În octombrie sau noiembrie se așteaptă alegeri generale iar ultima picătură, cea care a scos sute de mii de oameni pe străzi, a fost adoptarea legii menită că combată influența rusă, botezată de critici „Lex Tusk”, după numele lui Donald Tusk, fostul premier polonez și președinte al Consiliului European (2014-2019) astăzi lider al principalului partid de opoziție „Platforma Civică”.
Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, care aparține opoziției și care a condus marșul, a estimat că au participat 500.000 de persoane, venite din toate colțurile țării. Portalul independent de știri Onet, citat de AP, a estimat că la marș erau cel puțin 300.000 de oameni, în momentul de vârf.
Proteste similiare au avut loc în multe alte orașe, începând cu Cracovia.
Arc peste timp: 34 de ani de la primele alegeri democratice
Fostul președinte polonez Lech Walesa, liderul sindicatului „Solidaritatea” care a jucat un rol istoric în răsturnarea comunismului în Polonia, a mărșăluit la Varșovia alături de Donald Tusk.
Te-ar putea interesa și: Vladimir Tismăneanu „Prăbușirea comunismului polonez”
Walesa și Tusk au devenit țintele unei campanii susținute de denigrare, lansată de partidul de guvernământ „Lege și Justiție”, condus de Jaroslaw Kaczynski.
Duminică, la Varșovia, mulțimea scanda „Democrație!” și „Constituție!”
Mitingul a început în fața biroului primului ministru Mateusz Morawiecki și s-a încheiat la Castelul Regal, unde Tusk i-a îndemnat pe participanți să voteze masiv în alegerile generale din toamnă, pe care speră să le câștige.
„Mergem la aceste alegeri ca să câștigăm și să reparăm greșelile comise de alții. Dacă vom câștiga, vom îndrepta răul și nedreptățile comise, vom încerca o reconciliere între polonezi”,a spus Tusk mulțimii, relatează AP.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Mueller, i-a acuzat însă pe Tusk și Walesa că ar „încearcă să răstoarne guvernul”.
Marile proteste de duminică 4 iunie, au marcat și 34 de ani de la primele alegeri democratice din Polonia postbelică, organizate imediat după căderea comunismului, amintește Reuters.
În iunie 1989, un vot parțial liber a oferit victoria unui guvern condus de sindicatul Solidaritate și a declanșat o serie de mari schimbări care au culminat cu căderea Zidului de la Berlin în noiembri 1989.
Mulțimile purtau pancarte pe care scria „Polonia liberă, europeană”, „Uniunea Europeană da, PiS nu”, cu referire la partidul de guvernare „Lege și Justiție” (PiS).
„Am participat la multe marșuri, dar n-am văzut niciodată un protest de această amploare și cu o asemenea energie. Cred că am marcat un moment de cotitură ca pe 4 iunie 1989”, a declarat Jacek Gwozdz, 51 de ani, specialist IT din Nowy Sacz, agenției Reuters, laVarşovia.
Democrație acasă, război în Ucraina
Sondajele de opinie arată că alegerile de la toamnă vor fi strânse: invazia Rusiei în Ucraina vecină a dat un impuls partidului de guvernământ „Lege și Justiției” (PiS), care a devenit una dintre cel mai puternice voci împotriva Kremlinului în Europa.
Cu toate acestea, în țară și în străinătate, PiS se confruntă cu un val de critici, fiind acuzat că erodează statul de drept, transformă mass-media de stat într-un purtător de cuvânt al guvernului și alimentează homofobia.
Guvernul premierului Mateusz Morawiecki neagă că ar submina orice norme democratice și spune că scopul său este de a proteja valorile tradiționale creștine împotriva presiunilor liberale din Occident și de a face economia mai echitabilă, relatează Reuters.
Duminică, sute de autobuze au sosit la Varșovia pentru a aduce susținători ai opoziției din toată țara. Unii au spus că au fost motivați de o dispută cu privire la legislația propusă de PiS pentru a elimina influența rusă din țară.
Criticii văd în această lege, botezată deja „Lex Tusk”, o încercare a guvernului de a elimina din viața politică figuri proeminente ale opoziției, începând cu Donald Tusk. Partidul de guvernământ „Lege și Justiția” îl acuză pe Tusk că ar fi fost prea prietenos cu Rusia în calitate de prim-ministru între 2007 și 2014 și că a permis Poloniei să devină periculos de dependentă de combustibilii fosili rusești
Într-o întorsătură neașteptată, președintele Andrzej Duda, un aliat al PiS, a declarat vineri că va propune modificări la legea care a fost criticată și de Statele Unite și de Uniunea Europeană.
Context: lupta cu agenții și influența străină
- Prima lege a agenților străini, FARA, a fost adoptată în Statele Unite în 1938 pentru a contracara propaganda nazistă. Această lege este și astăzi în vigoare, dar a suferit modificări semnificative. Conceptul de propagandă a dispărut din el, iar scopul său declarat este de a identifica influența străină în SUA și de a aborda amenințările la adresa securității naționale.
- Rusia și Georgia s-au referit ambele la FARA, când au adoptat (Rusia, cu începere din 2012) sau au încercat să adopte (cazul Georgiei) legi privind agenții străini. Există o diferență esențială între legislația lor și FARA: în versiunea rusă și în versiunea georgiană abandonată acum, „agenții străini” nu trebuie să desfășoare activități în numele unui guvern străin, al unui partid politic, al unei afaceri sau al unui individ. Este suficient că primesc finanțarea externă.
- În Ungaria , așa-numita „lege Soros” a fost adoptat în 2017.
- Uniunea Europeană lucrează la o lege care ar obliga grupurile neguvernamentale, cele de lobby și instituțiile academice să dezvăluie orice finanțare din afara UE, ca parte a unei strategii de limitare a influenței străine în UE.
- Pe 4 mai, Tranparency International UE și peste 200 de organizații neguvernamentale au semnat o declarație comună „De ce suntem împotriva unei FARA UE”, în care afirmă că o lege a UE privind interferența străină ar putea fi o amenințare pentru societatea civilă.
- În China, legea impune ONG-urilor să obțină permisiunea guvernului de a-și desfășura activitățile și de a se înregistra la autoritățile de securitate, împreună cu o serie de alte restricții grave care, în esență, le fac activitatea imposibilă. „ONG-urile străine trebuie să se abțină de la a se angaja în activități politice sau religioase sau de a acționa într-un mod care dăunează „intereselor naționale” sau „unității etnice ale Chinei”.
- În Uganda, ONG-urile nu pot opera în nicio parte a țării decât dacă primesc permisiunea Comitetului de monitorizare a ONG-urilor districtuale și a guvernului local. De asemenea, trebuie să semneze un memorandum de înțelegere cu reprezentanții guvernului.
- În 2020, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că legea din Ungaria privind agenții străini încalcă în mod nejustificat drepturile și libertățile individuale și contrazice Carta Drepturilor Omului a Uniunii Europene. Precizează că utilizarea termenilor „agent străin” și „agent de influență străină” este incorectă din punct de vedere juridic iar activitatea de „agent” nici măcar nu trebuie dovedită.
- În iunie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia a încălcat dreptul la libertatea de întrunire și asociere în ceea ce privește ONG-urile considerate agenți străini.
- Nicio decizie nu a adus rezultate concrete, legile din Rusia și Ungaria rămân în vigoare. (surse: The Conversation, Politico, Carnegie Europe)
- Pe 29 mai, în R. Moldova, președinta Maia Sandu a lansat inițiativa de creare a Centrului Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – „Patriot” . Proiectul de lege a fost supus consultărilor publice. Este deja criticat de Comunitatea WathcDog.md pentru formulări neclare și ambigue, care lasă „„spațiu de speculații” privind posibila îngrădire a liberătății de expresie.
- Comunitatea WatchDog a colaborat, pe parcursul anului 2022, la elaborarea proiectului inițial al acestei legi.
