiștii nu se pot limita la acțiunea de a participa la viața culturală rusă. Ei trebuie să transmită un mesaj și să explice de ce o fac", a declarat expertul cultural Georgi Lozanov pentru redacția bulgară a RFE/RL. Pentru Lozanov, „un boicot este un boicot, iar aceasta este cea mai logică și evidentă poziție. Ei [Gospodinov și Ushev] au adoptat, evident, o strategie mai complexă”.
Lozanov a remarcat poziția fără echivoc a lui Gospodinov împotriva agresiunii ruse și a recunoscut că decizia sa se bazează pe „o încercare de a dialoga cu acea parte a societății ruse și cu intelighenția rusă, care în orice caz au nevoie de încurajare”.
Gospodinov a declarat pentru RFE/RL că nu are intenția de a rezilia contractul de publicare din Rusia. Întrebat de ce vrea să fie publicat în Rusia, Gospodinov l-a dat ca exemplu pe Alexei Navalnîi, unul din cei mai vocali critici ai Kremlin-uli, arestat și închis în ianuarie 2021, imediat după ce se întorsese în Rusia din Germania, unde fusese tratat ca urmare a unei tentative de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok. Tentativă pusă de Navalnîi și colaboratorii săi direct pe seama Kremlinului.
„Este ca și cum l-ai întreba pe Navalnîi de ce s-a întors în Rusia”, a spus Gospodinov. „Cred că romanul meu este sincer împotriva acestui război, împotriva naționalismului și populismului. Cred că este un roman de-a dreptul anti-Putin”.
