Pe 28 aprilie, Putin a semnat legislația care ridică pedeapsa maximă pentru trădare de stat la închisoare pe viață, față de limita de 20 de ani, iar pentru sabotaj la 20 de ani de la 15 ani. Cei condamnați pentru acțiuni de „destabilizare” a țării ar putea primi până la 20 de ani de închisoare, în timp ce cei găsiți vinovați de favorizarea terorismului vor executa acum o pedeapsă minimă de șapte ani, în loc de cinci.
Între timp, Putin a mai aprobat și un proiect de lege care prevedere retragerea cetățeniei rușilor pentru „discreditarea” armatei sau pentru răspândirea de informații „false” despre forțele armate, precum și pentru acțiuni considerate o amenințare la adresa securității naționale.
Acest din urmă proiect de lege îi privește doar pe cei care au solicitat și primit cetățenia, cum ar fi ucrainenii și asiaticii centrali, și nu pe cei care au primit cetățenia la naștere.
În același timp, Putin a ușurat procesul de acordare a cetățeniei, inclusiv pentru persoanele care semnează contracte pentru a servi cel puțin un an în forțele armate.
Semnarea de către Putin a proiectelor de lege vine la mai puțin de două săptămâni după ce unul dintre cei mai înverșunați critici ai săi, Vladimir Kara-Murza, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trădare și alte acuzații și observatorii spun că a fost un semnal pentru alți potențiali disidenți.
Kara-Murza a fost acuzat de trădare din pricina unui discurs pe care l-a ținut în fața oficialilor americani în martie 2022, în care denunța războiul din Ucraina și-l numea pe Putin „criminal de război”.
Numărul persoanelor din Rusia acuzate de trădare a crescut dramatic în acest an.
Ținta legilor: ucrainenii
La 27 aprilie, Putin a semnat un decret care permite deportarea rezidenților din teritoriile ucrainene anexate ilegal care refuză cetățenia rusă, ceea ce a provocat acuzații de epurare etnică și crime de război la adresa Moscovei.
Decretul, publicat la 27 aprilie pe portalul oficial rus de internet pentru informații juridice, prevede că ucrainenii care locuiesc în teritoriile anexate de Rusia trebuie fie să devină cetățeni ruși, fie să refuze în mod oficial acest lucru.
Potrivit decretului, acei cetățeni care "„i-au declarat dorința de a-și păstra cetățenia existentă sau de a rămâne apatrizi” și nu au depus jurământul de cetățean rus „vor fi considerați străini” începând cu 1 iulie 2024.
Locuitorii din teritoriile anexate care primesc statutul de străin sau apatrid și care amenință „securitatea națională” a Rusiei pot fi supuși deportării din Rusia.
Kremlinul a fost acuzat, de când a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, că deportează ucraineni în regiunile anexate sau chiar în Rusia.
Dovezile privind deportările, în special de copii, au determinat Curtea Penală Internațională să emită, pe 17 martie, mandate de arestare pentru crime de război împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a Mariei Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copilului de la Moscova.
Hanna Maliar, adjunctul ministrului ucrainean al apărării, susținea că decretul semnat de Putin arată că Rusia încearcă să „influențeze o schimbare în compoziția etnică a teritoriului ocupat temporar în Ucraina”.
„În acest fel, inamicul încearcă să distrugă statalitatea ucraineană și identitatea națională a societății din teritoriile ucrainene ocupate temporar”, a declarat ea pe canalul său Telegram.
Între timp. la 27 aprilie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recunoscut deportarea și transferurile forțate ale copiilor ucraineni pe teritoriul rusesc drept genocid. De asemenea, a solicitat Curții Penale Internaționale să ia în considerare posibilitatea de a stabili răspunderea penală pentru această crimă.
Conform unui al doilea decret, semnat de Putin la 28 aprilie, persoanele care locuiau în teritoriile ucrainene ocupate în ziua în care au fost anexate și cetățenii care au locuit anterior în aceste teritorii și s-au mutat în Rusia, dar și-au declarat dorința de a-și păstra cetățenia ucraineană, vor fi, de asemenea, considerați „străini”.
Se pare că noul decret îi vizează pe cei care critică agresiunea pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pe muncitorii veniți în Rusia din fostele republici sovietice din Asia Centrală și Caucazul de Sud care fie au obținut recent cetățenia rusă, fie se așteaptă să o primească în curând.
Mulți cetățeni naturalizați din fostele republici sovietice s-au plâns că oficialii ruși de îi forțează să se mobilizeze pentru războiul din Ucraina. Un număr considerabil dintre aceștia fie au refuzat în mod deschis să intre în armată fie au fugit din Rusia spre țările lor de origine.
„Cei care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, care pledează pentru schimbarea forțată a bazelor ordinii constituționale, care finanțează activități teroriste și extremiste sau care participă la acțiuni neautorizate” pot fi deportați, mai spune decretul.
Pe 30 septembrie anul trecut, Putin semna documente care oficializau încercarea Rusiei de a anexa regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, părți ale acestora fiind ocupate de trupele Rusiei.
Anterior, Moscova organizase în cele patru regiuni niște simulacre de referendumuri pe timp de război, în mare parte respinse de comunitatea internațională.
Cele patru regiuni, împreună cu Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal în 2014, reprezintă aproximativ 20% din suprafața Ucrainei și sunt unele dintre cele mai industrializate teritorii ale sale.
